7,161 matches
-
le-o vândură bucată cu bucată. Citește mai mult Români pribegi în lume,căutând prin muncă pâineSau vis de bunăstare, prea mulți trăesc afară.Păstrează însă gândul,să se-ntoarcă mâine,Îi cheamă-acasă dorul și dragostea de țară.Îi chamă-aici strămoșii apărători de glie,Decebal bătrânul și Ștefan și Viteazul,Călușii,hora,sârba, frumoasa ciocârlie,Și slana și rachiul, sarmalele și prazul.În inimă ei poartă ca sfăntă efigieDe dor pe Eminescu și-a lor maternă limbăși se visează-acasă sătui de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
Viscol lăuntric” („Tempête intérieure”) și „Gi la Murăș în Petrari” (Colecția „Grai bănățean”) sunt întocmai așa: viscol lăuntric de la Mureș în Petrari! E greu de citit cu înțeles cea de-a doua, deoarece se compune din cuvinte luate de pe buzele strămoșilor din Banat, pe când nu erau unse cu grăsimea lexicului și fonetismului alunecos, pe ici pe colo românesc modern, pe ici pe colo franțuzit sclifosit, iar azi plin vârf de anglicisme. Cartea „Gi la Murăș în Petrari” e scrisă în dulce
IOAN VODICEAN. „PRIMARUL REGELUI”, POET ÎN GRAIUL CURAT BĂNĂŢEAN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379781_a_381110]
-
până la anii de azi, a-l preschimba în poezie și a-l așeza pe o carte, este nu numai merit al duhului de poet, e și al curajului. Dacă poetul Ioan Vodicean ar greși ceva, ar strica ce-au zidit strămoșii într-o istorie până la care calea e cosmică! Câteva săptămâni înainte să scriu despre poetul Ioan Vlădicean, primar al Săvârșinului, „primarul Regelui”, cum îi zice toată lumea și-l face mândru, m-a îndemnat interpretul melosului folcloric românesc Benone Sinulescu să
IOAN VODICEAN. „PRIMARUL REGELUI”, POET ÎN GRAIUL CURAT BĂNĂŢEAN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379781_a_381110]
-
așteptat magia Crăciunului, să văd copii la colindat, cu Nașterea Domnului. Începeau cu ,,Moș-Ajunul", după mere, nuci, covrigi... Alai duceau pe tot drumul, cu obrajii rumeniți. ,,O, ce veste minunată!" cântau feciorii voioși, prin tradiție păstrată. Pe când trăiau ai mei strămoși. Vuia satul de buhaie în cete de ,,Plugușor"! Tradiționale straie completau mesajul lor. Tineri se grăbeau la horă sau la bal de Anul Nou! Flăcăul să-i ducă noră mamei sale, drept cadou! Timpul a trecut în grabă. Obiceiuri s-
POEME I MAGIA SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374734_a_376063]
-
din istoria literaturii universale. Aceeași reverență o manifestă însă și față de Limba Română: “Limba română este cel mai mândru și mai frumos monument pe care latinitatea l-a ridicat în estul Europei. Armonia ei amintește de dulceața severă a limbii strămoșilor noștri latini, veniți prin aceste locuri din Roma, acum două mii de ani. Cursivitatea și bogăția ei nu sunt cu nimic mai prejos de cea a limbii franceze, din care fluviul lingvistic românesc s-a alimentat selectiv până la refuz. Ușoara ei
AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]
-
și despre...Hristos” și aici, pe o plajă generoasă sunt înscrise nume de notorietate din istoria creștinismului dar și creatori noi care L-au descoperit și au dorit să-i închine un gând. Un alt capitol este intitulat „Pe urmele strămoșilor Traco-Geto-Daci” și aici istoria își spune cuvântul. Un capitol destul de interesant este numit: „Pocăința ziditoare” și aici sunt aduse exemple de femei care s-au pocăit, cum a fost Maria Egipteanca. Și „Patimilor lui Hristos” autorii le dedică un capitol
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
