2,780 matches
-
pădurarului! Secătură! Dacă era minune, nu ardeați ca niște șobolani! Dați-i drumul și mi-l scoateți afară! Presimt ceva în legătură cu limbricul ăsta. Ia spune, Ioane, el a pus foc schitului? Spune, Ioane, că tu le știi pe toate! Părinte stareț, să știu și nu-ți voi mărturisi tainele spovedaniei, chiar dacă o să-mi smulgi limba cu cleștele. Domnul le aude prin glasul meu, Domnul leagă, Domnul dezleagă, nimic împotriva poruncilor Domnului. Cu toții suntem păcătoși. Dacă este el, să ne rugăm pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Sterian, Hogea, Preda, Costea, Pintea, Samoilă, Duca, Solomon, Mihalache, partizani împuțiți, ce unelteau împotriva revoluției socialiste! Eu, tovarășul maior Marcu! Auzi, mă? Tovarășul maior Marcu îți zboară creierii, de nu-mi spui și nu o să fii primul! Tovarășe maior, părinte stareț, pe la două fără un sfert, cuviosul Petru a intrat în biserică. Iartă-mă, părinte, că am tras cu ochiul pe gaura cheii. A intrat în biserică, a aprins candelele, a pregătit rânduiala Utreniei, s-a rugat în fața Fecioarei. Eu știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
în mână. Mi s-a părut mie că văd pe cineva ieșind pe ușa altarului cu un felinar aprins, dar am crezut că este o arătate, un duh rău. Am făcut cruce și am adormit, am adormit spre dimineață, părinte stareț. Așa, așa, iată că încep să prind firul! Mai departe, spune mai departe, nătărăule! Mai departe, nimic. Foc, mult foc, din toate părțile foc. Nu puteam să strig, nu puteam să fac un pas, parcă eram legat, parcă muțisem definitiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
să prind firul! Mai departe, spune mai departe, nătărăule! Mai departe, nimic. Foc, mult foc, din toate părțile foc. Nu puteam să strig, nu puteam să fac un pas, parcă eram legat, parcă muțisem definitiv. Tare speriat mai eram, părinte stareț. Și apoi, mai degrabă credeam că-s vedenii ce văd, credeam că mi-a luat Dumnezeu mințile. Mincinosule, să-ți spună tataia mai departe! Te-ai dus să te culci în gheretă! Dimineața somnul se lipește de inimă ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
nu mi-am dat eu seama că ți s-a aprins sângele după mucos?! Tânăr, frumușel, ochi negri, păr creț, brațe vânjoase, deștept, "mai rar așa sămânță roditoare"... mama mă-ti de curvă, cu așa sămânță ți-ai umplut pizda! Starețul tremura din toate balamalele: era bătrân, 86 de ani, reumatism, osteoporoză, hepatită, diabet, ulcer, gută, angină, astmă, hernie, lombosciatică, nevroză. Starețul încă se credea verde. Pe la 80, s-a oprit cu numărătoarea, totuși bătrânețea l-a determinat să lase frâiele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
vânjoase, deștept, "mai rar așa sămânță roditoare"... mama mă-ti de curvă, cu așa sămânță ți-ai umplut pizda! Starețul tremura din toate balamalele: era bătrân, 86 de ani, reumatism, osteoporoză, hepatită, diabet, ulcer, gută, angină, astmă, hernie, lombosciatică, nevroză. Starețul încă se credea verde. Pe la 80, s-a oprit cu numărătoarea, totuși bătrânețea l-a determinat să lase frâiele în mâinile arhimandritului Ioan, singurul monah pus pe slujire adevărată, fără cazier. Starețul era numai cu robinetul. Când tataia spunea "da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
diabet, ulcer, gută, angină, astmă, hernie, lombosciatică, nevroză. Starețul încă se credea verde. Pe la 80, s-a oprit cu numărătoarea, totuși bătrânețea l-a determinat să lase frâiele în mâinile arhimandritului Ioan, singurul monah pus pe slujire adevărată, fără cazier. Starețul era numai cu robinetul. Când tataia spunea "da", curgea; când "nu", era secetă pe toată valea Bistriței. Pentru cei evlavioși ascultările le împărțea părintele arhimandrit Ioan, pentru cei mai comozi, mai cârcotași, mai slobozi, părintele Visarion avea o altfel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
mea te vei ridica la cer, Petre, și vei sta de-a dreapta neprihănirii, și vei fi unul în trup și în suflet precum lutul este unul într-un urcior plin, și vei domoli multe însetări cu dragostea ta, Petre." Părinte stareț, liniștiți-vă. O să-l judece Domnul pentru necugetările sale, și-a pierdut mințile, nici în lume nu se pedepsește un om rătăcit. Liniștiți-vă, vom zidi altă mănăstire, Maica Domnului este grabnic ajutătoare, frații sunt harnici, cei de la consiliu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
