4,267 matches
-
obținută, scoasă din categoria clădirilor "oficiale" o astfel de construcție, cea mai frumoasă și elegantă a orașului, spre a căpăta în locul funcției sale de partid și de stat, o destinație nouă în rândul instituțiilor culturale? 4 Maestrul a intervenit. A stăruit. A revenit. N-a fost tocmai ușor. Primarul urbei, Costică Artenie, un om vrednic, gospodar, răzbătător, care-a fost ales și reales în mai multe legislaturi, s-a lăsat înduplecat cel dintâi. Ba chiar s-a declarat entuziasmat de-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
rece și umedă. Tunurile, după nici trei ani de liniște și calm aparent, se auzeau din nou bubuind la Prut. Armatele germano-române, zdrențuite și sleite de puteri... se retrăgeau, alungate din urmă de puhoiul asiatic. În minte, încă, ne mai stăruia porunca Mareșalului de în urmă cu nici trei ani.. : „ Ostași, vă ordon treceți Prutul!... Urmați-mă!... Războiul Sfânt a început!”... ... Când, tunurile de toate calibrele începură să bubuie, iar pământul și văzduhul se legănau înfricoșător... Cum să uiți dimineața aceea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
îți zici,cutremurândute. Când epidemia de tifos aducea după ea moartea, groaza și spaima.. iuțeala fulgerătoare și violența cu care lovea, și își dobora victimele, avea ceva care zguduie nervii cei mai tari. O întâmplare sfâșietoare pentru sufletul omenesc, mai stăruie, încă în memoria ieșenilor... Când... într-o duminică dimineața, de ianuarie, 1917, în fața spitalului de exantematic „Veniamin Costachi”, „spectatorii”... dintre aceia care trăiau ultimele zile, au apărut fantomatic, la ferestre, să vadă cel din urmă spectacol al vieții lor... În
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
nori.. Câțiva fulgi de zăpadă, pufoși se mai zbat încă, pe la ferestre, vrând parcă să intre.. S-a sunat deșteptarea... Ne-am trezit ca.. istoviți.. chinuiți de gânduri... Cumplita istorisire, despre căpitanul Baltă și luptătorii din munți, continua să ne stăruie în minte. Gândurile ne rătăceau tulburi, neostoite, răscolind amintiri, amărăciuni... izgonind liniștea sufletului. Natura încremenită, sub suflarea aspră a iernii, se contopea parcă, și ea, cu starea noastră de suflet. Era duminica după Botezul Domnului. Toți elevii școlii au intrat
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
pe cerul Seminarului... el știa tot... Când soarele se suise la amiezi, clopotele bisericii Sf. Gheorghe băteau de sfârșit de slujbă... Noi intram pe poartă, salutați de același moș’ Vasile... cu același binevoitor.. „Să trăiți dom’ elev !”. Cuvântul Evangheliei ne stăruia în minte... „Pocăiți-vă, pentru că s-a apropiat Împărăția Cerurilor”, propovăduia Ioan Botezătorul în pustiul Iudeii, mai spunând: „Eu vă botez cu apă, cel care vine după mine, căruia eu nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua sandalei, va boteza
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
oră poate fi ?!”, mi-am zis. Ca trezit dintr-o lunga visare.. m-am uitat împrejur surprins de cele două realități trăite la șaizeci de ani, departe una de alta... Uralele, de atunci, din Piața Unirii... „Stalin... Stalin...” îmi mai stăruiau în minte. Primul gând mă duse în clasa noastră.. pentru ultimele clipe... înainte de a fi alungați pe poartă.. Și acum, după atâta prăpastie de timp, mă simții cutremurat de aceeași emoție, de atunci.. Gânduri triste mi-au bântuit sufletul, ca
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
dus, și au pus țara în fața faptului împlinit.. „Diktatul de la Viena”. A plecat la cancelarie mai devreme, rugându-ne să rămânem în clasă până ce se va suna de recreație. Am rămas cu toții într-o totală stare de nedumerire... În urechi stăruind cuvintele profesorului... „Ah, Ciano..! Să-l văd spânzurat..!”. Ce om minunat era profesorul Corlățeanu, ce suflet delicat.. cum rar se mai află.. Comportarea lui cu elevii era de o eleganță și o politețe ieșite din comun. ...Profesorul nostru de Elină
