2,663 matches
-
În 1963, cu Pisica de mare, tema luptei organelor de Securitate cu spionii din Vest veniți să fure sau să saboteze invenții industriale senzaționale ale românilor este reluată pe un plan superior față de Vultur 101 (1957). Dacă în Vultur 101 spionii folosesc un miniaparat foto, montat într-o amuletă- avion de jucărie, pentru a-și atinge scopurile mârșave, în Pisica de mare Securitatea este cea care posedă un dispozitiv foto în infraroșu, cu care îl trage în poză noaptea pe spionul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
spionii folosesc un miniaparat foto, montat într-o amuletă- avion de jucărie, pentru a-și atinge scopurile mârșave, în Pisica de mare Securitatea este cea care posedă un dispozitiv foto în infraroșu, cu care îl trage în poză noaptea pe spionul-șef, enigmaticul „Pisica de mare”. Deci, pe lângă inteligența ieșită din comun și patriotismul de neclintit pe care le opuneau până acum dușmanului sofisticat tehnologic, ni se spune că ofițerii români de Securitate au ajuns să dispună și de ultimul răcnet
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
se spune că ofițerii români de Securitate au ajuns să dispună și de ultimul răcnet al tehnicii. Pe lângă omnipotența tehnologică, Pisica de mare împământenește ideea omniscienței Securității. Odată cu lovitura de teatru finală, când măștile cad, înțelegem că, de fapt, periculoșii spioni și cozile de topor băștinașe n- au avut, de la bun început, nici o șansă, totul fiind controlat de securiștii noștri pas cu pas și minut cu minut. Ocupația reală și principală a Securității fiind supravegherea românilor și nu a unor ipotetici
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și cozile de topor băștinașe n- au avut, de la bun început, nici o șansă, totul fiind controlat de securiștii noștri pas cu pas și minut cu minut. Ocupația reală și principală a Securității fiind supravegherea românilor și nu a unor ipotetici spioni străini, mesajul subliminal transmis de astfel de filme va fi : Securitatea are aparate de ascultat și văzut peste tot, oamenii ei pot fi sub acoperire în orice meserie sau categorie socială, prin urmare, vedeți- vă de treabă, tovarăși, nu umblați
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Porțile albastre ale orașului, Stejar, extremă urgență, Pe aici nu se trece, Evadarea, Alexandra și infernul, Ultima frontieră a morții, Duios Anastasia trecea. Nefrecventat din 1967, după premiera milicierului Amprenta, universul fictiv al luptei organelor de Securitate și Miliție cu spioni și români fugiți din țară care revin cu gânduri rele este reluat în ianuarie 1970 cu Simpaticul domn R. Dacă în Amprenta banda de transfugi întorși în țară cu pașapoarte străine vrea să treacă peste graniță un tablou de un
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
treacă peste graniță un tablou de un milion de dolari din muzeul Brukenthal, în Simpaticul domn R e vorba de nici mai mult, nici mai puțin decât o formulă românească „revoluționară” pentru fabricarea cauciucului sintetic pe care o vânează periculoșii spioni străini - se sugerează astfel avântul tehnologic și economic nemaivăzut al României datorită politicii vizionare a tovarășului Nicolae Ceaușescu. Ofițerii de Securitate duc adevărate lupte de gherilă urbană cu fioroșii spioni dotați cu trabuce ucigașe, pistoale performante, explozibili minune și mașini
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
revoluționară” pentru fabricarea cauciucului sintetic pe care o vânează periculoșii spioni străini - se sugerează astfel avântul tehnologic și economic nemaivăzut al României datorită politicii vizionare a tovarășului Nicolae Ceaușescu. Ofițerii de Securitate duc adevărate lupte de gherilă urbană cu fioroșii spioni dotați cu trabuce ucigașe, pistoale performante, explozibili minune și mașini infernale, dar, firește, vor birui pentru că de partea lor sunt râul, ramul și cetățenii vigilenți ai României Socialiste. În Aventuri la Marea Neagră (1972), ținta spionilor este o rachetă românească funcționând
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de gherilă urbană cu fioroșii spioni dotați cu trabuce ucigașe, pistoale performante, explozibili minune și mașini infernale, dar, firește, vor birui pentru că de partea lor sunt râul, ramul și cetățenii vigilenți ai României Socialiste. În Aventuri la Marea Neagră (1972), ținta spionilor este o rachetă românească funcționând cu un combustibil nou, de concepție românească, testată pe un poligon secret la malul mării. Un oțel special, inventat de inginerul Mușat, e pe punctul de a fi scos din țară de spioni și uneltele
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
1972), ținta spionilor este o rachetă românească funcționând cu un combustibil nou, de concepție românească, testată pe un poligon secret la malul mării. Un oțel special, inventat de inginerul Mușat, e pe punctul de a fi scos din țară de spioni și uneltele lor autohtone, când intervin organele de Securitate, în Șapte zile (1973). După rachetistică militară și siderurgie la nivel înalt, Agentul straniu (1974) aduce în prim-plan inteligența farmaceutică românească. Vitogenul, o variantă turbo a Gerovitalului, pune în mișcare