lumii. 66. Mașina de teren gonea pe drumul Feleacului și era noapte, și era beznă, și era ceață, și era ploaie... Nu s-au gândit niciodată că vor ajunge până acolo, voiau doar să bage zâzanie între părinți. Voiau ca starețul să-i dea papucii arhimandritului prea nedreptățea obștea, așa că aveau motive să refuze categoric ascultarea față de acesta. Erau mereu revoltați. Starețul le tolera revolta, economul Visarion, de asemenea; erau primii care au pus umărul la ridicarea schitului și aveau mâini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Nu s-au gândit niciodată că vor ajunge până acolo, voiau doar să bage zâzanie între părinți. Voiau ca starețul să-i dea papucii arhimandritului prea nedreptățea obștea, așa că aveau motive să refuze categoric ascultarea față de acesta. Erau mereu revoltați. Starețul le tolera revolta, economul Visarion, de asemenea; erau primii care au pus umărul la ridicarea schitului și aveau mâini de aur. Măi Ilarioane, măi Gherasime, tataia vă iubește pe voi la fel ca pe ceilalți părinți. Faceți niște pogorăminte: puțină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
unu, și acela-i Ioan. Ori vă spovediți la el, ori vă caterisesc. Eu nu am nevoie de haiduci în mănăstire, e clar? Această ultimă poruncă a fost ca un fier înroșit pe suflet. Umilința la care i-a îndemnat starețul nu putea fi tolerată. Scenariile gândite în fiecare noapte în livada coniței Cătălina erau ipotetice, atât cât să aibă gust țigara, să încălzească coniacul, să lunece brișca în bucata de slănină afumată. Totuși scenariile nu le domoleau nici pe departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
ca întotdeauna sensibilă, plângea pentru o oglindă făcută țăndări deasupra lacului chipul Tatălui ridat de valuri. În cer se doarme, pe pământ se moare, iertați-mă, fraților! Petru, legat de hambar, număra în sens invers desfrunzirile. Coastele strivite de bocancii starețului, timpanele sparte, palmele arse, ochii vineți, părul smuls, maxilarul rupt, clavicula dislocată, genunchii juliți, hainele lipite crustă de piele. În cer se doarme, pe pământ se moare, iertați-mă fraților! Spre dimineață, la ceasul 4, au început dezlegarea. În văzduh
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
iluminare; satisfăcut, afișa un rânjet dominant, apoi își freca mâinile plin de sine. Hei, deschide ochii, tataie! Deschide ochii, mâine avem consiliu. Trebuie să pui ceva la cale, de stai cu ochii închiși de atâta vreme! Învelit cu o pătură, starețul se relaxa ca după o baie de nămol la Techirghiol, pe plaja nudiștilor. Purta barbă, mai degrabă arăta a rocker decât a popă. Multe s-au auzit despre popa-starețul, dar nimeni nu a avut curajul să deschidă gura. Avea bani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Întrebările erau mereu altele și mereu puse răstălmăcit: presupuneri, supoziții, deducții, insinuări, ipoteze, uneori logice, inductive, algoritmice, alteori emoționale, pline de compasiune, de solidaritate, uneori directe, fără ocolișuri, fără menajamente, alteori tangențiale, întâmplătoare, lipsite de sens. Dacă ar fi trăit starețul, sigur nu ar fi fost de acord cu acest "algoritm de lucru", dar asta-i altă treabă. În anii '60, cu pumnii tari, aflai și "ce gust are laptele care l-au supt de la mă-sa". Ancheta trebuia terminată până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
încheiat ancheta "la fața locului". Arhi-mandritul Ioan a semnat câteva acte de constatare, apoi, împreună cu obștea, a urcat în duba jandarmeriei. Erau triști, abătuți, osteniți, deprimați, erau precum niște sfinți martiri duși spre jertfelnic. Din 25 au rămas 20. Părintele stareț își relaxa hoitul într-un sertar confortabil de morgă (nu avea pe nimeni în lume), posibil urma să fie topit în crematoriu, posibil îl vor tranșa studenții de la chirurgie (așa viață așa moarte!), stârvul hodorogului nu merita un bulgăre de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
a curs la vale; până spre seară, cărări de furnici conturau nimicul, câteva vertebre și o coajă de craniu, într-o galerie de cârtiță. Părinții Ilarion și Gherasim, în pădurea făgetului, săpau groapă sub un ulm bătrân să ascundă averea starețului: 200 mii de mărci, o desagă cu odoare și pistolul. După ca au terminat munca, părintele Gherasim l-a lovit pe părintele Ilarion în moalele capului cu o cheie de roți, apoi l-a îngropat și pe el, mai la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
I. Țincoca. Restaurarea celor vechi și zidirea celor noi s-a făcut cu cheltuiala Statului, prin îngrijirea Comisiunii monumentelor istorice prezidate de d. I. Kalinderu, după planul alcătuit de N. Ghica Budești, însărcinat fiind cu privigherea Arhimandritul Theoctist Stupcanu, întâiul Stareț după deschiderea din nou a acestei Monastiri. Pentru pomenire, întocmitu-s-a actul de față în trei exemplare, din care: unul s-a așezat în temelia noilor chilii, al doilea s-a trimis Administrației Casei Bisericii și al treilea s-
