3,381 matches
-
ulei vegetal, o ceapă, un praz, 600 ml de supă de carne, un pahar de vin alb, 100 gr. de mazăre verde, 200 gr. de creveți sau ciuperci. Călim ceapa și prazul timp de zece minute, adăugăm orezul, vinul și supa câte puțin, apoi mazărea, creveți, iar supă, sare, piper și restul de supă. Dăm două - trei clocote, adăugăm 100 gr. de unt, amestecăm, acoperim timp de zece minute și stingem focul. PĂSTĂI CĂLITE Una - două cepe, trei căței de usturoi
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
ml de supă de carne, un pahar de vin alb, 100 gr. de mazăre verde, 200 gr. de creveți sau ciuperci. Călim ceapa și prazul timp de zece minute, adăugăm orezul, vinul și supa câte puțin, apoi mazărea, creveți, iar supă, sare, piper și restul de supă. Dăm două - trei clocote, adăugăm 100 gr. de unt, amestecăm, acoperim timp de zece minute și stingem focul. PĂSTĂI CĂLITE Una - două cepe, trei căței de usturoi, 75 ml de ulei, un borcan de
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
pahar de vin alb, 100 gr. de mazăre verde, 200 gr. de creveți sau ciuperci. Călim ceapa și prazul timp de zece minute, adăugăm orezul, vinul și supa câte puțin, apoi mazărea, creveți, iar supă, sare, piper și restul de supă. Dăm două - trei clocote, adăugăm 100 gr. de unt, amestecăm, acoperim timp de zece minute și stingem focul. PĂSTĂI CĂLITE Una - două cepe, trei căței de usturoi, 75 ml de ulei, un borcan de păstăi. Tocăm o ceapă și o
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
sos alb din făină și lapte, puțin unt, sare, piper, după gust, lăsăm să fiarbă până se îngroașă. Dăm la răcorit, apoi adăugăm gălbenușurile, cașcavalul și albușurile bătute spumă. Amestecăm sosul cu fasolea și dăm la copt. Se servește cald. SUPĂ DE CARTOFI CU SMÂNTÂNĂ 3 cartofi , 1 ardei gras roșu, 1 morcov, 2 cepe, 100 g. unt, 300g.smântână, 1 ou, 1 țelină, 1 legătură de pătrunjel. Într-o cratiță de 5-6 litri punem 100g. unt sau ulei. Punem morcovul
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
ceapa tocată mărunt, țelina tocată cubulețe și cartofii cubulețe mai mari. După ce le călim 5 minute adăugăm 4 litri de apă și lăsăm să fiarbă. După ce au fiert, dregem cu un gălbenuș bătut în smântână. Decorăm cu verdeață tocată fin. SUPĂ DE ȚELINĂ ȘI CRUTOANE 1 țelină, 2 cepe, 1 morcov, 2 ouă, 300-400g. smântână, 10 ciuperci, 3 felii franzelă, 100 g. unt. Se pregătesc crutoanele din cele trei felii de franzelă tăiate cubulețe, prăjite în 50g. ulei. Fierbem cele două
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
cepe, 1 morcov, 2 ouă, 300-400g. smântână, 10 ciuperci, 3 felii franzelă, 100 g. unt. Se pregătesc crutoanele din cele trei felii de franzelă tăiate cubulețe, prăjite în 50g. ulei. Fierbem cele două ouă. Se pune la fiert 4 litri supă de oase (sau punem 2 cubulețe de Knor de vită și 1 cub de legume în 4 litri de apă). Când fierbe, adăugăm ciupercile și ceapa tocată fin, țelina tăiată fâșii subțiri, morcovul ras pe răzătoarea mică toate călite în100g
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
cubulețe mărunte, le punem într-o tavă unsă cu unt sau ulei și le dăm la cuptorul cald să stea să se usuce încet, lăsându-le în cuptor până devin aurii. La sfârșit, se servesc la diferite specialități și la supa cremă. DOVLECEI PANÉ Un dovleac potrivit, 3 ouă, sare, piper, biovegetal, 200 g făină, 300 g ulei Dovleacul se curăță de coajă și se taie felii de jumătate de centimetru grosime, care se presară cu sare și se lasă să
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
pui, sare, piper și verdeață tocată. Guliile se curăță de coajă, după care se scobesc și se umplu cu pastă din carne și orez. Se așează în cratiță una lângă alta, peste gulii punem miezul de la scobit tocat mărunt. Adăugăm supă din Knorr și dăm la fiert timp de jumătate de oră. După fierbere, facem un sos din 200 g smântână, o lingură de făină, 1⁄2 de cană de lapte, o legătură de mărar tocat fin, sare și piper. Acest
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de o jumătate de oră, apoi se întinde cu sucitorul o foaie subțire, o lăsăm să stea la zvântat timp de douăzeci de minute, apoi o tăiem fâșii lungi și, cu un cuțit bine ascuțit, le tăiem foarte subțiri pentru supă sau late - pentru garnituri. Dacă se folosește mașina, este mai bine deoarece tăițeii sunt uniformi. TĂIȚEI DE CASĂ (2) 3 ouă, o linguriță de sare, o lingură de ulei, 100 ml de apă minerală, 400- 450 g făină albă Se