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
sacru, rămas din strămoși, cerea ca străinii/să cadă uciși, ei, de spada fecioarei. ș...ț A fost Ifigenia-n frunte, la templu, ani mulți, după rit,/fără de voie-mplinind aste jertfe cumplite.” Ceea ce m-a izbit - iar asupra acestui fapt am stăruit împreună cu Aia - e confirmarea sacrificiului ritual împlinit de o preoteasă „fecioară” pe acest pământ al Medeei:„Iar ritul cel sacru, rămas din strămoși, cerea ca străinii/să cadă uciși, ei, de spada fecioarei”. Străinul trebuia să fie ucis, potrivit „acestor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
orasu. 55. Nu se voru primi în scola copii mai mici de șepte ani. 56. Institutorii voru aplică copiiloru numai pedepsele prevedute prin regulamente speciali. 57. Fie care institutore va reporta municipalității despre tote lipsele materiali ale scolei. Revisorele va stărui pentru indesularea loru, si, cerendu trebuința, vă reporta ministrului. 58. Revisorele se va pute aderesa și de dreptulu la municipalitate spre a'i atrage atențiunea asupra ori carii neregularități sau trebuințe ce s'ar ivi. 59. În înțelegere cu institutorele
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
Președintele tribunalului, primind cererea de divorț, după ce a dat reclamantului sfaturi de împăcare, va fixa un termen pentru înfățișarea ambilor soți. Dacă la acest termen reclamantul nu se înfățișează, procesul se suspenda. La termenul prevăzut în alin. 1 președintele va stărui pentru împăcarea soților, iar dacă aceștia nu se împacă sau soțul pîrît nu se înfățișează, deși a fost legal citat, președintele le va da un termen de gandire de 6 luni, iar dacă exista copii minori, de un an. După
DECRET nr. 779 din 8 octombrie 1966 pentru modificarea unor dispoziţii legale privitoare la divorţ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126330_a_127659]
-
a probelor. În toate cazurile hotărîrea se pronunța în ședința publică". 4) Articolul 616 va avea următorul cuprins: "Art. 616. - Dacă la termenul de judecată se înfățișează numai pîrîtul, cererea va fi respinsă ca nesusținută. La primul termen, instanța va stărui pentru împăcarea soților. Dacă aceștia nu se împacă, instanța va fixa un termen pentru a se pronunța cu privire la probele propuse de reclamant prin cererea de divorț, precum și pentru dovedirea faptelor intervenite ulterior, pe care le invoca în sprijinul cererii. Totodată
DECRET nr. 779 din 8 octombrie 1966 pentru modificarea unor dispoziţii legale privitoare la divorţ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126330_a_127659]
-
613 va avea următorul cuprins: "Art. 613. - Președintele instanței, primind cererea de divorț, după ce a dat reclamantului sfaturi de împăcare, vă fixă un termen pentru înfățișarea ambilor soți în camera de consiliu. La termenul prevăzut de alineatul precedent, președintele va stărui pentru împăcarea soților. Dacă aceștia nu se împacă sau soțul pîrît nu se înfățișează, deși a fost legal citat, presedintele le va da un termen de gandire de cel putin 3 luni și cel mult 6 luni; dacă există copii
DECRET nr. 174 din 30 iulie 1974 pentru modificarea unor dispoziţii privitoare la divorţ din Codul de procedură civilă şi Codul familiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126329_a_127658]
-
a Curtei de compturi, pricina se va înapoiă în cercitarea aceleași Curți de compturi, care în terminu celu multu de trei luni o va infatisia din nou în totu complectulu membriloru ei și va pronunția. Articolul 25 Dacă Curtea va stărui în hotărîrea să de mai înainte, partea interessata va pute earasi în terminulu legiuitu de trei luni a face din nuou recursu în Cassatiune. În casulu acesta Curtea de cassatiune va judeca în secțiuni unite și pronuntiandu definitivu asupra motiveloru
