7,731 matches
-
doctrinele reacționare [...]. Eliminați concepția individualistă a societății și nu veți mai reuși să justificați democrația ca formă de guvernare. Ce definiție mai bună de democrație există dacă nu aceea conform căreia în ea indivizii, toți indivizii, dețin o parte a suveranității? [...] Mi s-a întâmplat deseori să spun că ar fi mai corect să se vorbească, când ne referim la o democrație, de suveranitatea cetățenilor decât de suveranitatea poporului. „Popor” este un concept ambiguu, de care s-a folosit și toate
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
de democrație există dacă nu aceea conform căreia în ea indivizii, toți indivizii, dețin o parte a suveranității? [...] Mi s-a întâmplat deseori să spun că ar fi mai corect să se vorbească, când ne referim la o democrație, de suveranitatea cetățenilor decât de suveranitatea poporului. „Popor” este un concept ambiguu, de care s-a folosit și toate dictaturile moderne [...]. Concepția individualistă și concepția organică a societății sunt iremediabil în conflict». Luigi Sturzo: «Poziția mea este categorică: împotriva „sociologiștilor” de felul
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
nu aceea conform căreia în ea indivizii, toți indivizii, dețin o parte a suveranității? [...] Mi s-a întâmplat deseori să spun că ar fi mai corect să se vorbească, când ne referim la o democrație, de suveranitatea cetățenilor decât de suveranitatea poporului. „Popor” este un concept ambiguu, de care s-a folosit și toate dictaturile moderne [...]. Concepția individualistă și concepția organică a societății sunt iremediabil în conflict». Luigi Sturzo: «Poziția mea este categorică: împotriva „sociologiștilor” de felul lui Durkheim, care fac
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
trebuie să urmeze anumite proceduri și să se supună legilor stabilite; legitim, pentru că puterea sa se bazează pe consensul cetățenilor, pe voința poporului. Începând cu secolul al XIX-lea, așadar, de-a lungul încetului proces de construcție juridică a statului, suveranitatea este în mâinile statului o realitate impersonală, care îi depășește atât pe rege, cât și pe popor. Statul apare tot mai mult ca un stat de drept pentru că își urmărește scopurile în forma și în limitele dreptului, el produce și
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
constituționalismul modern. Acea continuitate pe care formarea și perfecționarea "statului mașină" statul birocratic-administrativ (absolutist) au fragmentat-o în Europa continentală. (2004, 141) Autorul subliniază că RoL, spre deosebire de statul de drept, se regăsește în contexte care au întrunit condiții specifice: mitul suveranității statale nu a fost niciodată eradicat; nu a existat niciodată un aparat administrativ centralizat atât de puternic, încât să anuleze puterea păturilor medii; dreptul comun nu a fost niciodată înlocuit de dreptul romano-german, iar judecătorii nu s-au încadrat niciodată
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
multe constituții străine garanția (în această privință) acordată drepturilor individului, este rezultatul sau pare că rezultă din principiile generale ale constituției." (186-187) Principiile care decurg din această definiție constituie bazele experienței statale engleze. Astfel de principii consfințesc, mai înainte de orice, suveranitatea parlamentului și limitarea puterilor executivului (acest ultim punct este în analogie cu experiența continentală). Principiul legalității, în funcție de care actul guvernării este legitim numai dacă este prevăzut de lege, întrunește aceste concepții. Elementul care rezultă din această lungă definiție este permanenta
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
aplică nu de către jurisdicții speciale, ci de către tribunalele ordinare. Tribunalele ordinare sunt actorul fundamental al procesului constituțional englez. Drepturile prevăzute de constituțiile Europei continentale sunt deducții ale principiilor constituționale sau ceva străin și independent de corpul de drept (Santoro 2002). Suveranitatea parlamentului, despre care s-a vorbit deja, nu este incompatibilă cu rolul dezvoltat de tribunale. Tribunalele nu pot împiedica aplicarea legilor produse de parlament, dar pot să le interpreteze în mod restrictiv, până la a le reduce la imposibilitate practică atunci când
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
vorbi și de o serie de factori de atractivitate, unii dintre ei conturând o serie de aspecte destul de ciudate. Astfel, în contextul în care subsolul acestor insule este bogat în resurse (mai ales cărbuni), Tratatul Svalbard din 1920, care recunoaște suveranitatea absolută a Norvegiei asupra acestui arhipelag, are o stipulație curioasă, menționând că toate statele semnatare 39 ale tratatului au drept egal de a exploata depozitele minerale și alte resurse din Svalbard. Așa se și explică apariția unor așezări rusești: Barentsburg
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
