2,642 matches
-
detecția lor din urină, sânge, plasmă, țesuturi, precum și studiul biodisponibilității și al metabolismului medicamentelor. De asemenea, spectoscopia de masă este utilizată în analiza elementară și în aceea a amestecurilor izotopice și în studiile de structură a substanțelor organice. Trebuie însă subliniate câteva dintre dificultățile care apar la realizarea acestor cuplaje, determinate de cantități mici și foarte mici de substanțe care se găsesc în efluenții cromatografici (lichizi și gazoși), de prezența eluenților în efluenți, de presiunile diferite din cromatograf și din spectrul
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
mare posibil a eluentului și mai ales a apei, printr-un sistem de pompare potrivit, astfel încât eluentul rămas să poată participa la ionizarea chimică a substanțelor de analizat, în acest caz apa jucând același rol ca un gaz reactiv. Trebuie subliniat însă un aspect important și anume acela că, prin utilizarea unui astfel de procedeu de îndepărtare a apei în sursa de ionizare se poate asigura o presiune mai mare decât în cazul impactului electronic, ceea ce este compatibil cu constrângerile HPLC
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
trebuie să fie de 30 pentru a asigura o distribuție gaussiană a rezultatelor. - reproductibilitatea interlaboratoare Specimenele distribuite în diverse laboratoare sunt analizate fiecare, independent, în condiții definite pentru repetabilitate. Numărul minim de laboratoare trebuie să fie de 3. Observații - trebuie subliniat că o bună precizie nu implică obligatoriu o bună exactitate; - specimenele utilizate trebuie să rămână stabile și omogene în timpul studiului; - eșantionarea trebuie să se situeze în zona valorilor măsurate ale metodei. SENSIBILITATEA ȘI LIMITA DE DETECȚIE Termenul de sensibilitate al
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
insistarea asupra deficiențelor și a unor părți mai puțin realiste (...). Romanul Ogoare noi, prin ceea ce are el înaintat, valoros și realizat - și acestea sunt dintre elementele de bază ale lucrării - reprezintă un succes al literaturii noastre. În primul rând trebuie subliniată poziția avansată a autorului, concepția sa clară în multe din problemele tratate, trebuie subliniat faptul că ideile partidului încălzesc, luminează și îndeamnă la acțiune pe cele mai multe dintre personaje (...)”. Același critic, după un an (în Viața românească, 1953): „Critica noastră literară
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ceea ce are el înaintat, valoros și realizat - și acestea sunt dintre elementele de bază ale lucrării - reprezintă un succes al literaturii noastre. În primul rând trebuie subliniată poziția avansată a autorului, concepția sa clară în multe din problemele tratate, trebuie subliniat faptul că ideile partidului încălzesc, luminează și îndeamnă la acțiune pe cele mai multe dintre personaje (...)”. Același critic, după un an (în Viața românească, 1953): „Critica noastră literară săvârșește adesea greșeli care ajung să deruteze pe unii scriitori (...). Trebuie spus că, din
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
condițiuni o dezbatere în legătură cu problemele cântecului de masă. Discuțiile individuale cu poeți ca M. R. Paraschivescu și Cicerone Theodorescu în legătură cu volumele lor de versuri se înscriu de asemenea printre realizările pozitive ale biroului acestei secții. În ceea ce privește secția de proză, trebuie subliniat faptul că referatele asupra unor cărți supuse dezbaterii obștești au fost prezentate de scriitori de frunte cu o bogată experiență literară ca Cezar Petrescu și Zaharia Stancu, ceea ce constitue o inițiativă prețioasă care trebuie continuată și dezvoltată. În activitatea secțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
adresau, difuzarea acestor ziare și reviste, selectarea redactorilor etc. d. În raport cu subiectul, cu lucrarea în general, autorul excelează sub raport istoriografic mai ales la nivelul capitolului III, Modalități și încercări de unificare a presei catolice românești. Calitatea analizei istorice merită subliniată la acest nivel, atât prin ineditul și corelarea informațiilor, despre participarea catolicilor români la Congresul Presei Catolice și la Expoziția Mondială a Presei Catolice, despre cotidanul Albina, institutul Presa Bună, cât mai ales prin interpretare. Dl. Ghercă arată încercarea Vaticanului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la acest eveniment a fost una modestă și a scos la lumină lipsa de unitate și de organizare a publicațiilor catolice (state precum Polonia și Ungaria au realizat standuri de prezentare mult mai atractive și structurate comparativ cu România, fapt subliniat chiar de un reprezentant al presei catolice românești la Vatican). O consecință a desfășurării unor astfel de evenimente a fost luarea anumitor decizii în cadrul Conciliului Vatican II; acțiunile susțineau și legiferau viziunea Bisericii cu privire la presa catolică și la rolul acesteia
