12,817 matches
-
iasomii, surâs și soare superbitatea feminină. De aici și în unitate cu acestea începe actul concret al ocupațiilor profesionale ale Gianinei Corondan. Televiziunea, muzica, teatrul, dansul, presa o cunosc pe Gianina Corondan, iar ea le cunoaște pe ele și le stăpânește în frâie de fireturi: îndemânăre, inteligență, talent și râvnă. Prezentatoare tv nonconformistă („Vremea”, „Generatia Pro” „Ora G” - trei ani -, „Stele de... 5 stele” - alături de Cosmin Cernat, „Școala vedetelor” - diriginta noii promoții, „O tură de aventură” - cu Tom Wilson -, „Efectul MG
GIANINA CORONDAN. NU SEAMĂNĂ CU NIMENI, SEAMĂNĂ NUMAI CU EA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367545_a_368874]
-
mai ales când a înțeles din privirile lor că se distrau pe seama ei. S-a încruntat smucindu-se din brațele celui care încerca să-și lipească fața de obrazul ei. A reușit să se ridice și cu greu s-a stăpânit să nu-l pălmuiască pe acel „obrăznicuț”, precum îl numise în gând: - Mulțumesc, domnilor! Cred că ați putea fi ceva mai serioși, totuși. Nu credeți? Sunteți prea tineri pentru a vă permite acest lux, îi admonestă ea, căutându-și cu
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367551_a_368880]
-
și interese. Era încă o copilă fricoasă și hotârâse să locuiască la o gazdă, puțin chiar departe de Universitate, dar calea îi părea atât de scurtă, deși o parcurgea zilnic pe jos, și în orele de seară, când amurgul îi stăpânea gândurile, ferind-o de meditații în aer liber, îi însoțea frica firească, iar ea, mergând pe balustradă, își spunea Tatăl nostru, simțind că cel mai bun lucru acum e să nu se oprească, ci să continue să se roage în gând
DRAGOSTEA, DELOC FAMILIARĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367660_a_368989]
-
ce m-a născut PSALMUL 109 Învață ce-a zis Domnul Domnului meu „Șezi de-a dreapta mea până ce nevăzut Voi pune pe urmașii Tăi așternut Picioarelor Tale “ca un curcubeu Toiagul puterii Ți-l va trimite Domnul din Sion zicând :”stăpânește În mijlocul vrăjmașilor tăi “crește În ziua nașterii Tale ivite Poporu-i al Tău în ziua puterii Să crească strălucirea sfinților Tăi Din pântece te-am zămislit vederii Înainte de luceafăr te-am născut Tu ești preot în veac să-i scapi de
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (4) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367736_a_369065]
-
noi spre uliță, ne-au văzut, iar ăla care conducea manțocăria a început să strige, cu acel tremolo ciudat în voce: — La-a-a o-o-o-o pa-a-a-arte, domn’ șef, că n-a-a-a-a-am frână-ă-ă-ă! — Ia opriți-vă, măi agaricilor! m-am străduit eu stăpânindu-mi râsul. —O-o-o-opri-i-im, da-a-a-a’ ma-a-ai la-a-a va-a-a-ale-e-e-e, unde-o-o-o-o o-o-opri ea-a-a... a încercat unul dintre ei să răspundă și au trecut cu zdrăngălaia pe lângă noi. Pe nea Cornel l-a bufnit râsul. Zice: — Ăștia sunt
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
Sa n-are în veci hotare Forța divină vibrează raze-n vers Cel ce preface și marea în uscat Prin râu vor trece cu piciorul acum Și ne vom veseli de Dânsul pe drum Ochii Lui privesc spre neamuri delicat Stăpânește cu puterea Sa veacul Cei răi să nu se-nalțe întru sine În Domnul nostru nu vor găsi leacul Din cele rele ne-ai scos la odihnă Glasul rugii mele se-aude bine Fără El inima mea n-are tihnă
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
la fel PSALMUL 72 Cât de bun e Dumnezeu cu Israel Pe cei drepți la inimă îi ajută Pe cei fărădelege pizma-i mută Dreptatea prin lume se face prin El Chiar de osteneli omenești n-au parte De îi stăpânește pe ei mândria Se-mbracă cu cei rău și silnicia Cugetul inimii lor nu e carte De sus gândesc și vorbesc cu vicleșug Până la cer ridică gura drept scut Și limba lor străbate prin meșteșug Că visul celui ce greu
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
făcute-n vreme Cu dreptate vom judeca prin teme Se va cutremura cine n-aude “Nu faceți fărădelege” cu păgâni “ Nu înălțați fruntea “voi cei păcătoși Zburați prin rele ca niște albatroși Cei răi prin veac de veac nu sunteți stăpâni De niciunde nu vine ajutorul Nici de la răsărit nici de la apus Că Dumnezeu este judecătorul Paharul cu vin curat mirositor Să-l bem de la unul la altul dedus Trăit în veci acest veac ocrotitor PSALMUL 75 Iubit este în Iudeea
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