LEGE din 24 ianuarie 1864 pentru curtea de compturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125707_a_127036]
-
creatorilor care „vin” și care l-au înconjurat adesea cu dragoste și recunoștință, chit că ulterior unii dintre ei au căutat să se elibereze de tutela (poate împovărătoareă a magistrului. Ca și alți critici români de notorietate, și Vladimir Streinu stăruie asupra ideii maioresciene cu privire la „trebuința unei critice generale” pe măsură ce literatura înaintează spre vârsta adultă și se cristalizează axiologic. Streinu ne previne că ideea maioresciană n-a fost înțeleasă nuanțat, fiind tălmăcită uneori ca posibilitate de renunțare treptată la critică atunci când
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
și cu o anume circumspecție lesne de înțeles. Așa s-au născut paginile generoase dedicate lui Ștefan Aug. Doinaș, Nicolae Labiș, Marin Sorescu, Ioan Alexandru. Ștefan Aug. Doinaș este „un neoclasic printre moderni”, „asumându-și de la ei rafinamentele expresiei, dar stăruind să fie neabătut Omul cu compasul, poet al exactității interne a lumii.”1 Criticul fixează ca de obicei cu finețe notele individualizante ale poetului: simplitatea savantă, farmecul inefabil, muzicalitatea, rigoarea formală, factura livrescă, influența baladiștilor germani (Mistrețul cu colți de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
I. Caragiale, Anton Holban, Felix Aderca, Mihail Sebastian, I. Al. Brătescu-Voinești, Mircea Eliade, Octav Șuluțiu, Damian Stănoiu, I. Peltz. Sunt comentate și prozele unor autori ilustrați eminent în alte genuri: Tudor Arghezi, G. Ibrăileanu, E. Lovinescu. În sfârșit, Vladimir Streinu stăruie și asupra unor prozatori contemporani de primă importanță: Marin Preda, D. R. Popescu, Ion Lăncrănjan. Moartea l-a împiedicat să adâncească sondajele critice în contemporaneitate, dar atât cât a rămas probează un gust sigur și o elevație intelectuală necontrafăcută. Reconsiderând
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
seria celor cinci volume ale ediției Pagini de critică literară, Vladimir Streinu nu comentează „bucată cu bucată”, concret și nemijlocit scrierile polivalentului Camil Petrescu. Criticul scrie în schimb frumoase pagini de considerații generale asupra operei de ansamblu a eminentului literat, stăruind asupra personalității și structurii inconfundabile ale intelectualului de mare distincție și de tot atât de mare orgoliu. Privit în postumitate, Camil Petrescu este un spirit proteic: poet, romancier, dramaturg, critic literar, eseist, filozof, matematician, sociolog, om politic, cronicar (sportiv și militară, ziarist
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
își atingea scopul : însănătoșirea morală.”2 Îi datorăm dealtfel lui Vladimir Streinu un remarcabil eseu intitulat Îndreptar pentru citirea lui Proust, publicat ca prefață la În căutarea timpului pierdut (vol. I, București, Editura pentru literatură universală, 1968, pp. 5-27Ă. Vom stărui puțin asupra acestui eseu admirabil întrucât el dă adevărata măsură a talentului, priceperii, sensibilității și darului interpretativ ale lui Vladimir Streinu, cunoscător eminent al operei proustiene. Criticul începe prin a invoca unele opinii critice de autoritate, mai cu seamă din
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
nu poate fi consultată cu profit intelectual și de nespecialist. În pofida titlului și a subtitlului, ce ne trimit cu gândul la investigații ezoterice inhibante, cartea nu este deloc didactică și pedantă. Cercetarea autorului nu cuprinde toate aspectele posibile ale problemei, stăruind asupra versului european (antecedente, origini, cronologieă, mai ales a celui francez, cu referiri bogate la versul liber românesc. Nu vom găsi referiri la poeții europeni ai secolului XX și nici la diversele mișcări poetice „revoluționare”: suprarealismul, dadaismul etc. Sfera de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