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
redactor al publicațiilor Lumina creștinului (timp de 23 de ani, până la moartea sa) și Sentinela catolică și cea de director al Institutului "Presa Bună"974. Monseniorul Anton Gabor a fost cel care a pus bazele presei catolice în Moldova, fapt subliniat de preotul Iosif Tălmăcel încă din 1936: El a fost cel dintâi care a avut curajul, abia sfințit preot, să înceapă în dieceza noastră apostolatul mai intens prin presă. N-aveam niciun periodic cât de modest, căci toată presa noastră
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
preot în anul 1908, însă studiile în străinătate le-a continuat până în anul 1911, obținând doctoratul în teologie, după care se întoarce în țară. Practic, Monseniorul Anton Gabor a fost cel care a pus bazele presei catolice în Moldova, fapt subliniat de preotul Iosif Tălmăcel încă din 1936: El a fost cel dintâi care a avut curajul, abia sfințit preot, să înceapă în dieceza noastră apostolatul mai intens prin presă. N-aveam niciun periodic cât de modest, căci toată presa noastră
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
noilor realități: într-un nou Pătru Opincă, „noaptea când pe uliți trec domol,/ nu mai așteaptă pe nici un podmol/ fete mari cu țâțe ca de piatră/ pe cei flăcăi ce nu se mai întoarnă/ din a Siberiei grea, veșnică iarnă” (subliniată - noutatea adusă prin rescriere). Limbajul îl continuă și dezvoltă (în sensul proclamației și îndemnului incendiar) pe cel interbelic; inedit este apelul la prozodia populară, a doinei, a cărei muzicalitate atenuează reliefurile colțuroase ale expresionismului și fluidizează versul eliptic și abrupt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
poem, cu săptămânile, ba chiar cu lunile uneori, ca să-l aduc mai aproape de ce mi-ar place să fie. Am variante, multe variante, pentru toate poemele. Ba uneori, chiar după ani de zile, îmi dau seama că trebuie schimbat ceva, subliniat ori simplificat. Unele poeme mi-au fost publicate în patru versiuni diferite: prima într-o revistă ori ziar; a doua în volum. A treia apare în Poeme alese, iar a patra în volumul revizuit și adăugit de Poeme alese publicat
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
care fără îndoială au existat. În cea de-a 60-a carte din Corpusul lui Hippocrate, înțeleptul medic face aluzii la Asklepios, dar onorează medicina laică. El nu respinge preocupările preoților pentru curățirea spiritului, dar medicina laică, în parametrii ei subliniați mai sus, e aptă să se ocupe de trup, înviorând spiritul. Precizăm că medicii timpului său practicau medicina în toate straturile sociale, inclusiv în lumea sclavilor ai căror stăpâni aveau interes să fie sănătoși ca să muncească eficient și să nu
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
natura (1508), promovează o direcție empiric-pozitivistă și, ca și Hippocrat, susține menținerea sănătății integrale a omului prin cumpătare. Omenia, pe care o glorifică acest filosof naturalist, este caracteristică medicilor și poartă imaginea carității, prin care omul poate deveni sublim, atribut subliniat de Telesio. Umanismul medical medieval cunoaște în Renaștere o resuscitare. Se promovează politica de sănătate. William Perry pune accent pe igienizare; Sf. Francisc din Sales (n.1567) animă ajutorul sanitar; Sf. Vicențiu de Paul (n.1581) inițiază și organizează ajutorul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cel renascentist, considerăm necesar să amintim în încheierea acestui capitol și de umanismul poporului român greu încercat de istorie în secolele XV și XVI, dar a cărui spiritualitate este după circumstanțe, sincronă Renașterii. În primul rând în spiritul Renașterii trebuie subliniată lupta românilor pentru libertatea națională și independența față de turci. Este epoca lui Mircea cel Bătrân, a lui Alexandru cel Bun, Vlad țepeș, Mihai Viteazul și a lui ștefan cel Mare și Petru Rareș. Este epoca umanistului Nicolae Olahus (1493 - 1563
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
lor, scrie el cu privire la autorii dramatici, redusă la pantomimă, îi scutește de grija de a scrie și de osteneala de a gândi." În ciuda criticilor lui Marmontel, alături de care trebuie să recunoaștem că drama burgheză nu a produs nicio capodoperă, trebuie subliniată modernitatea teoriilor care o susțin. În totală ruptură cu Antichitatea și Clasicismul, ele consacră o concepție nouă a scenei, a cărei influență imediată se va vedea asupra Germaniei care, cu Lessing, imită modelul francez, asupra Italiei care se inspiră din
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
un accesoriu și poate fi adusă la fel ca o masă sau o făclie." Claudel afișează aceeași dezinvoltură ca Jarry cu privire la realism, fie că este vorba de decor sau de jocul scenic. Și el dorește ca artificiile să fie sensibil subliniate: În fundal, pânza mâzgălită la modul cel mai neglijent, scrie el în Prefața la Pantoful de satin, sau de niciun fel este destul. Mașiniștii vor face cele câteva amenajări necesare chiar sub ochii publicului, pe când acțiunea își urmează cursul. La