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Vlaicu a survolat Iașul și mănăstirea Cetățuia cu avionul conceput de el. Clădirea are semisol, parter și etaj, în care se asigură spațiul viețuitorilor mănăstirii. La parter se află bucătăria obștii cu sala de mese, iar la etaj avem chilia starețului, cancelaria mănăstirii, două saloane pentru oaspeți și o cameră unde sunt găzduiți oaspeții. Acest arhondaric, cât și adaosul din ultima etapă sunt străine de arhitectura ansamblului. În spatele arhondaricului, în zid se găsește turnul foișor, care se ridică pe două nivele
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
footnote Theodor Codrescu, op. cit., p. 314 footnote>. După actul Unirii din 24 ianuarie 1859, statul român a trecut la secularizarea mănăstirilor închinate. Conducătorii mănăstirilor închinate după criticile primite au început să repare unele mănăstiri. La 18 aprilie 1863, arhimandritul Platon stareț al Cetățuiei l-a angajat pe arhitectul grec Gheorghe Dimostenidi, să repare ,,cu îngrijire casele ctitoricești, îndreptând și curățind ce era stricat, ruinele ce le acoperea, să refacă brâul din piatră din jurul acoperișului, nișele, să repare chioșcul din cuprinsul mănăstirii
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
la Cetățuia se mai afla un singur ieromonah, iar slujbele se țineau numai duminica”<footnote Ibidem, f. 1 footnote>, în schimb fostul egumen grec „încerca să-și însușească, prin orice mijloace sumele de bani rămase neîncasare din chirii, arenzi etc. Starețul în funcție primise dispoziții de la Mitropolie să-l împiedice să încaseze orice sumă de bani cuvenită mănăstirii”<footnote Ibidem, f. 97 footnote>. În octombrie 1863 conducerile mănăstirilor închinate depuneau la Casa Fiscului veniturile, fără însă a stânjeni funcționarea lor. Li
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cu tablă de aramă. În 1897 acoperișul turlelor care avea formă piramidală a fost înlocuit cu altul în formă rotundă. Cu ocazia ultimelor lucrări de restaurare s-a găsit într-o sticlă în calota turlei de pe pronaos următoarea însemnare a starețului Grichentie Damian: Aceste turle s-au făcut în anul 1897 fiind în formă de piramidă și semănând a biserică catolică, fiind tabla de aramă avariată de vânt. Comisia Monumentelor Istorice i-a schimbat și forma. Lucrarea s-a executat de
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de lucrătorii Ioan Becher, tinichigiu - Timișoara, Ioan Drăghici, dulgher - Tighina și Gheorghe Rucsandra - Vaslui. În anul 1930 mai10”. Lucrările de restaurare de la Cetățuia s-au terminat în 1915 după cum atestă procesul verbal de recepție semnat de arhitectul N. N. Lupu și starețul Nifon Ioniță din data de 8 aprilie 1915. Mitropolitul Pimen Georgescu a hotărât la 15 august 1910 să înființeze o mănăstire model, unde tinerii călugări, dar mai cu seamă cei care urmau să fie hrotoniți diaconi și preoți să primească
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
inundațiile sau ploile se abăteau și asupra mănăstirii. La 18 aprilie 1863 îl întâlnim pe arhimandritul Platon că angajase un arhitect grec ca să repare ansamblul mănăstiresc. În octombrie 1862 se mai afla un singur ieromonah pentru seviciul liturgic. În strădaniile stareților s-a văzut o mare grijă pentru mănăstire și pentru călugării de aici. Ca exemplu putem aminti: vântul puternic din 20 iulie 1866 care a împrăștiat acoperișurile caselor de pe tot dealul Cetățuiei, furtuna din 20 mai 1877 care a smuls
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
pricinuite. În 1910 personalul mănăstirii a plantat terenul din jur cu pomi și au făcut drenări, pentru a stăvili acțiunea de surpare a dealului. Procesul verbal de recepție a lucrărilor de restaurare din 8 aprilie 1915 este semnat și de starețul mănăstirii, Nifon Ioniță. Mitropolitul Pimen Georgescu a hotărât la 15 august 1910 să înființeze o mănăstire model, unde tinerii călugări, dar mai cu seamă cei care urmau să fie hrotoniți diaconi și preoți să primească o educație și pregătire duhovnicească
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
mănăstire model, unde tinerii călugări, dar mai cu seamă cei care urmau să fie hrotoniți diaconi și preoți să primească o educație și pregătire duhovnicească potrivit menirii lor. În aceeași zi, Mitropolitul la instalat pe Arhimandritul Teoctist Stupcanu ca ,,primul stareț al acestei mănăstiri chemată la o viață nouă”<footnote Arhiva Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Dosar nr. 7/ 913, f. 201 footnote>. Se propunea ca aici să ia ființă ,,o școală de cânt și cetit bisericesc la care să fie obligați
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]