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
când intervin organele de Securitate, în Șapte zile (1973). După rachetistică militară și siderurgie la nivel înalt, Agentul straniu (1974) aduce în prim-plan inteligența farmaceutică românească. Vitogenul, o variantă turbo a Gerovitalului, pune în mișcare o întreagă rețea de spioni industriali cu ramificații în țară și în străinătate. Rețea arestată en gros, firește, în final de „autoritățile române”. Fiecare dintre aceste fantasmagorii filmate, vehiculând prefabricate vizuale și de situație ale filmelor occidentale de gen, sunt menite justificării existenței unui aparat
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
unui aparat represiv de poliție politică din ce în ce mai dezvoltat. Direcția de Informații Externe (DIE), condusă de generalii Doicaru și Pacepa, acționează în forță pentru promovarea imaginii cuplului Ceaușescu în străinătate și reflectarea ei în România. „Transfugii”, „trădătorii” din filmele românești cu spioni sunt efigiile demonizate ale emigrației anti- ceaușiste, ale protestatarilor urmăriți pentru a fi neutralizați de mâna lungă a Securității. În anii în care popularul Florin Piersic juca rol după rol de destoinic ofițer de Securitate care prinde spioni capitaliști și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
românești cu spioni sunt efigiile demonizate ale emigrației anti- ceaușiste, ale protestatarilor urmăriți pentru a fi neutralizați de mâna lungă a Securității. În anii în care popularul Florin Piersic juca rol după rol de destoinic ofițer de Securitate care prinde spioni capitaliști și români renegați, Monica Lovinescu era bătută până la comă de agenții Securității în fața casei sale din Paris, Cornel Chiriac era asasinat la München, generalul Pleșiță dădea ordin de lichidare a lui Virgil Tănase la Paris, iar în țară disidentul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
redat aici mecanismul marilor procese din URSS, montate în anii ’30 de Stalin împotriva unor vârfuri ale nomenclaturii bolșevice și ale intelectualității care-l deranjau. Cei dinainte condamnați nu erau demni să fie executați decât după ce recunoșteau că sunt agenți, spioni, complotiști, că se căiesc, că îl iubesc pe tovarășul Stalin și așteaptă judecata Partidului. Modelul acesta a fost apoi exportat în toate țările-satelit din Est. Titus Popovici relatează cum, după replica lui Ceaușescu : „L-ai menajat pe Dej...”, s-a
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
voiau nici în țară - „rămâneau”, se căsătoreau în Vest sau, în disperare de cauză, încercau să treacă Dunărea înot. De notat că ultimul film despre istoria colectivizării, Amurgul fântânilor, apare în toamna anului 1984 - apoi tema este abandonată. Lupta cu spionii străini se mai duce și ea până în 1985 și se încheie cu Racolarea. Occidentul e un adevărat tărâm al monștrilor - înscenează crime, spală creierul tinerilor ingineri geologi români, îi bagă în centre electronice de condiționare psihică cu scopul de a
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Același destoinic Florin Piersic le strică aparatura răilor, își recuperează soția și se refugiază în ambasada română, unde tronează portretul lui Ceaușescu, ca într-un liman al binelui. Dar cel mai virulent „securist” film de acest gen este Calculatorul mărturisește. Spionii sunt români și acționează în România în favoarea unor interese străine. Acțiunile Securității, filaj, ascultare de telefoane, arestări finale se exercită asupra românilor. Colonelul (George Constantin) are un ton aspru și insidios nu numai cu spionii, dar și cu simplii cetățeni
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
acest gen este Calculatorul mărturisește. Spionii sunt români și acționează în România în favoarea unor interese străine. Acțiunile Securității, filaj, ascultare de telefoane, arestări finale se exercită asupra românilor. Colonelul (George Constantin) are un ton aspru și insidios nu numai cu spionii, dar și cu simplii cetățeni. Sunt încurajate și folosite delațiunile populației cu simț de răspundere și observație. Avertismentul e mai străveziu ca niciodată, și nu la adresa spionilor, ci a cetățenilor României cărora le-ar putea trece prin cap să facă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
românilor. Colonelul (George Constantin) are un ton aspru și insidios nu numai cu spionii, dar și cu simplii cetățeni. Sunt încurajate și folosite delațiunile populației cu simț de răspundere și observație. Avertismentul e mai străveziu ca niciodată, și nu la adresa spionilor, ci a cetățenilor României cărora le-ar putea trece prin cap să facă „prostii”. Propaganda prin filmul istoric rezistă până în noiembrie 1989, când apare Mircea, în regia lui Sergiu Nicolaescu. Mesajul e același ca în Burebista (1980) : „Suntem singuri, Deceneu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
