4,310 matches
-
cosmic, radiația pe care astăzi n’o mai putem răbda, ultravioletă, gamma, X, bașca imensele fulgere ce-l brăzdau, au format substanțele prebiotice, inclusiv primordiile „benzii de magnetofon“ care e ADN-ul. Apa doar le a dizolvat și a Îngăduit structurarea lor, Încetul cu Încetul, În puzderia de organisme de tot felul. Amoniacul Își Îndeplinise rolul și putea, ajutat de viața căreia Îi dăduse naștere, să se oxideze, devenind balastul atmosferei, adică azot. Metanul era de acum componentă de bază a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
femeie. Totuși... dar s’o iau sistematic, cu primul aspect care ar fi misterios pentru mine: destinația, expediată Îndeobște Înspre ideea de mormânt. Cam mult pentru un faraon al dinastiei a patra - din cele 30! -, când Egiptul avea alte griji: structurarea și consolidarea; iar faraoni cu mult mai puternici, hegemoni și În Orientul Apropiat, precum Ramses al II-lea, s’au mulțumit doar cu o criptă săpată În pereții Văii Regilor, În rând cu ceilalți. À propos: există și o Vale
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
-l - focul. La incendiile naturale se adăugau: olăritul cu cioburile lui, metalurgia cu zgura și cenușa ei, dezgroparea gunoaielor erelor geologice - cărbune, petrol, gaze. Et caetera... Afirm mereu că o degradare la un nivel oarecare e compensată obligatoriu de o structurare la nivelul superior evolutiv. Să fie aceasta existența umană? Desigur, căci nu degeaba, la o vreme, omul s’a erijat - chiar dacă cu de la sine putere - În stăpân al Naturii, și se crede astfel chiar dacă ea, În fond mama lui, Îl
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
îmbunătățească produsele și serviciile de informare viitoare, luând în considerare acceptabilitatea și ușurință în exploatare pentru utilizator. Cercetările pun accentul pe sisteme inteligente pentru educație și instruire, cu forme inovatoare ale conținutului multimedia, inclusiv ale conținutului audiovizual, și instrumente pentru structurarea și procesarea lor. Accentul se va pune pe patru direcții: ● publicare electronică interactivă cu noi metode pentru crearea și structurarea publicațiilor: diseminarea personalizată a informațiilor și accesul la informații științifice, culturale și de alt gen prin intermediul bibliotecilor, arhivelor și al
DECIZIE nr. 182/1999/CE din 22 decembrie 1998 (*actualizată*) cu privire la cel de al cincilea program-cadru al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (1998-2002). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126848_a_128177]
-
pe sisteme inteligente pentru educație și instruire, cu forme inovatoare ale conținutului multimedia, inclusiv ale conținutului audiovizual, și instrumente pentru structurarea și procesarea lor. Accentul se va pune pe patru direcții: ● publicare electronică interactivă cu noi metode pentru crearea și structurarea publicațiilor: diseminarea personalizată a informațiilor și accesul la informații științifice, culturale și de alt gen prin intermediul bibliotecilor, arhivelor și al muzeelor interconectate; ● educație și instruire: sisteme, servicii și software care să permită dezvoltarea și demonstrarea noilor metode de utilizare a
DECIZIE nr. 182/1999/CE din 22 decembrie 1998 (*actualizată*) cu privire la cel de al cincilea program-cadru al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (1998-2002). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126848_a_128177]
-
conducătorului acesteia) de instituția publică de rang imediat superior. ... 13.3. Criterii-semnal de întocmire a planului de audit intern La întocmirea planului de audit intern se va ține seama și de o serie de criterii-semnal care pot orienta componentă sau structurarea acestuia în anumite direcții. Aceste criterii-semnal sunt de natură să releve situații negative acute sau cu potențial mare de acutizare în anul pentru care se elaborează planul de audit intern. Câteva dintre aceste criterii-semnal (fără că lista lor să fie
NORME METODOLOGICE GENERALE din 25 februarie 2000 pentru organizarea şi funcţionarea auditului intern în baza prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern şi controlul financiar preventiv. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127296_a_128625]
