11,560 matches
-
nivel profund, si, ca și cum n-ar fi fost destul, peste câteva luni s-a îmbolnăvit de CANCER la TESTICULE. Ajunsese un doctor care trata pancientii de cancer, iar în paralel trebuia să se trateze pe el însuși de cancer. Era speriat de rață mare de insucces a tratamentelor clasice, pe care ar fi trebuit să le urmeze și el, însă nu mai avea încredere în ele . Deși pare descurajator, acest context urma să-l ajute pe Dr. Hamer să revoluționeze lumea
Descoperiri uluitoare despre adevaratele cauze ale CANCERULUI. Corpul se vindeca singur, daca bolnavul intelege CAUZA BOLII [Corola-blog/BlogPost/92906_a_94198]
-
ascuns de vrăjmași iar pirații și-au pitit comorile. Milenii la rând, n-am schimbat o vorbă cu vecinele mele, deși în zile senine se văd bine, chiar foarte bine. Nici navigația pe mare nu m-a interesat. S-a speriat Columb când a trecut pentru întâia oară pe aici și ... nu l-a ovaționat nimeni. Noi, Canarele suntem mai reținute din fire, sau cel puțin așa eram pe-atunci. La așa natură vrăjmașă, așa locuitori prevăzători. Nici eu nu știu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92957_a_94249]
-
nu mai poate deplasa din cauza durerilor mari, Daniel Relenschi este un luptător și a afirmat că diagnosticul primit nu înseamnă pentru el sfârșitul, ci începutul unei lupte, pe care și-a propus s-o câștige cu orice preț. “Nu mă sperii de durere, de mic copil am aflat ce înseamnă să suferi, asta din cauza sănătății precare, dar și din cauza experiențelor de viață care au încercat să mă răpună. Iubesc munca mea, iubesc oamenii, iar acest lucru mă face să nu renunț
Unul dintre cei mai mari pictori din România, diagnosticat cu cancer de piele. Are nevoie de ajutorul nostru! [Corola-blog/BlogPost/93013_a_94305]
-
toți pereții la tv, să mai taie de la joburi și de la premii, etc. Răul este foarte ușor de făcut în lumea românească. Mă îngrijorează s-aud pe cutare zicînd vorbe bune despre mine pentru că îmi scade vigilenta și asta mă sperie. Pentru mine normal este cînd unii - persoane importante, becher, nu spui cine - își varsă fierea împotriva mea. Am observat că în asemenea împrejurări (din fericire dese) funcționez mai bine, șunt inspirat și chiar vesel. Așa că nu îmi rămîne decît să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93068_a_94360]
-
de refugiați, preponderent musulmani, ce iau cu asalt Europa - Der Teufel steckt im Detail (”Diavolul sălăjuiește în amănunte”). Mă tem că demersul meu de înlăturare a neștiinței n-a condus neapărat le suprimarea angoasei noastre de creștini pașnici, îngoziți și speriați de moarte. Degeaba încerc să-mi imaginez situația absurdă în care am trece cu toții la practicarea celor cinci obligații enumerate mai sus. Poate că ele n-ar fi așa de diferite de modul nostru de a trăi: în fond cu toții
Islam: cinci stâlpi și ultima înfățișare [Corola-blog/BlogPost/93079_a_94371]
-
se poate de expresiv, fiindcă de la izvoare și până în Valea Cernii, apa lui nu dă ochii cu soarele, vara fiind adumbrită de coroana împreunată a arborilor de pe cele două maluri, iarna ascunzându-se sub ghiață și sub zăpadă. Impresionat și speriat chiar de atâta frumusețe sălbatecă, am fost nevoit să mă cobor din trăsură, să simt pământul sub picioare. Astfel, mergând pe jos vreo patru ceasuri am ajuns la sălașul lui Moș Damaschin..., aciuit la vreo sută de metri sub creasta
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93275_a_94567]
-
