11,661 matches
-
această ipoteză, consimțământul cedatului este configurat ca fiind o autorizare necesară pentru realizarea plenitudinii de efecte a cesiunii de contract. Astfel, se concretizează un echilibru între caracterul patrimonial al contractului, care ar presupune realizarea cesiunii fără consimțământul cedatului, și concepția subiectivă asupra acestuia, prin prisma căruia contractul apare ca o legătură între persoane, permițând controlul cedatului asupra cesiunii. ... 16. Din perspectiva materiei analizate, prin Decizia nr. 436 din 15 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 920
DECIZIA nr. 473 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295692]
-
în cuprinsul legii penale, jurisprudența instanței de control constituțional a clarificat sfera de cuprindere a acesteia. Prin urmare, dreptul de apreciere conferit organelor judiciare nu este unul discreționar, astfel cum susțin autorii excepției de neconstituționalitate, de natură să determine interpretări subiective ale dispozițiilor art. 404 din Codul penal, cu atât mai mult cu cât norma de incriminare analizată prevede, astfel cum am arătat, și o altă cerință esențială pentru întregirea elementului material al infracțiunii de comunicare de informații false, respectiv cerința
DECIZIA nr. 495 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295645]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 718 din 24 septembrie 2015, paragraful 16), ceea ce înseamnă că Avocatul Poporului ridică o excepție de neconstituționalitate distinct de orice procedură judiciară, așadar, în lipsa vreunui litigiu, el neavând de apărat vreun drept subiectiv [a se vedea, cu privire la caracterul abstract al controlului exercitat în condițiile art. 146 lit. d) teza a doua din Constituție, Decizia nr. 163 din 12 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din
DECIZIA nr. 200 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299846]
-
dispus eșalonarea plății acesteia în 48 de rate lunare. ... 4. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textele de lege criticate încalcă principiul așezării juste a sarcinilor fiscale întrucât permit judecătorului să stabilească obligații fiscale în mod subiectiv, neexistând criterii obiective care să reglementeze modul în care se reduce sau se eșalonează taxa judiciară de timbru. ... 5. În acest sens se arată că hotărârea de eșalonare sau amânare a taxei judiciare de timbru generează în sarcina reclamantului o
DECIZIA nr. 669 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299865]
-
hotărârea de eșalonare sau amânare a taxei judiciare de timbru generează în sarcina reclamantului o sarcină fiscală. Cuantumul acestei obligații fiscale, respectiv cuantumul eventualei reduceri a taxei, perioada de eșalonare și valoarea unei rate de eșalonare sunt lăsate la aprecierea subiectivă a judecătorului. Nu există o serie de criterii obiective care să reglementeze modul în care se reduce sau se eșalonează taxa judiciară de timbru care să permită reclamantului, în situația formulării cererii de ajutor public judiciar privind taxa judiciară de
DECIZIA nr. 669 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299865]
-
1) În situația în care analizează documente sau proiecte, arhitectul are obligația de a se pronunța cu obiectivitate și imparțialitate, fără a fi influențat de interese personale, de relații de natură conflictuală cu autorii acestora sau de orice altă situație subiectivă care ar putea afecta decizia profesională. (2) Arhitectul poate participa ca evaluator într-un juriu, o comisie sau o competiție profesională doar dacă nu se află într-o situație de conflict de interese, direct sau indirect, inclusiv prin legături de
CODUL DEONTOLOGIC din 15 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299823]
-
XXIII din 12 decembrie 2005), în perioada suspendării, dreptul la indemnizația de pensionare a existat, dar a fost unul eventual, care în anumite condiții (aici, intervenția legiuitorului) face ca destinatarii impersonali ai normei să devină, pe viitor, titularii unui drept subiectiv veritabil. ... ... B. Problema de drept ce formează obiectul sesizării în Dosarul nr. 2.914/100/2022 al Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale 61. Într-o primă opinie, majoritară, acțiunile au fost respinse cu
DECIZIA nr. 22 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285606]
-
prin prevederi legale succesive, speciale și derogatorii, începând cu anul 2011 și până la finele anului 2017, acțiunile promovate în această perioadă sunt prematur formulate, dreptul nefiind actual. Pentru a se bucura de protecția juridică a acțiunii în justiție, dreptul subiectiv, pe lângă condiția de a fi recunoscut și ocrotit de lege, trebuie să îndeplinească și condiția de a fi actual. ... 101. Niciun temei de drept substanțial intern sau convențional nu justifică, la momentul formulării cererilor, instituirea în sarcina pârâților a
DECIZIA nr. 22 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285606]