criticii (Revista Fundațiilor Regale, numărul din martie 1940Ă. Judecata axiologică este revelatoare: „Critica lui Vladimir Streinu se dezvoltă în plan estetic; însuși scrisul său elegant, nuanțat liric, este o admirabilă expresie estetică.”2 Rămâne un paradox faptul că G. Călinescu stăruie în Istoria sa din 1941 asupra poetului Vladimir Streinu (inclus în capitolul Dadaiști. Suprarealiști. Hermetici. Momentul 1928Ă, deși la data apariției monumentalei lucrări autorul Ritmului imanent publicase numeroase studii și eseuri critice precum și un volum: Pagini de critică literară, Marginalia
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
506 4 idem , p. 507 5 Leon Baconsky - Marginalii critice și istorico-literare, E.P.L., București, 1968 95 plan secundă, dovedind toți „o înzestrare ce depășește cerințele obișnuite ale breslei.” 1 Autorul stabilește apoi notele definitorii ale poetului intelectualist, de tăietură clasică, stăruind asupra lui Vladimir Streinu, ale cărui scrieri reliefează „un critic și un eseist de înaltă distincție, cu vederi ferme și chibzuite, erudit și subtil în analize, convingător, de cele mai multe ori, în teoretizări și artist în expresie.”2 Leon Baconsky nu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
insuficientă și schematică. Dealtfel, criticul însuși a renunțat la ea înainte de a o desăvârși și aplica sistematic. În a doua perioadă, delimitată cu o anumită doză de convenționalism (1937-1945Ă, Vladimir Streinu cultivă ceea ce Mioara Apolzan a numit critica de exegeză, stăruind îndeosebi asupra scriitorilor clasici. Fiecare generație - observă criticul - își stabilește „distanța” optimă față de valorile clasice consacrate. Paradoxul este de a observa cum Vladimir Streinu apelează la metodele „obiective”, științifice, la informația riguroasă în arhive și la periodice uitate. „Bergsonistul” Vladimir
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
839 Ibidem, p. 112. 668 frumusețea lor, nu pleacă dezamăgit. Climatul temperat, frumusețea peisajelor, În ciuda distrugerilor suferite, exotismul populațiilor „primitive” continuă să atragă oamenii din cele mai diverse și variate colțuri ale Pământului!!! Dar mai presus de toate În memorie stăruie imaginea unei țări angajate În Împlinirea unei opere de civilizație și progres Acum dormi, Karma e karma! Fii zen-budist. Amintește-ți În liniște că Absolutul, este În tine, că nici un preot, sau cult, sau dogmă, sau carte, sau Învățătură, sau
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
în urma propriei sale experiențe artistice, iconoclast declară” Arta” de la Aristotel n-a mai înaintat , nici după Horațiu, nici Boileau, ci cu cât s-au învechit regulile acestora, cu atât au devenit ca niște catene ce au aservit mințile mediocre. Am stăruit, în această prezentare, asupra dezvoltării teoriei literare românești și a închegării ideologiei literare în etapa de până la 1840, deoarece am socotit, așa cum am și declarat de la bun început obiectul principal al cercetării noastre, critica literară, strâns legată de teoria literară
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
afirmare națională.Cu știința de a-și plasticiza și nuanța observațiile, Kogălniceanu împarte laudele și criticile după măsura faptelor, văzând și în acest fel de activitate, un act de mare răspundere, cu urmări hotărâtoare pentru progresul culturii poporului său. Nu stăruim asupra celorlalte texte apărute în rubricile „Alegere din alte foi „și „Telegraful Daciei”. Toate problemele ei sociale, politice, culturale și literare și le-a însușit, le-a adăpostit în paginile ei și, prin contribuția editorului și a colaboratorilor, așa de
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]