-l însoțea pe Moș Nicolae, patronul copiilor. Imaginea acestui personaj s-a răspîndit puțin cîte puțin spre Nord și astfel Père Fouettard a fost acceptat în Germania, Olanda, Belgia, rezolvînd uneori problemele educative ale unor părinți, prin apariția să, care speria copiii neascultători. Ideea nuielușei care pedepsește a ajuns pînă pe meleagurile noastre. SFANȚUL NICOLAE.Tradiții pentru spor și sănătate În tradiția populară, Sf. Nicolae este protectorul comercianților, al călătorilor, marinărilor, fetelor nemăritate și sărace, al mireselor și mai ales al
LA MULŢI ANI DE SFÂNTUL NICOLAE ! [Corola-blog/BlogPost/93399_a_94691]
-
țineți minte cum ne-am înțeles? Fluturele... banul...Banii mi-i dați mie și copiilor. Băieții i-au numărat. Uite, fiecare a trecut numărul fluturilor uciși pe bilețele. Vreți să-i numărăm? Sunt peste zece mii de fluturi! S-au uitat speriați unul la altul. Așa era. Făcuseră o “înțelegere” de care uitaseră. - Parcă era vorba de un nebun, a încercat Aristide să scape din “capcană”. Scoatem banii numai dacă vine “nebunul cu fluturii.” Domnul Arsu s-a uitat la copii, apoi
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
ei, să mă dea în grija cunoscutei regizoare de filme pentru copii, Elisabeta Bostan, care tocmai începuse filmările la Amintiri din Copilărie. Am făcut astfel, în vacanța ultimului an de liceu, un stagiu cu echipa ei, la Humulești. Mama era speriată. Mă tot îndemna să dau la „Litere” căci la Institutul de Teatru și Film erau doar opt locuri și... toate „date”... În plus, pe atunci examenul de intrare la facultate se dădea peste tot la aceeași dată, și puteai aplica
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383055_a_384384]
-
sfârșit, arabii recalcitranți își găsiseră nașii, cafteala a luat sfârșit, iar oșenii, s-au retras și ei pe șantierul lor, nestânjeniți de nimeni. Și, se povestea apoi prin Timișoara, că arabii aceia ar fi mărturisit că de nimeni nu se speriau ei aici în România, nici de miliție și nici chiar de Ceaușescu nu se temeau, decât de tribul acela cu pălăriile mici. Fragment de roman Dan Florița-Seracin Referință Bibliografică: Tribul cu pălăriile mici / Dan Florița Seracin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
TRIBUL CU PĂLĂRIILE MICI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383140_a_384469]
-
mai adresat rugămintea aceea altui student din câți se aflau în preajmă. S-a întors în sala de examen și și-a văzut de treabă. Imediat, curtea s-a reanimat, comentând faptele: - Te-ai pus rău cu Tohi! a evaluat speriat situația un coleg din apropiere. Ți-ai dat foc la valiză!... - L-ai enervat!... a constatat indignată și o colegă căreia îi venea rândul la răspuns. Abia atunci am intuit cât de pripit procedasem. Trebuia să renunț la acel tren
ÎNTR-O ZI A SFÂRŞITULUI DE OCTOMBRIE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383139_a_384468]
-
copiilor, ca să nu se plictisească și să fie cuminți, le-a propus un joc minunat. - Copii, voi știți să spuneți povești? - Daa! - Cu Făt-frumos, cu zmei și Cosânzene? - Daa! Am răspuns. Însă unii băieți au completat: știm și povești care sperie, cu vârcolaci, balauri, căpcăuni, stafii, arătări de ți se zbârlește părul dacă le auzi. - Da, mă? A râs coana preoteasă. Ce fel de povești sunt alea? - De sperietură. Vrei să te sperii? - Vreau! A râs din nou coana preoteasă. - Spun
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