limba engleză și celălalt în maori, ambele avînd aceeași semnificație. Aceeași identitate a înțelesului a fost pusă la îndoială de către maori și alții, care susțin că textul în maori nu implică faptul că, prin semnătura lor, șefii de ar ceda suveranitatea Marii Britanii, lucru care desigur este subînțeles în textul englez. Sahlins (1983:533) e de părere că existența a două texte discrepante a fost un act intenționat de înșelătorie din partea britanicilor, și nu o greșeală de traducere. În ciuda ingeniozității minciunilor spuse
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de seducătoare pe moment, nu fac decît să deconspire afectarea și teatralitatea de scurtă respirație a unui eveniment inexistent al vremii. Și, În modul cel mai firesc, focul de artificii nu durează prea mult, iar noaptea Își reia locul și suveranitatea Întunecată. Ca să subliniez acest mic hei-rup și să accentuez sentimentul de plictiseală al repetiției lui, am Înlocuit pe iar cu tot: tot artificii. Acum nu mai e vorba de o simplă repetiție ci de o exclusivitate iritantă. Ideea că acest
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
teoriei critice / 156 Politica cunoașterii în teoria relațiilor internaționale / 158 Regândirea comunității politice / 164 Concluzie / 178 Capitolul 7: Postmodernismul (Richard Devetak) / 179 Putere și cunoaștere în Relațiile Internaționale / 180 Strategii textuale ale postmodernismului / 186 Problematizarea statelor suverane / 189 Dincolo de paradigma suveranității: regândirea politicului / 199 Concluzie / 205 Capitolul 8: Constructivismul (Christian Reus-Smit) / 207 Teoria raționalistă / 208 Provocarea teoriei critice / 212 Constructivismul / 213 Constructivismul și dezacordurile sale / 220 Contribuția constructivismului / 224 Constructivismul după 11 Septembrie / 226 Concluzie / 230 Capitolul 9: Feminismul (Jacqui True
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de fapte. În domeniul internațional, aceste chestiuni etice sunt omniprezente: problema legitimității și loialității ar trebui oare să ne supunem națiunii, unei comunități mai largi (chiar lumii întregi, cosmopolis-ului), sau unui grup subnațional mai mic; chestiunile legate de intervenție dacă suveranitatea este o valoare supremă sau dacă statele sau agenții pot interveni în problemele interne ale statelor; chestiunea drepturilor omului, a definirii și a universalității lor". (Halliday 1994:25) Din această perspectivă, teoriile nu sunt "suplimente opționale" sau "accesorii la modă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
state" (Mearsheimer 1994/5:11). Dar Waltz nu se oprește aici. El pretinde de asemenea că statele urmăresc bogăția, avantajele și bunăstarea (1993:54; 1986:337; 1979:112), coexistența pașnică (1979:144 ) și pacea și prosperitatea (1979:144, 175), protejarea suveranității, autonomiei și independenței (1979:204, 107, 104) și că acționează conduse de mândrie sau de sentimentul de a fi înșelate (1993:66, 79). Comportamentul prezis variază însă substanțial de la statele ce urmăresc să supraviețuiască, la cele care doresc să își
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
înalt al securității internaționale. Într-un ton oarecum diferit, dar în mare parte complementar, vezi discuția referitoare la relațiile de securitate regională în Buzan și Waever 2003. Chiar și la nivel global, normele și instituțiile pot avea o influență considerabilă. Suveranitatea și alte drepturi ale statelor reprezintă o chestiune de recunoaștere reciprocă, nu de capacități. Puterea singură nu ne va spune nici măcar care sunt drepturile de care statele beneficiază în realitate. Este pur și simplu neadevărat ceea ce au spus atenienii la
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
neadevărat ceea ce au spus atenienii la Melos, că "cei puternici fac ce vor, cei slabi suferă ceea ce trebuie" (Tucidide 1982: Cartea V, Cap. 89). Cei puternici sunt deseori constrânși chiar de drepturile statelor slabe. Ei pot, desigur, să violeze normele suveranității. Dar predicțiile bazate pe, să spunem, regula non-intervenției nu sunt mai "indeterminate" decât cele bazate pe anarhie și polaritate. Iar răspunsul la întrebarea dacă logica dreptului sau cea a puterii este răspunzătoare cel mai frecvent pentru comportamentul internațional este o
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
distrugă unii pe ceilalți, "rivali" care concurează dar care nu amenință supraviețuirea celuilalt și "prieteni" care au renunțat la forță în relațiile dintre ei. Realismul în fapt devine un caz special de inamiciție, și anume ceea ce Wendt numește anarhie "hobbesiană",. Suveranitatea, înțeleasă ca dreptul la integritate teritorială și independență politică, transformă relațiile după modelul celor existente între rivalii lui Locke, cu rivalitatea substanțial moderată de abolirea războiului de agresiune. Mare parte a realiștilor subestimează totuși semnificația instituțiilor, așa cum se sugerează în
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
care, prin apartenența la instituții internaționale, statele și-ar putea lărgi semnificativ concepțiile asupra interesului propriu, pentru a extinde sfera cooperării. Acceptarea regulilor acestor organizații nu numai că descurajează preocuparea îngustă pentru interesele naționale, dar slăbește și semnificația și atractivitatea suveranității statale (Keohane și Nye 1977). Aceasta sugerează că sistemul internațional este reglementat prin norme într-o măsură mult mai mare decât ne-ar fi lăsat să credem realiștii. Această idee a fost dezvoltată apoi de autori aparținând Școlii Engleze, precum