special pentru muzica românească m-aș preocupa mai mult, cum nu-mi pare c-am facut-o, fiindcă majoritatea muzicilor mele sunt scrise în limba rusă (Rusia), chiar și baletul ”Luceafărul”. Pentru muzica transmisă de la mama și tata, sau de la strămoșii mei, eu am rămas veșnic cu datorii... Nu, nu cred că voi reuși să răsplătesc cumva..! “Muzica este limba pasiunii.” - Richard Wagner Referitor la modul cum arată un om. În special un artist. Îl vezi pe cineva cu barbă, cu
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371563_a_372892]
-
făcut sub călăuzirea ei curată și evlavioasă. Am avut privilegiul să respir în casa părinților mei duhul unui creștinism autentic, întemeiat pe faptele iubirii lui Dumnezeu și aproapele. Mireasma acestui duh din căminul copilăriei mele, moștenit de la bunicii, moșii și strămoșii mei, vrednici slujitori ai Bisericii și ai țării, pomeniți întotdeauna la mari praznice de credincioasa mea mamă, cu evocări despre trecutul lor religios și patriotic, nu s-a dezlipit de mine niciodată (Almanah Bisericesc 2001) Preotul și învățătorul Ioan Marina
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE IUSTINIAN MARINA – ACUM LA ÎMPLINIREA A PATRUZECI DE ANI DE LA MUTAREA DIN LUMEA ACEASTA, PĂMÂNTEASCĂ (1901 – 1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2275 din 24 [Corola-blog/BlogPost/375675_a_377004]
-
pe acest meleag și sunt mândră de consătenii mei, oameni harnici, demni și pasionali. Am fost crescută și educată cu dragoste și respect față de obiceiurile și datinile străbune. Obiceiurile și Tradițiile fac parte din ființa noastră , respectându-le ... ne respectăm strămoșii, țara și pe noi înșine. (Floarea Cărbune) Ilustrație de Mirela Pete Referință Bibliografică: TRADIȚII ȘI OBICEIURI LA ROMÂNI / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1512, Anul V, 20 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Floarea Cărbune : Toate
TRADIŢII ŞI OBICEIURI LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375740_a_377069]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > IUBIREA DE PĂMÂNT Autor: Emil Șușnea Publicat în: Ediția nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Iubirea de pământ Sub pasul tău, copile, sunt rânduri de strămoși, În floarea purpurie sudoarea lor miroși, Că trupul lor în glie de veacuri se topește ȘI-n grânele bogate azi încă mai rodește Cu dragoste nestinsă de-a purur,i pentru țară, Așa precum în lupte și sângele-și vărsară
IUBIREA DE PĂMÂNT de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379276_a_380605]
-
Zici că-i rudă cu drăcoaicele noastre! - Care-i motivul de m-ai purtat în miez de noapte în sălbăticia asta? - Mă cam enervezi! N-ai răbdare câteva momente ca să admiri cu plăcere spectacolul pe care ți l-a pregătit strămoșul tău! În câteva minute se dezlănțuiră fulgere și trăsnete înfricoșătoare urmate de o ploaie torențială, în rafale. Deodată de lângă ei, la rădăcina unui stejar secular, apăru ca din senin o flacără plăpândă a cărei vâlvătaie se ridică treptat cam la
X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]
-
amândouă palmele în galbeni exclamând în culmea fericirii: - Aur! Aur! - Nu te bucura prea mult că jumătate este al meu! - Poftim? - tresări bărbatul sărind ca un resort în picioare. - Precum ai auzit! Jumătate din comoară îmi aparține! Așa a decis strămoșul tău! Asta-i dobânda oferită ca s-o păstrez în taină, sute de ani, până te-ai născut domnia ta! Acum înțelegi de ce am împărțit acel galben în două? Așa a fost scris: jumătate-jumătate! - Dacă așa a hotărât înaintașul meu... Dar
X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]
-
Ești vestirea cu har, iar se-ntâmplă minuni, Și-un potop parfumat curge-n pomii nebuni, Într-un roi de-așteptări printre nopți brumării, Muguri râd, scoși din soare, își deschid florării, Pașii săi sunt veniți cu-n trecut în strămoși, Primăvara e-n noi, nuntă-n anii frumoși, An de an tu renaști în speranțe de veacuri Și ne cânți simfonii cu balsame de leacuri. Tu vorbești de cocori, fulguind zbor de fluturi, Revărsând în neliniști cor răboinic de cânturi