unii băieți au completat: știm și povești care sperie, cu vârcolaci, balauri, căpcăuni, stafii, arătări de ți se zbârlește părul dacă le auzi. - Da, mă? A râs coana preoteasă. Ce fel de povești sunt alea? - De sperietură. Vrei să te sperii? - Vreau! A râs din nou coana preoteasă. - Spun eu, coană preoteasă! au început copiii să înțepe aerul cu degetele. Stați, stați! i-a liniștit coana preoteasă. Veniți câte unul aici la catedră, cu fața la clasă și spuneți povestea pe care o
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
noastră. Cele luminoase cu zâne, îngeri și copii cuminți spuse de fetițe și povești întunecate, de “sperietură”, spuse de băieți. Erau teribili băieții cu poveștile lor de groază. Nici nu începeau bine povestea, că se întorceau spre catedră: - Te-ai speriat, coană preoteasă, te-ai speriat? - Nu m-am speriat, mă! Râdea coana preoteasă. Atunci se necăjea micul povestitor și aducea în scenariu tot felul de vârcolaci, monștri, își îngroșa vocea cu fel de fel de onomatopee, adică șuierături de balauri
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
îngeri și copii cuminți spuse de fetițe și povești întunecate, de “sperietură”, spuse de băieți. Erau teribili băieții cu poveștile lor de groază. Nici nu începeau bine povestea, că se întorceau spre catedră: - Te-ai speriat, coană preoteasă, te-ai speriat? - Nu m-am speriat, mă! Râdea coana preoteasă. Atunci se necăjea micul povestitor și aducea în scenariu tot felul de vârcolaci, monștri, își îngroșa vocea cu fel de fel de onomatopee, adică șuierături de balauri, urlete de vârcolaci, lupi, “mari
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
spuse de fetițe și povești întunecate, de “sperietură”, spuse de băieți. Erau teribili băieții cu poveștile lor de groază. Nici nu începeau bine povestea, că se întorceau spre catedră: - Te-ai speriat, coană preoteasă, te-ai speriat? - Nu m-am speriat, mă! Râdea coana preoteasă. Atunci se necăjea micul povestitor și aducea în scenariu tot felul de vârcolaci, monștri, își îngroșa vocea cu fel de fel de onomatopee, adică șuierături de balauri, urlete de vârcolaci, lupi, “mari cât casa”, cucuvele, “mari
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
de fel de onomatopee, adică șuierături de balauri, urlete de vârcolaci, lupi, “mari cât casa”, cucuvele, “mari cât curcanii”, care țipau uite-așa... Râdeau coana preoteasă și copiii din clasă cu lacrimi. Pleoștit, bietul povestitor se miorlăia: - Nu te-ai speriat, coană preoteasă? Hai, sperie-te! - Bine, mă, m-am speriat! Zâmbea dumneaei. Spune mai departe! Mofluz, micul povestitor aducea în poveste huhurezi, urși fioroși, morți vii care se plimbau prin sat, îmbrăcați cu straiele știute când au fost așezați în
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
adică șuierături de balauri, urlete de vârcolaci, lupi, “mari cât casa”, cucuvele, “mari cât curcanii”, care țipau uite-așa... Râdeau coana preoteasă și copiii din clasă cu lacrimi. Pleoștit, bietul povestitor se miorlăia: - Nu te-ai speriat, coană preoteasă? Hai, sperie-te! - Bine, mă, m-am speriat! Zâmbea dumneaei. Spune mai departe! Mofluz, micul povestitor aducea în poveste huhurezi, urși fioroși, morți vii care se plimbau prin sat, îmbrăcați cu straiele știute când au fost așezați în sicriu, care se mirau
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
vârcolaci, lupi, “mari cât casa”, cucuvele, “mari cât curcanii”, care țipau uite-așa... Râdeau coana preoteasă și copiii din clasă cu lacrimi. Pleoștit, bietul povestitor se miorlăia: - Nu te-ai speriat, coană preoteasă? Hai, sperie-te! - Bine, mă, m-am speriat! Zâmbea dumneaei. Spune mai departe! Mofluz, micul povestitor aducea în poveste huhurezi, urși fioroși, morți vii care se plimbau prin sat, îmbrăcați cu straiele știute când au fost așezați în sicriu, care se mirau că toți fugeau de ei și