partidele istorice, capi ai armatei nu apar deloc sau joacă roluri secundare, în vreme ce comuniștii sunt prezentați ca unici inițiatori și conducători ai insurecției ; înțelepți, vizionari, curajoși, ei sunt învingătorii care, în mod firesc, merită să conducă țara. - Depistarea și anihilarea spionilor infiltrați din Apus, adesea „foști” ai vechiului regim, aflați acum în solda imperialiștilor. - Închiaburirea, îmburghezirea unor membri ai noilor conduceri, stopată la timp de comuniști cinstiți și responsabili. Teme tranzitorii, care au suferit modificări în timp : - Colectivizarea agriculturii, căreia i
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
realism socialist. Dar înainte de a fi difuzate, acestea sunt „operate” masiv de către aparatul de propagandă și cenzură. Zeci de filme celebre ale ecranului mondial au rulat pentru spectatorii români în versiuni modificate uneori până la alterarea concepției regizorale originale. Filmele cu spioni occidentali anihilați de ofițerii „noștri” de Securitate (Florin Piersic interpretează cu predilecție astfel de roluri) devin în anii ’70 din ce în ce mai agresive. Mesajul principal e pentru cetățenii RSR, nu pentru fantasmaticii spioni străini - „noi” supraveghem totul, ascultăm și înregistrăm, oamenii noștri
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
modificate uneori până la alterarea concepției regizorale originale. Filmele cu spioni occidentali anihilați de ofițerii „noștri” de Securitate (Florin Piersic interpretează cu predilecție astfel de roluri) devin în anii ’70 din ce în ce mai agresive. Mesajul principal e pentru cetățenii RSR, nu pentru fantasmaticii spioni străini - „noi” supraveghem totul, ascultăm și înregistrăm, oamenii noștri sunt plasați sub acoperire unde nu te aștepți, deci nu umblați cu prostii, fiți turnători cinstiți ! Între 1980 și 1983 apar o serie de filme care ies din tiparul propagandistic, reușind
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
retragerea din difuzare a filmului Faleze de nisip (regia Dan Pița, 1983) nu mai apar decât filme de propagandă rudimentare. Apoi dispar și acestea : ultimul film despre colectivizare se face în 1984 - Amurgul fântânilor (regia Virgil Calotescu), ultimul film cu spioni imperialiști în 1985 - Racolarea (regia George Cornea), ultimul film cu comuniști ilegaliști în 1987 - A doua variantă (regia Ovidiu Ionescu). Din vara anului 1987 și până în decembrie 1989, propaganda aproape dispare din cinema, ca și cum regimul s-ar fi temut și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
propaganda aproape dispare din cinema, ca și cum regimul s-ar fi temut și de umbra lui. Dar, deși au dispărut din cinema, ideile vehiculate propagandistic vreme de decenii s-au regăsit în viața reală începând cu 1989. La capătul filmelor cu spioni se află „agenturili” străine invocate de Ceaușescu drept cauză a dezastrului României și în care cred și astăzi o mulțime de cetățeni. Nenumăratele filme în care muncitorii sau inginerii, cei care lucrează cu materia, sunt baza societății, în vreme ce intelectualii, adică
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
sub semnul întrebării. Interpretările semantice contribuie și ele la distorsionarea spiritului legii pentru a-i proteja pe foștii șefi ai poliției politice... Serviciile secrete se protejează și își protejează trecutul... Și, în loc să se concentreze asupra fenomenelor urgente legate de insecuritate, spionii rămân preocupați de reglările de conturi. Se demolează unii pe alții, sub ochii unei opinii publice sceptice și, adesea, indiferente... Această agitație se desfășoară în paralel cu un efort din ce în ce mai amplu și important: reflecția asupra crimelor comunismului. Această reflecție rămâne
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
prezența fiului său, căpitanul Creangă, și s-au dat spre păstrare (pentru tipărire) comitetului format din A. D. Xenopol, Grig. Alexandrescu și Gruber însuși. Redăm mai larg, pentru savoarea informației (vom afla, între altele, că fiul lui Creangă a fost și spion român în Austria, că junimiștii erau foarte zgârciți, chiar vicleni când era vorba să de bani): „în seara zilei de 5 ianuarie /1890/ s-a ținut întrunirea în restaurantul otelului Traian. După oarecare discuții, s-a luat o hotărâre care
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ideile lor, în rândurile ce vor scrie. A doua zi a căutat să-mi explice tânărul Creangă atitudinea lui din ajun. El e junimist, mi-a spus, fiindcă are protector pe Petre Carp, care l-a trimes la Viena, ca spion, cu o sută de lei pe zi. E junimist în politică, nu însă și în literatură, din pricină că există o răceală pronunțată între tatăl său și d-nii Maiorescu și Iacob Negruzzi. În seara întrunirii, căpitanul primise o scrisoare de la D-l
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]