-
îmbunătățească produsele și serviciile de informare viitoare, luând în considerare acceptabilitatea și ușurință în exploatare pentru utilizator. Cercetările pun accentul pe sisteme inteligente pentru educație și instruire, cu forme inovatoare ale conținutului multimedia, inclusiv ale conținutului audiovizual, și instrumente pentru structurarea și procesarea lor. Accentul se va pune pe patru direcții: ● publicare electronică interactivă cu noi metode pentru crearea și structurarea publicațiilor: diseminarea personalizată a informațiilor și accesul la informații științifice, culturale și de alt gen prin intermediul bibliotecilor, arhivelor și al
ORDONANŢA nr. 117 din 31 august 1999 (*actualizată*) privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125214_a_126543]
-
pe sisteme inteligente pentru educație și instruire, cu forme inovatoare ale conținutului multimedia, inclusiv ale conținutului audiovizual, și instrumente pentru structurarea și procesarea lor. Accentul se va pune pe patru direcții: ● publicare electronică interactivă cu noi metode pentru crearea și structurarea publicațiilor: diseminarea personalizată a informațiilor și accesul la informații științifice, culturale și de alt gen prin intermediul bibliotecilor, arhivelor și al muzeelor interconectate; ● educație și instruire: sisteme, servicii și software care să permită dezvoltarea și demonstrarea noilor metode de utilizare a
ORDONANŢA nr. 117 din 31 august 1999 (*actualizată*) privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125214_a_126543]
-
se va desfășura în paralel cu restructurarea unităților productive existente, pe baza criteriilor de profitabilitate, de creștere a gradului de acoperire a consumului intern și de orientare spre export, reducerea consumurilor de materii prime și energie, protecția mediului înconjurător. În structurarea microeconomica se va avea în vedere specificul diferitelor categorii de întreprinderi; mari sisteme tehnologice; întreprinderi mari insuficient de competitive sau cu probleme majore de ordin tehnologic și de organizare; întreprinderi mici și mijlocii cu structuri de productie flexibile, adaptabile mai
HOTĂRÂRE nr. 11 din 19 noiembrie 1992 privind acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126403_a_127732]
-
1) Ansamblul de drepturi și obligații, precum și normele care reglementează viața comunității universitare în spațiul universitar propriu sunt cuprinse în Carta universitară a instituției de învățământ superior, adoptată de senatul universitar, în condițiile legii. ... (2) Autonomia universitară vizează domeniile conducerii, structurării și funcționării instituției, ale activității didactice și de cercetare științifică, ale administrării și ale finanțării. ... (3) Autonomia universitară se realizează, în principal, prin: ... a) stabilirea structurii interne a instituției de învățământ superior, conform legii; ... b) programarea, organizarea, desfășurarea și perfectio
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126264_a_127593]
-
demersul său semantic și operațional va fi sărăcit considerabil. 1.3. Psihologia interculturală: o altă modalitate de interpretare a societății Pentru o lungă perioadă, de la behaviorism pînă la cognitivism, demersul psihologic a fost îndreptat asupra individului izolat, privit printr-o structurare mai degrabă teoretică a personalității și dinamicii ei. începînd cu anii '30, s-au ridicat progresiv întrebări tot mai influente referitoare la modul în care valorile culturale și sistemele politice condiționează experiența cotidiană, dezvoltîndu se astfel perspectiva socioculturală. Urmînd o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
set polar, manifest-latent, care lămurește din punctul de vedere al profunzimii și vizibilității, compoziția sa. Așadar, valorile, normele și comportamentele împărtășite și activate în cadrul unei organizații pot fi accesate "la suprafață", unde se "situează" cultura explicită, manifestată prin modul de structurare a conducerii organizației și prin "retorica" deciziilor formale emise de aceasta (buletine, notificări, avize), sau "în adîncime", unde se situează cultura implicită, mai apropiată de realitate, alcătuită din ipotezele și exigențele nescrise pe baza cărora angajații decid ceea ce este important