-
au fost abrogate, respectiv dacă în acest context, al abrogării unor drepturi, mai poate fi suspendat ulterior exercițiul lor. ... 73. Astfel, analiza instanței trebuie doar să facă distincția între norme care suspendă exercițiul unor drepturi și norme care abrogă drepturi subiective. ... 74. În cazul primei categorii de norme și al consecințelor produse pe planul dreptului subiectiv afectat, cu referire punctuală chiar la cele aduse în discuție prin prezenta cerere de hotărâre prealabilă, instanța supremă s-a pronunțat, așa cum s-a
DECIZIA nr. 22 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285606]
-
suspendat ulterior exercițiul lor. ... 73. Astfel, analiza instanței trebuie doar să facă distincția între norme care suspendă exercițiul unor drepturi și norme care abrogă drepturi subiective. ... 74. În cazul primei categorii de norme și al consecințelor produse pe planul dreptului subiectiv afectat, cu referire punctuală chiar la cele aduse în discuție prin prezenta cerere de hotărâre prealabilă, instanța supremă s-a pronunțat, așa cum s-a menționat anterior, în mai multe rânduri, arătând că, pe fondul suspendării repetate prin acte normative
DECIZIA nr. 22 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285606]
-
și completările ulterioare, prin raportare la dispozițiile art. 294 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare, au avut un efect de suspendare a exercițiului acestui drept, fără ca dreptul subiectiv să fi redevenit actual. Măsura prevăzută de dispozițiile art. VII alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 și art. VII alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene
DECIZIA nr. 22 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285606]
-
și cu circumstanțele cauzei. Obligația autorității emitente de a motiva actul administrativ constituie o garanție contra arbitrarului administrației publice și se impune cu deosebire în cazul actelor prin care se modifică ori se suprimă drepturi sau situații juridice individuale și subiective. În acest sens, art. 31 alin. (2) din Constituția României prevede expres că autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal. Motivarea unei decizii
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
contencios administrativ, întrucât reclamanții nu indică și nu justifică folosul practic pentru ei înșiși, rezultat din constatarea inexistenței/anularea actelor contestate. Potrivit art. 8 alin. (1^1) din Legea nr. 554/2004, acțiunile persoanelor fizice se pot întemeia, ca regulă, pe încălcarea drepturilor subiective sau a intereselor legitime legate de aceste drepturi. Astfel, în mod excepțional, legea lasă posibilitatea de a nu fi declarate inadmisibile nici cererile unei persoane fizice care au drept temei încălcarea unui interes legitim public, cu condiția ca afirmarea încălcării
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
a instanței, persoanele sau entitățile care sunt îndreptățite să formuleze acțiuni în contencios administrativ, stabilind totodată limitele generale ale exercitării dreptului la acțiune. Condițiile generale de exercitare a acțiunii în contencios administrativ, respectiv capacitatea procesuală, calitatea procesuală, afirmarea unui drept subiectiv și justificarea unui interes trebuie analizate în funcție de trăsăturile specifice ale raportului de drept public dedus judecății, pentru că, pe de o parte, dreptul administrativ operează cu noțiunile de „capacitate de drept public“ și de „capacitate administrativă“, care au
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public. “ Vătămarea interesului se apreciază prin raportare la noțiunea de interes legitim privat în cadrul contenciosului subiectiv, deoarece, conform art. 2 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 554/2004, prin „interes legitim privat“ se înțelege posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor și previzibil, prefigurat. Așa fiind, se poate statua
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
la noțiunea de interes legitim privat în cadrul contenciosului subiectiv, deoarece, conform art. 2 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 554/2004, prin „interes legitim privat“ se înțelege posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor și previzibil, prefigurat. Așa fiind, se poate statua că acțiunile persoanelor fizice se pot întemeia, ca regulă, pe încălcarea drepturilor subiective sau a intereselor legitime legate de aceste drepturi, iar, în mod excepțional, legea lasă posibilitatea de a nu
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
prin „interes legitim privat“ se înțelege posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor și previzibil, prefigurat. Așa fiind, se poate statua că acțiunile persoanelor fizice se pot întemeia, ca regulă, pe încălcarea drepturilor subiective sau a intereselor legitime legate de aceste drepturi, iar, în mod excepțional, legea lasă posibilitatea de a nu fi declarate inadmisibile nici cererile unei persoane fizice care au drept temei încălcarea unui interes legitim public, cu condiția ca afirmarea încălcării