salvare Ajutorul Domnului naște zarea PSALMUL 124 Cei ce se încred în Domnul sunt munte Nu se va clătina în veac cel care Locuiește în Ierusalim mare Nu se va clătina în veac să-nfrunte Doar munții sunt împrejurul lui stăpâni Domnul împrejurul poporului său De acum și până în veac fără rău Celor drepți cu inima nu sunt păgâni Pe cei ce se abat pe căi nedrepte Domnul îi va duce cu cei păcătoși Cei ce fac fărădelegea mânioși Celui ce
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
Să se lipească limba mea de grumaz De nu-mi mai aduc aminte de tine Ca început al vieții după necaz Adu-Ți aminte Doamne de cei păgâni Cum vine la stup roiul de albine Că-n Ierusalim suntem acum stăpâni PSALMUL 137 Te voi lăuda Doamne cu inima Să auzi cuvintele gurii mele Înaintea îngerilor din stele Al inimii cântec mă va anima În biserica Ta zidită mă-nchin Și voi lăuda numele Tău cel sfânt Mila și adevărul Tău
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
drept ca de vreme ce în această umilință a inimii în care credem și mărturisim că niciodată nu putem să ne atingem pe merit acele Sfinte Taine, s-o primim ca pe un medicament al tristeții noastre în fiecare duminică, decât ca, stăpâniți de deșartă trufie și stăruință a inimii, să credem că numai o dată pe an suntem vrednici de a lua parte la Sfintele Taine... Stăpâniți de deșartă trufie!"Sfântul Ioan Casian accentuează aici abilitatea ciudată a unora de a găsi un
DESPRE SPOVEDANIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366876_a_368205]
-
Taine, s-o primim ca pe un medicament al tristeții noastre în fiecare duminică, decât ca, stăpâniți de deșartă trufie și stăruință a inimii, să credem că numai o dată pe an suntem vrednici de a lua parte la Sfintele Taine... Stăpâniți de deșartă trufie!"Sfântul Ioan Casian accentuează aici abilitatea ciudată a unora de a găsi un "alibi"pentru toate greșelile duhovnicești, de a se îmbrăca pe sine într-o pseudosmerenie, care constituie cea mai subtilă și cea mai periculoasă formă
DESPRE SPOVEDANIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366876_a_368205]
-
de acolo cine știe unde avea să le risipească, departe de copacul cu care au trăit într-o simbioză perfectă. Intră în barul de peste drum. Se așeză rușinat la măsuța lui din colț. Știa că nu face bine, dar nu se putea stăpâni. Era conștient că devenise dependent de alcool. A luptat mult cu sine, a fost de câteva ori la un sanatoriu pentru dezalcoolizare. Câte a tras și câte a văzut acolo, numai el știe! Cum ieșea pe poartă își făcea cruce
ÎNGER DE FEMEIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366916_a_368245]
-
cea mai desăvârșită și bineplăcută euharistie sau mulțumire ce s-a adus vreodată Tatălui ceresc. Recunoștința și mulțumirea sunt sentimente nobile ce se trezesc în sufletele curate la primirea unor binefaceri, a unui dar sau în fața unei atitudini binevoitoare. Cel stăpânit de aceste sentimente dă dovadă de curăție și noblețe sufletească, de prețuire a binefacerilor, de vrednicie în a primi aceste binefaceri. El se învrednicește, prin recunoștință, de dragoste și stimă, de încredere și sporire în daruri. Acest sentiment de recunoștință
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
Vulgatei. Un alt loc în care Apostolul atinge acest subiect este cel din Coloseni 3, 15, în care îndeamnă pe creștinii din Colose la recunoștință: "Pacea lui Iisus Hristos, întru care ați fost chemați să fiți un singur trup, să stăpânească în inimile voastre; să fiți mulțumitori. În versetul acesta, termenul "mulțumitori"este tradus de Biblia britanică cu "re �cunoscători”, ceea ce trimite mai exact la limbajul curent și sensul ac �tual al recunoștinței. Traducerea romanească se ține strâns de cuvântul grecesc
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
noastre, din ignoranță uneori stimulată spre propria noastră slăvire ("slavă deșartă"), din teama de a nu pierde ceea ce avem (neîncredere în Dumnezeu), din tendința de a ne crede autorul bunelor lucrări și chiar al reușitei noastre, din dorința de a stăpâni, de a domina pe alții, dat fiind că o altă înălțare nu cunoaștem - renunțăm încet la tensiunea către Dumnezeu și acceptăm detașa �rea de centrul energiilor creatoare, de Cel ce a și pus în noi puterea de a fi, de
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
Imediat a ajuns pedagoga Bălășoiu. Unde ești, fă, curvă? Mă căuta pe mine. Aici sunt. Ascultă la mine, mă atinge peste față cu bățul destul cât să simt durerea, făăă proasto, ai de-a face cu mine dacă nu-ți stăpânești târfele, ai înțeles? Da, am înțeles. ─ Ai înțeles pe dracu să te ia! Peste zece minute, stingerea! Fața îmi ardea. Palma directorului a fost puternică. Nu mă lovise nimeni până acum. Cu urechea dreaptă nu mai auzeam bine. Pedagoga accentuase