DRAG DE PRIMĂVARĂ de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369241_a_370570]
-
bucuros îl poate face Cartea cu personaj îndrăgit. Aș vrea să uit griji de părinte, Ce nu-mi dau pace, zi și noapte. Desi multe, nu-s auzite Din ale sufletului șoapte! Să nu știu de cruci și morminte, Unde strămoșii au dispărut; Și să cer în rugăciuni sfinte, Ce-n copilărie n-am avut. Dar tot ce-am dorit, va rămâne Pecetluit de năzuință, Într-o absurdă rugăciune. Că două vieți nu-i cu putință! Autor Maria Filipoiu 30.05
RUGĂCIUNE PENTRU COPILĂRIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369290_a_370619]
-
trăgând amarnic din niște țigări din cotoare, umede și verzulii. Era prea dimineață și nu apucaseră să se dreagă după beția din seara trecută așa că erau cam posomorâți și evident stresați. Adică cum, moșioara lor, aia pentru care moșii și strămoșii lor luptaseră de-a lungul veacurilor, era acum cotropită de americani? Păi, cum vine asta?! Viteaza noastră armată ce face? Nu ei trebuie să-i alunge pe cotropitorii ăștia care deja s-au apucat să exploateze bogățiile țărișoarei noastre dragi
AU VENIT AMERICANII de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374224_a_375553]
-
FRAGMENT Autor: Emilia Țuțuianu Publicat în: Ediția nr. 2184 din 23 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ana Blandiana: ,,O țară în văile cosmice ale căreia înfloresc păsări, al cărui cer este susținut de corul fecioarelor, ale cărei steaguri sunt sufletele strămoșilor plecați la luptă, o țară halucinantă, un pământ cântător și orbit de lumină proslăvește în versurile sale recente Ștefan Dumitrescu, poet straniu, cu sufletul lansat riscant, punte peste prăpastia lirică, căreia nu i se cunoaște țărmul de dincolo. Spun că
INTERVIU DE EMILIA ȚUȚUIANU, FRAGMENT de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374190_a_375519]
-
cum îl vedea Ana Blandiana pe poetul Ștefan Dumitrescu, în perioada studenției, pe când săracul avea 21 de ani: „O țară în văile cosmice ale căreia înfloresc păsări, al cărui cer este susținut de corul fecioarelor, ale cărei steaguri sunt sufletele strămoșilor plecați la luptă, o țară halucinantă, un pământ cântător și orbit de lumină proslăvește în versurile sale recente Ștefan Dumitrescu, poet straniu, cu sufletul lansat riscant, punte peste prăpastia lirică, căreia nu i se cunoaște țărmul de dincolo. Spun că
INTERVIU DE EMILIA ȚUȚUIANU, FRAGMENT de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374190_a_375519]
-
numește privatizare. Pentru aceste arende, ei primesc peșcheșul iar țara rămâne pe butuci. Tu taci; - Astăzi, urmele civilizației străbunilor voștri sunt șterse pentru ca fii tăi să nu mai știe niciodată cum au apărut ei pe acest pământ, cine le sunt strămoșii și care le sunt meritele: 1. Vechile situri arheologice sunt distruse, se construiesc șosele experimentale peste ele, Sarmisegetuza, Grădiștea, Munții Buzăului, sunt vândute sub pretextul impulsionării turismului, unor privați care habar nu au că în pământul pe care îl calcă
DULAII DE IERI SI DE AZI ŞI SCRISOARE CĂTRE POPOR (TU TACI) DE SFINŢIA SA JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362090_a_363419]
-
a romanilor, Floralii, adică sărbătoarea închinată florilor sau zeiței florilor, sărbătoare care avea loc, cum era și firesc, la început de primăvară, când începeau să înflorească pomii și iarba câmpului. Îmbisericirea unei asemenea sărbători era un lucru obișnuit în viața strămoșilor noștri, care au îmbrățișat creștinismul nu doar în timpul perioadei apostolice, cel mai devreme, dar și cu cea mai mare ușurință de asimilare, ca cei care aveau o credință aproape monoteistă, adică henoteistă, după cum bine se știe. Creștinismul nostru a încreștinat