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
excepțional, legea lasă posibilitatea de a nu fi declarate inadmisibile nici cererile unei persoane fizice care au drept temei încălcarea unui interes legitim public, cu condiția ca afirmarea încălcării acesteia să aibă un caracter subsidiar față de invocarea unui drept subiectiv sau legitim privat, în condițiile art. 8 alin. (1) și (1^2) din Legea nr. 554/2004. Aceasta deoarece interesul legitim public reprezintă, conform art. 2 alin. (1) lit. r) din Legea nr. 554/2004, interesul care vizează ordinea de drept și democrația
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
legitim se face pe baza probelor administrate, fiind și o problemă de fond în litigiul administrativ, fapt pentru care vă rugăm să constatați, în subsidiar, netemeinicia cererii, în sensul că reclamanții nu au adus nicio probă în dovedirea unui interes subiectiv în cauză. Reclamanții nu au indicat și nici nu au justificat folosul practic, rezultat din constatarea nulității actelor administrative contestate, atât timp cât nu au invocat vreun drept sau vreun interes personal concret, care să fi fost vătămat prin emiterea
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
a cerut, conform art. 22 alin. (6) din Codul procedură civilă. În speță nu a fost invocată necompetența Comitetului Național pentru Situații de Urgență în exercitarea dreptului la apreciere, ci s-a contestat substanța aprecierii sale, prin formularea unor aprecieri subiective, fără fundament în ceea ce privește aspecte exterioare, străine de cauză, cum sunt soluțiile date în alte dosare privind acte normative emise de Guvern, spre deosebire de hotărârile Comitetului Național pentru Situații de Urgență care au natura juridică a unor
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, dispozițiile art. 3 și art. 7 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă se raportează doar la un moment obiectiv, reprezentat de data nașterii dreptului de creanță sau au în componența lor și un element subiectiv care presupune determinarea momentului la care titularul dreptului la acțiune a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască nașterea dreptului reclamat, similar cu reglementarea art. 2.523 din Codul civil. Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă
COMUNICAT din 18 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272630]
-
Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, dispozițiile art. 3 și art. 7 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă se raportează doar la un moment obiectiv, reprezentat de data nașterii dreptului de creanță sau au în componența lor și un element subiectiv care presupune determinarea momentului la care titularul dreptului la acțiune a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască nașterea dreptului reclamat, similar cu reglementarea art. 2.523 din Codul civil. Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă
COMUNICAT din 3 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272681]
-
Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, dispozițiile art. 3 și art. 7 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă se raportează doar la un moment obiectiv, reprezentat de data nașterii dreptului de creanță sau au în componența lor și un element subiectiv care presupune determinarea momentului la care titularul dreptului la acțiune a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască nașterea dreptului reclamat, similar cu reglementarea art. 2.523 din Codul civil. Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă
COMUNICAT din 16 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272723]
-
a legii în problema de drept vizată, în sensul celor solicitate de titularul recursului mai sus menționat. ... 11. În sprijinul acestei concluzii se argumentează că dreptul prevăzut de dispozițiile art. IV alin. (1) din Legea nr. 236/2019 este un drept subiectiv pur și simplu, care rezultă din lege, nefiind afectat de condiții sau modalități. În aceste condiții, neelaborarea, de către Guvernul României, a normelor metodologice prevăzute de art. V din Legea nr. 236/2019 timp de opt luni, perioadă în care beneficiarii
DECIZIA nr. 9 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272334]
-
dreptul de a primi suma de 10.000 lei lunar prevăzut de art. IV alin. (1) din Legea nr. 236/2019 are un caracter virtual atât timp cât nu a fost reglementată modalitatea de acordare a acestei sume. În acest sens, dreptul subiectiv în temeiul căruia s-a solicitat plata sumei de 10.000 lei/lună aferente perioadei 16 decembrie 2019-23 iulie 2020 nu poate fi valorificat strict în temeiul dispozițiilor art. IV alin. (1) din Legea nr. 236/2019, mai înainte de elaborarea actelor normative
DECIZIA nr. 9 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272334]