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
și încep să se învârtească în jurul cocoșului strigând tare, cât îi ținea gura, cucurigu... Se înveseleau, râdeau, glumeau, și după ce au mai strigat de trei ori cucurigu, au dat jos cocoșul, și l-au înmânat mamei să fie pregătit pentru supă și fript ură. Mărturisesc, în cele 15 zile am primit de mai multe ori pachete cu alimente de la ei, în special du lciuri. Ori de câte ori le veneau coletele de acasă, mă chemau și îmi dădeau de toate, iar calupurile de unt
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
l-am cunoscut, și venea aproape zilnic, pe maiorul aviator Zorileanu care, pentru a varia compoziția meselor, ne aducea când și când câte o sticlă de vin, ca să bem pe ascuns după iahniile de fasole. Când ni se ura cu supele și cu fasolele bătute, îndrăzneam să nimerim pe la vreun cunoscut bogat și cu posibilități de aprovizionare. Au fost zile amare și multe, dar toate au trecut, ca într-o dimineață să-i vedem pe nemți pe străzile Iașului. Se făcuse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
știut nimic de mine această trecere dincolo a durat patru sau cinci zile. A șasea zi, după ce m-am trezit a venit în camera mea un medicinist cu nevasta, români ce locuiau în același imobil. În aduceau o farfurie cu supă și mirarea lor că am fost atât de tare. Mi se spuse că trecusem prin mare primejdie. Eu eram fericit că voi vedea din nou lumina soarelui. Cât am zăcut eu, nimeni nu s-a apropiat să-mi dea cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
cuvânt te Înhață câte un paradox, dar că În loc să te sufoce, te săruta pe tâmpla și Îți șoptește „Bine ai venit!”. Indiscutabil, „Damnațiunea poetului” apare că „locomotivă” ideatica, ce transporta vagoanele-metaforă, Încărcate de sensuri, nuanțe, subtilități, toate ambalate Într-o „supă de fantasme”, mâncarea favorită a poetului ce spune realului un „Hai sictir” și Își vede de spectralele-i preocupări. De remarcat apoi o senzualitate bine deghizata În „răceli” provizorii, o feminitate ce izbucnește când te aștepți mai puțin („Cravase nervoase
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
unt, înghețată, brânza grasă și toate produsele lactate care conțin grăsimi animale, margarina sintetică solidă, ciocolata, unt de cacao, nuca de cocos (uleiuri de nucă de cocos și palmier), cacao, biscuiți, cipsuri, sticksuri, preparatele și semipreparatele din carne, conservele, toate supele cu cremă sau produse lactate. Sunt alimente autorizate în cantitate moderată, adică să nu conțină toate la un loc mai mult de 3 linguri de grăsime pe zi. Aici pot intra: ficat, rinichi, limbă, ou, inimă, carne de fazan, iepure
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
fricativă uvulară: dan. hjerte [΄jä(t(]"inimă", s = consoană fricativă dentală surdă: it. strada [΄strada] "drum", sp. casa [΄kasa] "casă", norv. sko [sko] "pantof", neer. kaas [ka:s] "brînză", engl. silk [silk] "măta-se", dan. stor [sto:r] "mare", rom. supă [su:pə] ( = consoană fricativă prepalatală surdă: sued. presentation [presenta:΄(u:n] "prezentare", it. scéndere [΄(endere] "a coborî", rom. șatră [΄(atrə], norv. norsk [n((k] "norvegian", pg. escuro [i(΄kuru] "întuneric", engl. session [΄se(ən] "sesiune" t = consoană oclusivă dentală surdă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ca s-o ridice câteva minute, până îi schimbă cearșafurile. Când duc înapoi pe culoar aparatul, lovesc fără să vrea tija spiralată care începe să oscileze, iar bătrâna doamnă semnalizează îndelung din cap STOP. La prânz, i se servește o supă de legume, dar nu apucă să ducă lingura la gură. Îi dă să mănânce fiul ei. Seara, le imploră pe infirmiere să n-o mai lege de brațe, să se prefacă doar sau să-i slăbească măcar un pic legăturile
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
împreună. Nel îi povestea despre zilele triste din internat, în vreme ce Silvia, în vederea acestei întâlniri săptămânale, se aproviziona pe piața neagră și îi umplea farfuria cu tot felul de bunătăți. Ceea ce o scotea pe Nel din obișnuit: mămăligă cu iaurt și supe chioare. Deseori stăteau singure la masă. Paul, supraîncărcat de muncă, nu venea. Somat în câteva rânduri să divorțeze, refuzase, și, dacă se resemnaseră să-i tolereze indisciplina, stăteau cu ochii pe el. După-amiaza devreme, mergeau la cinema să vadă filme