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
pământului nostru strămoșesc, firea florei țării noastre clocotește în chip tainic și izbucnește în mod vădit de bucuria primăverii, atât a celei a firii neraționale cât și mai ales a firii raționale, a omului, fiul credincios al Bisericii moșilor și strămoșilor noștri. În această zi de Florii numărul mare de credincioși, și în zilele care urmează, se înnoiește și se umple de nemărginita bucurie prin Sfânta Taină a Spovedaniei și apoi a Cuminecăturii, precum bucuria Întâmpinării Domnului nostru Iisus Hristos, când
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
și au poposit vreme îndelungată războinicii bărboși. Tot aici sunt expuse armele și îmbrăcămintea lor, din acele vremuri trecute... Despre toate acestea copiii învață la școală și, fie că sunt bune, fie că sunt rele, istoria este a moșilor și strămoșilor lor și trebuie cunoscută. Poporul danez s-a remarcat și în artă, știință, cultură, pătruns de ceea ce îi spunea Andersen: o țară, oricât de mică ar fi ea, prin ele, nu prin tăria spadei și prin tendințe acaparatoare, poate deveni
MICA SIRENĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362158_a_363487]
-
scris în limba română. • În al treilea rând, este completă în timp pentru că reprezintă peste 2000 de ani de literatură dacoromânească sub raportul temporal, cartea cărților de literatură română începe cu operele marelui Ovidiu care a scris și în limba strămoșilor noștri, și până la 1 noiembrie 2006, când opera a intrat în lucru în tipografie. Călinescu cercetează doar aprox. 500 de ani de la 1500 până la 1940. • În al patrulea rând, este redactată ca o valoroasă poveste a aventurii spiritului literar dacoromânesc
O ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE DE LA ORIGINI PÂNĂ ÎN PREZENT – EDIŢIA A III-A de GEO STROE în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362237_a_363566]
-
timp, privind marea întunecată și calmă. -E foarte ciudat, spuse dintr-o dată Genarius. Am plecat din Ostia cu niște convingeri pe care credeam că nu le voi părăsi niciodată iar acum mă trezesc că nu mai sunt sigur de credința strămoșilor și asta datorită ție magistre! Însă e atâta lumină în cuvintele pe care le spuneți... -Lumina nu e a mea Muso prietene, ci a copilului născut în Bethleemul Iudeii, despre care ți-am tot vorbit, iar el o dă toată
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
cu Țara Românească, Noi am ales pe Cuza în cinste să domneasca. Ne-a dăruit Unirea în zi de Ianuare, Când ne deschise calea spre România Mare. De-aceea noi pe Cuza aicea vrem să-l știm; E unul din strămoșii pe care ii iubim. Aici are mormântul ilustrul Voievod Care -a schimbat viața umilului norod. Noi vrem să-l știm în cripta,cum încă ne mai spune Dreptatea cum se face în țările române. Veniți la Ruginoasa, pomelnice-mpliniti Și
AICI, LA RUGINOASA...(OMAGIU DOMNITORULUI CUZA) de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378753_a_380082]
-
au făcut străbunii, Ce urme au lăsat că ei au fost, Că au trăit și au avut un rost. Veniți aici, in clipe de odihnă Să dăm un sens momentelor de tihna Și să le mulțumim că ne e gazdă Strămoșilor ce plugu-au pus în brazda. Veniți aici, să vadă lumea toată Cum au meșteșugit ei prima roată, Cum au țesut ei voalul de mireasă Și lemnul cum l-au transformat în casă. Veniți aici, ca să vedeți pe ie Lumini de
MUZEUL ETNOGRAFIC de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378743_a_380072]