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
știute când au fost așezați în sicriu, care se mirau că toți fugeau de ei și-i făceau să înnebunească pe cei care îi înmormântaseră. Coana preoteasă se minuna de năzbâtiile pe care le debitau copiii, numai ca s-o sperie. Deseori chiar se speria cu adevărat, când auzea parascoveniile lor. Dar își vedea calmă de împletit, zâmbea îngăduitor și-i spunea povestitorului: - Gata, mă, cu grozăviile tale, că m-ai speriat destul! Treci la loc! Victoriosul povestitor trecea în bancă
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
așezați în sicriu, care se mirau că toți fugeau de ei și-i făceau să înnebunească pe cei care îi înmormântaseră. Coana preoteasă se minuna de năzbâtiile pe care le debitau copiii, numai ca s-o sperie. Deseori chiar se speria cu adevărat, când auzea parascoveniile lor. Dar își vedea calmă de împletit, zâmbea îngăduitor și-i spunea povestitorului: - Gata, mă, cu grozăviile tale, că m-ai speriat destul! Treci la loc! Victoriosul povestitor trecea în bancă zâmbind triumfător, parcă ar
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
pe care le debitau copiii, numai ca s-o sperie. Deseori chiar se speria cu adevărat, când auzea parascoveniile lor. Dar își vedea calmă de împletit, zâmbea îngăduitor și-i spunea povestitorului: - Gata, mă, cu grozăviile tale, că m-ai speriat destul! Treci la loc! Victoriosul povestitor trecea în bancă zâmbind triumfător, parcă ar fi spus: “Ați văzut, mă, că s-a speriat?“ Dintre noi, cel mai talentat s-a dovedit Dică, un băiețel pirpiriu, cu vocea blândă. Însă, atunci când descria
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
vedea calmă de împletit, zâmbea îngăduitor și-i spunea povestitorului: - Gata, mă, cu grozăviile tale, că m-ai speriat destul! Treci la loc! Victoriosul povestitor trecea în bancă zâmbind triumfător, parcă ar fi spus: “Ați văzut, mă, că s-a speriat?“ Dintre noi, cel mai talentat s-a dovedit Dică, un băiețel pirpiriu, cu vocea blândă. Însă, atunci când descria scenele de groază cu oribilele personaje, când făcea eforturi să le imite cu vocea lui subțire, pițigăiată, îngroșarea vocii și schimbarea feței
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
am spus eu că este adevărată? Asta e poveste! - Treci la loc! S-a supărat coana preoteasă. Și să dai de „pomană”, că altfel... toată vara o să te fugărească morții! Și mai terminați cu poveștile astea de groază, că nu speriați pe nimeni cu ele! Voi nu știți și povești frumoase, cu grădini fermecate, cu cerbi și căprioare, cu prinți și prințese? Bineînțeles că fetele ridicau mâna. Dar băieții nu s-au lăsat. Lui Ionică i-a venit năstrușnica idee să
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
ele printre bănci, în mai multe locuri. Împreună cu Dică, s-a aranjat un scenariu de sperietură, care s-o dea gata pe coana preoteasă. Fiecare trebuia să scoată din pâlnie anumite sunete, țipete, urlete, imitând animalele și păsările care-l speriau pe moș. După ce a fost pus la punct scenariul basmului cu pâlnii, Dică a ridicat mâna. - Coană preoteasă, vreau să spun o poveste cu moșul cel fricos! - Nu, Dică, vă rog să terminați cu poveștile de groază, că m-ați
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]