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
refectoriu. Tot enervată. Convocarea doamnei Dunin cădea prost, ar fi preferat să termine cartea după amiază. Locul ei era în capul unei mese ocupate de fetițele din cursul elementar, pe care avea misiunea să le supravegheze. Nu trebuiau să soarbă supa, să-și pună coatele pe masă, să vorbească în timp ce mâncau. Vorbeau totuși. Gabriela își trase scaunul, se așeză și își despături șervetul. În jurul mesei domnea un fel de așteptare. Și-a ridicat capul. Fetițele se uitau la ea cu o
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
durdulie, cu niște ochi mari, albaștri, nu prea vioi, își răsuci palmele: "Al Cristinei, dar lipsește!" "Să zicem atunci că e al tău." Foarte satisfăcută, micuța dolofană își împreună mâinile și spuse rugăciunea. Toată lumea se așeză. Gabriela începu să servească supa. Fetițele își trecură una alteia, cu expresii comic temătoare, farfuriile pline, fără să le verse, și, cu ochii țintă la ea, așteptară. Gabriela își duse lingura la buze, atunci se repeziră toate pe mâncare. După masă, tânăra fată plecă din
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Ucrainei. De ce Ucrainei? Pentru că asta a fost plăcerea lui. Atunci, lăsați-o deoparte pe Carolina și fiți recunoscători blajinului tătuc, care, cu o trăsătură de pipă, ștergea de pe hartă populații întregi. Telefonul a sunat când familia era la masă și supa aburea în farfurii. Ea s-a ridicat să răspundă. O voce necunoscută, de femeie, pe un fond de mare zgomot: "Tu ești, Nel?" (Nel? Nu mai era nimeni care să-i spună Nel.) Un presentiment curios a încercat-o: "Da
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Trenul meu pleacă peste câteva minute, o să te sun data viitoare când mai vin la București." "Dorina, eu..." Dar închisese! S-a lăsat să cadă într-un fotoliu, cu un nod în gât. "Irina, nu vii să mănânci? Se răcește supa." "O s-o încălzesc iar." "Să reîncălzești supa!" Supa se poate foarte bine reîncălzi, uneori e mai bună." "Dar ce e, de ce nu vii să mănânci?" Nu pot, am ceva de făcut." "Ce?" "Să mă gândesc." "Bine, atunci..." Felul în care
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
te sun data viitoare când mai vin la București." "Dorina, eu..." Dar închisese! S-a lăsat să cadă într-un fotoliu, cu un nod în gât. "Irina, nu vii să mănânci? Se răcește supa." "O s-o încălzesc iar." "Să reîncălzești supa!" Supa se poate foarte bine reîncălzi, uneori e mai bună." "Dar ce e, de ce nu vii să mănânci?" Nu pot, am ceva de făcut." "Ce?" "Să mă gândesc." "Bine, atunci..." Felul în care spusese: "Tu ești, Nel?" De parcă se despărțiseră
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
sun data viitoare când mai vin la București." "Dorina, eu..." Dar închisese! S-a lăsat să cadă într-un fotoliu, cu un nod în gât. "Irina, nu vii să mănânci? Se răcește supa." "O s-o încălzesc iar." "Să reîncălzești supa!" Supa se poate foarte bine reîncălzi, uneori e mai bună." "Dar ce e, de ce nu vii să mănânci?" Nu pot, am ceva de făcut." "Ce?" "Să mă gândesc." "Bine, atunci..." Felul în care spusese: "Tu ești, Nel?" De parcă se despărțiseră ieri
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
după suferințele și neliniștile războiului este un fenomen general care transcende categoriile și statutele sociale, iar aceasta se prelungește mult timp după ce crahul de pe Wall Street va fi anunțat sfîrșitul erei prosperității. Timpul cortegiilor de greviști, al marșurilor foamei, al supelor pentru săraci, al răspîndirii nazismului și fascismului nu este lipsit de o anumită ambianță lipsită de griji. Evident aceasta este mai vizibilă și mai răspîndită în deceniul de după război decît în timpul sumbrilor ani treizeci, dar ea nu dispare totuși complet
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Gamow a presupus că acesta ar fi permis doar existența materiei în forma ei cea mai simplă. Componentele inițiale ale universului nu puteau fi decât protonii, neutronii și electronii. Amestecul acesta de particule individuale, considerate pe atunci fundamentale, constituia o ”supă” fierbinte în care electronii erau prea rapizi pentru a se putea uni cu protonii spre a forma atomii de hidrogen. În plus, față de aceste particule, universul timpuriu conținea un ”ocean” furtunos de lumină. Pornind de la acest tablou, Gamow împreună cu matematicianul
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]