ŞAPTE ANI AUTOR DORINA ŞIŞU de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366943_a_368272]
-
mică depărtare de Biserica Răzvan, se aflau depozitele negustorilor de mătase Caraiani și Zecca, ce au adăpostit în subsolurile lor aurul mult râvnit de turci al fostului Domn Constantin Brâncoveanu. Jupân Manu Apostolu, ca mare om de încredere a principelui, stăpânise peste toate acestea, în vremurile bune, ca agent general de comerț. Pe una dintre aceste străzi principale ale orașului se întindeau și cele trei mari magazine ale familiei Cristoroceanu, cu ateliere pentru croitorie și cu meseriași postăvari renumiți. Curtea domnească
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
Gheorghe Băleanu, trebuiau să-și părăsească moșia din Popeștii Ilfovului pentru a lua drumul Istanbulului iar de acolo pe cel al Moscovei. Sub Brâncoveanu avea să revină în țară sub numele de Radu Popescu, nume luat de la moșia ce o stăpânea. Înzestrat cu o cultură aleasă, cunoscător al limbii latine, cu o intonație perfectă de bun declamator, domnitorul, sub domnia căruia venise în țară, îi atribuise marea misiune de trimis domnesc în legăturile de tratat cu generalul Heissler, comandantul Brașovului. Urcase
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
Iisus Hristos, manifestându-și prin aceasta calitatea sa de sacerdot a lui Iisus Hristos, Arhiereul cel veșnic. Cina euharistică la care mar �tirii sunt chemați este pregătită, drept pentru care ei nu trebuie să o sca �pe. Cugetarea lor era stăpânită de simțul comuniunii și al cuminecării la masa Stăpânului. Pentru un astfel de ospăț euharistic, trupurile lor tre �buiau așezate pe altarul de jertfă, iar, dacă nu mureau acum, viața veșni �că nu mai putea fi răscumparată prin moarte. Trupurile
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]
-
fusese primit ca un rege și aclamat de mulțime îl puseseră pe gânduri și îi dăduseră destule bătăi de cap pentru că lumea îl numise ,,Regele lui Israel” și îl ovaționaseră cu cuvintele ,,Hosana! Hosana! Fiul lui David”. Iar el, Irod, stăpânea ținuturi care fuseseră a lui Israel, așadar gândea că acel Iisus era prin apelativul de ,,rege al lui Israel” un pretendent și la tronul lui. Și unde mai era că Hristos era Galilean iar tetrarhia sa cuprindea Galileea și Pereea
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
pedeapsă de la Dumnezeu pentru că poporul se întrecuse în idolatrie și fărădelegi și că de fapt ceea ce se întâmpla era pe deplin meritat. Asuprirea mai venise și din faptul că oamenii nu erau uniți și nu erau uniți din pricina egoismului care stăpânea sufletele oamenilor care aveau interese proprii, divagante. De aceea trebuia ca poporul să se pocăiască de păcatele sale și să nu le mai facă iar stăpânirea avea să fie vremelnică de se vor fi întors cu toții la credința cea adevărată
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
sesiza viul creației, caracterul iconic al lucrurilor. Lumea este o icoană ce se cere contemplată, nu explicată prin legi științifice, iscodită cu o minte însetată de a cuprinde exclusiv rationalist arderile incandescente ale materiei îndumnezeite. O rațiune care caută să stăpânească creația prin forța unei minți neînduhovnicite provoacă și generează gânduri moarte, închise în limitele propriei neputințe, interpunându-se astfel ca o barieră în fața unei asumări duhovnicești a creației, dechise unei vederi nemijlocite a prezenței lui Dumnezeu în cosmos și în
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
pornit la luptă, apoi trebuie să luptăm. Când se va mai coace își va da seama că fără sfatul boierilor nu poate conduce țara. În clipele de răgaz i-am mai spus să nu uite că îi moldovean și că stăpânește peste Țara Moldovei, țară pe care înaintașii noștri au voit-o neatârnată. - Mulți boieri au fugit, jupân vornice. L-a trădat până și Vornicul Bucioc ce s-a dat de partea lui Mihnea, adăugă postelnicul. - Postelnice Avram, să iei aminte
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
trăsături pozitive ale caracterului. Probabil pentru că Dumitru Sinu emană prin toți porii „omul frumos” creionat de Dan Puric... Dumitru Sinu nu a reușit să-și termine studiile în țară - vremurile, condițiile, greutățile i-au fost potrivnice. În plus, l-a stăpânit mereu o dorință nestăvilită de a cunoaște alte locuri și alți oameni, de a-și încerca norocul în lumea largă. Spiritul de aventură și curiozitatea sa nativă l-au ambiționat să învețe tot ce n-a reușit să învețe acasă
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]