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
de gaze respiratorii la nivel tisular Oxigenul și bioxidul de carbon se deplasează între sângele capilar și țesuturi prin difuziune din regiunile cu presiuni mari în zonele cu presiuni mici (tab. 12). Principiul care guvernează difuziunea este legea Fick; trebuie subliniat că distanța care va fi acoperită prin difuziune în țesuturile periferice este considerabil mai mare decât în plămân. De exemplu, distanța între capilarele deschise în mușchiul în repaus este de 50 μm, pe când grosimea barierei sânge-gaz în plămân este numai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
rând ele au fost consacrate unor divinități. Terapeutica hidrominerală este extrem de veche, ea fiind exploatată pentru prima dată în apropierea orașului Forli (Italia). În acest scop a fost amenajat un puț cu ape termale care datează din perioada neolitică. Trebuie subliniat faptul că dezvoltarea hidrologiei ca știință a mers în paralel cu dezvoltarea tehnicii de folosire a apelor. Prin urmare, primele observații hidrometrice sunt legate de folosirea apei pentru irigarea terenurilor (4.000 ani B.P., before present). În acest caz egiptenii
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
tradițiilor religioase, este un factor care nu numai că se dobândește, dar se și modifică? Oricum s-ar răspunde la aceste Întrebări - și cititorul va găsi, În contribuția care urmează, răspunsuri diverse, uneori contrastante, la aceste interogări -, ceea ce acum trebuie subliniat este faptul că problema identității unei tradiții religioase este o problemă fundamentală, și numai În jurul acesteia și pornind de la ea se poate construi o perspectivă istorică corectă: și aceasta fie că avem de-a face, așa cum o demonstrează cazul religiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
diferențiază, prin felul său de a aduce explicații dinafara sferei umane imediate, de cunoașterea bazată pe simțul empiric și pe experiența cotidiană (Finegan, 1952), care constituie chiar fundamentul activităților evoluate, așa cum e „știința” În societățile occidentale ale ultimelor secole. Trebuie subliniat felul În care răspunsurile religiei sunt adesea atinse de coloraturi emoționale și se deosebesc, În acest sens, de posibile răspunsuri „științifice” sau de alt tip. Experiența religioasă este non-discursivă și se bazează pe Înțelegerea lucrurilor În mod imediat și emoțional
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și aici, diferența radicală constă În organizarea logică a sistemului care cuprinde acum toată „Învățătura” Într-o singură concepție În comparație cu inițiativele minore și multiplicitatea tradiției egiptene anterioare. La fel se Întâmplă și În cazul unui aspect specific și foarte des subliniat al acestei perioade, importanța acordată conceptului maatxe "maat". Am Întâlnit deja În alt moment o insistență aparte asupra acestei teme, chiar În prima Perioadă Intermediară, când, În urma prăbușirii societății organizate, aspirația către o ordine reînnoită din rațiuni interioare duce la
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
sus”, adică „deasupra șpământuluiț”). În acest sens, cerul este, prin antonomază, sediul, regatul zeilor, având În vedere și faptul că singurii considerați pe deplin zei sunt zeii cerești. Zeitățile cele mai mari și mai venerate aparțin cerului. Trebuie, de asemenea, subliniat că semnul cuneiform - chiar și pictograma primitivă era o stea cu multe raze - pentru „zeu” este valabil și pentru „cer”: are, așadar, două lecturi, ambele semnificative. În afară de regatul lor, zeii locuiesc și În cer sau pe pământ (sumeriană k i
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de acest lucru este Erraxe "Erra", unde se povestesc distrugerile provocate de zeu În regiunea babiloniană, pentru a pedepsi oamenii din cauza neglijenței acestora față de persoana lui. Erra nu este nimeni altcineva decât Nergal, așa cum se arată explicit În poem. Merită subliniat faptul că, În acest poem neobabilonian, alcătuit din cinci table, zeul Erra (Nergal) recunoaște că pedeapsa sa a fost exagerată și, schimbându-și atitudinea, promite să protejeze și să binecuvânteze țara după ce a decis reconstrucției ei. Și regatul infernului, guvernat
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ritualuri ale lumii grecești, din Grecia Magna, romane și italice, arii cu care Etruria s-a aflat În legătură strânsă și a creat raporturi de schimb comercial și cultural, primind de la ele sau exercitând asupra lor influențe semnificative. Trebuie totuși subliniat că, prin intermediul unor evenimente Întâmplătoare, au ajuns până la noi două documente excepționale, fără termen de comparație În lumea clasică, documente ce se dovedesc prețioase pentru cercetătorul religiei etrusce În virtutea conținutului lor care poate fi bine recunoscut, În pofida dificultăților hermeneutice puse
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]