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
engleze și Bill of Rights din 1689 au fost pași însemnați în evoluția către garantarea prin lege a drepturilor umane fundamentale, așa cum au fost și contribuțiile intelectuale ale lui Grotius (dreptul națiunilor), Rousseau (contractul social) și Locke (consimțământul popular, limitele suveranității). O articulare legală timpurie a drepturilor omului poate fi găsită în Declarația americană de independență din 1776 ("considerăm aceste adevăruri de la sine evidente: că toți oamenii au fost creați egali, și că ei au fost înzestrați de Creatorul lor cu
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
nu este altceva decât un pretext pentru interferența nejustificată în afacerile lor interne. Majoritatea statelor nu doresc să dea celor din afară puterea de a-i constrânge să-și amelioreze performanțele etice, deși se consideră tot mai mult că principiul suveranității teritoriale nu ar trebui să mai fie folosit de guverne drept o scuză credibilă pentru evitarea supravegherii internaționale legitime. Marxiștii au respins drepturile umane liberale ca fiind doar libertăți burgheze care nu se referă la problema fundamentală a naturii de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
etnocentrice și deci irelevante pentru societățile care nu sunt occidentale ca orientare culturală. Pentru multe societăți, invocarea universalității este o modalitate de a ascunde mijloacele prin care o societate dominantă își impune propria cultură asupra alteia, în timp ce încalcă independența și suveranitatea acesteia. Promovarea drepturilor omului dinspre centru spre periferie asumă un grad de superioritate morală care pleacă de la premisa că Occidentul nu numai că deține adevăruri morale pe care alții sunt obligați să le respecte, ci și că acesta se poate
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
spre modernizarea politică. Unele chiar au refuzat-o categoric. Chiar dacă s-ar putea găsi un consens asupra normelor și instrumentelor universale, cum ar putea fi asigurată conformitatea cu standardele universale? Liberalii sunt divizați în această privință, între nonintervenționiștii care apără suveranitatea statului și cei care cred că promovarea principiilor etice poate justifica intervenția în afacerile interne ale altor state (vezi Bull 1984a). Exemplele recente de așa numite "intervenții umanitare" în Cambodgia, Rwanda, Serbia, Somalia și Timorul de Est ridică o provocare tot mai
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
afacerile interne ale altor state (vezi Bull 1984a). Exemplele recente de așa numite "intervenții umanitare" în Cambodgia, Rwanda, Serbia, Somalia și Timorul de Est ridică o provocare tot mai mare la adresa protecției împotriva interferenței externe arogată în mod tradițional prin revendicări de suveranitate. Aceasta se aplică și acuzării celor suspectați de a fi comis crime de război și crime contra umanității de către tribunale internaționale precum CIJ (Forbes și Hoffman 1993). Curtea Penală Internațională (CPI), încă embrionară, poate fi văzută ca o expresie a
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
persecuția minorităților și a oponenților. Totuși, propriile sale structuri și funcții limitează dreptul suveran al unui guvern de a administra afacerile interne ale statului fără amestec din afară. State precum SUA, care refuză să ratifice statutul CPI din motive de suveranitate, vor fi supuse la presiuni din ce în ce mai mari în anii ce vor veni, pentru a se conforma cu ceea ce pare a fi un consens global din ce în ce mai larg. Procesele derulate (Miloșevici, Saddam) și atenția acordată non-proceselor (Pinochet, Suharto) indică o îndepărtare semnificativă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
accentuate de dinamica naturală a pieței, au cunoscut un vizibil declin. În plus, dispariția multor industrii tradiționale în economiile occidentale, efectele schimbărilor tehnologice, concurența din ce în ce mai mare pentru investiții și producție și mobilitatea capitalului au subminat puterea de negociere a sindicatelor. Suveranitatea capitalului a început să domine atât asupra comportamentului intervenționist al statului, cât și asupra puterii colective a muncitorilor organizați. Există o dezbatere considerabilă asupra globalizării, între liberalii care cred că aceasta constituie o fază cu totul nouă a capitalismului și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
1999b; Hirst și Thompson 1996; Hobsbawm 2000). Următoarea secțiune a acestui capitol va examina revendicările liberalilor și măsura în care ideile lor au modelat ordinea economică actuală. Ea se va axa pe natura contemporană a comerțului mondial, pe problemele de suveranitate și investiții străine, precum și pe provocările la adresa ideilor liberale, ridicate recent de terorismul islamic. Natura "liberului schimb" Pentru neoliberali, principiile liberului schimb enunțate pentru prima dată de Smith și Ricardo continuă să aibă relevanță și astăzi. Comercianții ar trebui să
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]