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
prin tendința automată, dincolo de pragul conștienței, de a interpreta în imaginea de pe retină un unghi obtuz sau ascuțit ca derivînd dintr un obiect rectangular. O asemenea achiziție perceptivă se formează încă din primii ani de viață, iar acest mod de structurare a percepției se consolidează pe parcursul socializării. Spre deosebire de subiecții confruntați mereu cu spații rectangulare, cei ce trăiesc în medii circulare și întinse în plan (precum în cadrul comunităților din zonele de cîmpie sau chiar deșertice) înregistrează proporții mult mai scăzute în percepțiile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
interpersonal în care subordonatul trebuie să manifeste deferență, respect, obediență față de supraordonat, iar cel din urmă este de așteptat să se raporteze cu responsabilitate și o atitudine paternalist angajată față de cel ce se află pe o poziție inferioară în această structurare ierarhică; compatibilizarea cu "celălalt" (equality matching), care evidențiază nevoia de reciprocitate și echilibru în relația interpersonală, precum asumarea raporturilor cu "egalii" (prietenii, co vîrstnicii); relaționarea tranzacțională (market pricing), ce subîntinde relațiile cu concurentul profesional, în particular, sau cu cel social
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sau cel al alegerilor (însoțite de oportunități și angajare comunitară) (vezi figura 7). Evaluînd ansamblul celor mai relevante domenii ale interacțiunii interpersonale și interinstituționale în peste 80 de țări, care cuprind aproximativ 85% din populația întregii lumi, cercetarea WVS înregistrează structurarea seturilor atitudinale și a orientărilor axiologice, pornind de la viața cotidiană, opțiunile religioase, pînă la domeniul vieții politice și economice. Cele două seturi de dimensiuni evocate explică mai mult de 70% din varianța interculturală din cele peste 80 de eșantioane naționale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
relative dintre țări sînt foarte inerțiale, ceea ce sugerează că fiecare societate înclină să își conserve dispunerea dimensiunilor culturale. Cu toate acestea, pe alocuri se poate remarca o "contrarevoluție tăcută" a orientărilor valorice (Ignazzi, 1992, 2006), care indică o reconfigurare a structurării valorilor dominante chiar și în societățile care au cunoscut o anumită prosperitate și stabilitate politică democratică. Din cauza unor forme de inechitate care se propagă în țesutul social, și în aceste societăți apar tot mai frecvent fenomene disfuncționale, precum dezorganizarea autorității
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
social se așteaptă ca relațiile umane să conducă la control ierarhic și tendințe mai pronunțate spre orientare socială de tip dominant (Sidanius, 1993). în anul 2006, Safdar și colaboratorii săi au urmărit dinamica axiomelor sociale în Iran și Canada, împreună cu structurarea contactului intercultural, adaptarea și reglajul interpersonal. în acest studiu, autorii au inclus o a șasea dimensiune a axiomelor sociale, "armonia", pe care Safdar colaboratorii au descoperit-o în urma analizei factoriale dintr-un studiu precedent, din 2003. în eșantionul cuprins în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Ruth Benedict, care a avut un ecou semnificativ, Crizantema și spada (The chrysanthemum and the sword, 1946/2009) a consolidat concepția că japonezii au un caracter național colectivist. Unii autori japonezi (Aoki, 1990; Lummis, 1981) au considerat că o asemenea structurare simbolică a puterii în rețelele sociale a fost responsabilă pentru instaurarea regimului politic totalitar. Această atribuire cauzală a dominat, de altfel, argumentele diplomatice privind politica externă față de Japonia. De la R. Benedict încoace, numeroși observatori vestici au propagat ideea că japonezii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și o abordare reducționistă a valorilor. în primul rînd, domeniul axiologic este foarte variat, iar definirea și esența valorilor nu depind exclusiv de caracteristicile personale ale indivizilor. în al doilea rînd, dacă susținem că valorile au un rol important în structurarea și formarea personalității prin internalizarea lor la nivelul atitudinilor și comportamentelor, nu mai putem afirma că trăsăturile de personalitate determină valorile, deoarece am avansa un argument circular. Dilemele care apar în definirea conceptului de valoare rezultă din modul în care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și impersonală fără a lua în considerare situația specifică în care se află individul la momentul respectiv. Să reținem, dincolo de aspectele contradictorii anterioare, unanimitatea cercetătorilor din registrul psihologiei sociale în a decide că valorile constituie cel mai consistent predictor al structurării atitudinilor și comportamentelor. De aici rezultă importanța majoră a studierii valorilor sociale, ca pattern fundamental ce configurează registrul subiectivității sociale. Fără deslușirea acestui registru, o autentică cunoaștere a "realității sociale obiective", cu tot spectrul comportamental variat care îi dă viață
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de istorie orală). Premisa conceptuală a explorării subiectivității sociale a constituit-o natura negociată, interacționistă a identității sociale a subiecților. Totodată, există o unanimitate a cercetătorilor din registrul psihologiei sociale în a decide că valorile constituie un predictor consistent al structurării atitudinilor și comportamentelor (Homer, 1993; Scott, 2000; Boehnke, 2008). De aici rezultă importanța majoră a studierii valorilor sociale, ca pattern fundamental ce ordonează structurarea resurselor subiective dintr-o societate. Fără deslușirea acestui registru, o autentică cunoaștere a "realității sociale obiective
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a cercetătorilor din registrul psihologiei sociale în a decide că valorile constituie un predictor consistent al structurării atitudinilor și comportamentelor (Homer, 1993; Scott, 2000; Boehnke, 2008). De aici rezultă importanța majoră a studierii valorilor sociale, ca pattern fundamental ce ordonează structurarea resurselor subiective dintr-o societate. Fără deslușirea acestui registru, o autentică cunoaștere a "realității sociale obiective", cu tot spectrul comportamental variat care îi dă viață, devine imposibilă (vezi figura 1). Devine vitală mai ales analiza registrelor de profunzime, tot mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
individ/grup; lider/subordonat; mediu/ereditate; și, desigur, individualism/colectivism. Pînă și demersul metodologic se elaborează prin procedee care delimitează între poli opuși, pentru a extrage "adevărul psihologic", precum diferențiatorul semantic. Antropologul american C. Geertz (1973/2001, p. 93) descria structurarea sinelui modern, prin care "persoana devine limitată, unică, mai mult sau mai puțin integrată motivațional și cognitiv, centru dinamic al conștiinței, emoției, judecății și acțiunii, și se organizează într-un întreg distinct, în raport cu alte unități, în pofida background-ului social și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
1) (Markus, Kitayama, 1991; Trafimow, Triandis, Goto, 1991; Markus, Kitayama, Vandenbos, 1996; Kitayama et al., 1997; Segall et al., 1999; Pecotich, Yang, 2005; Nakashima, Isobe, Ura, 2008): 11.4. Descrierea de sine Cel mai semnificativ și direct accesibil teritoriu al structurării self-ului îl constituie discursurile identitare autoreferențiale. Vorbind despre sine, subiecții din culturi diferite activează mecanisme distincte. Stipek, Weine și Li (1989) au realizat un studiu în China și SUA, în cadrul căruia subiecții erau rugați să se descrie în situații
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
profil de personalitate pe baza modelului Big Five și apartenența la o arie culturală specifică. S-a observat în această cercetare sui-generis asupra geografiei trăsăturilor de personalitate cum distanța față de Ecuator și temperatura medie nu sînt buni predictori ai unei structurări particulare a modelului Big Five. în studiul evocat s-a aplicat varianta NEO-PI-R, cu 240 de itemi și 30 de trăsături/fațete ale personalității care definesc trăsăturile de bază. O analiză de cluster a indicat că acele culturi care se
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]