4,810 matches
-
Solhat, în capitala lui Nogai din Crimeea, misionarii franciscani izbutiră să convertească la catolicism pe Jaylak, cea mai influentă dintre toate soțiile lui Nogai la curtea din Solhat, care venise și primise în persoană botezul. Întrezărindu-se posibilitatea înlăturării pericolului tătar în viitor, pe calea convertirii la catolicism, planul de cruciadă a fost dat uitării cu totul. Adevărul, însă, era că toți regii din Europa Centrală tremurau când auzeau de numele Nogai. Sub suzeranitatea acestuia, Moldova și Țara Românească intraseră în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și trimitea pe călugării predicatori cu scrisori, în 3 septembrie 1288, să propage religia în țările de sub dependența lui Nogai; iar, pe de alta, în același an, cerea arhiepiscopului de Strigoniu să propage „cuvântul crucii” în Ungaria împotriva sarazinilor și tătarilor nogai, după ce constatase că numărul cumanilor ajunsese în 20 mai, 1290, primejdios de mare. El îndemna pe Rudolf, duce de Austria și împărat Romano-German prin scrisorile din 20 mai, 23 iulie și 9 septembrie 1290, să pună armata la dispoziția
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
că numărul cumanilor ajunsese în 20 mai, 1290, primejdios de mare. El îndemna pe Rudolf, duce de Austria și împărat Romano-German prin scrisorile din 20 mai, 23 iulie și 9 septembrie 1290, să pună armata la dispoziția episcopului Benvenuto, împotriva tătarilor nogai, ca nu cumva aceștia, uniți cu saracenii păgâni, ereticii și schismaticii români „a căror mulțime nenumărată se revarsă în acele regiuni”, să pună la cale o cotropire, o năvălire în Ungaria. Cu toate eforturile ce le va fi depus
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
-și toate rezervele sale de oameni, el a ordonat intrarea în campanie contra lui Nogai, în preajma iernii. În decembrie 1299, când Nogai se afla încă la Sudak, marele han apăru cu oștile sale pe Nipru. Marele emir, care nimicise atâția tătari în toate măcelurile sale, fu nevoit să se prezinte, la ultima sa bătălie, cu trupe inferioare ca număr. Învins la Kukanlâc, cum era și normal, bătrânul emir căută salvarea în fugă. De această dată, însă, norocul l-a părăsit. Urmărit
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de luptători din oastea lui Nogai, fugiți dinaintea lui Toctai, de pe văile Nistrului și Prutului, (acesta din urmă numit și Alanus fluvius), a pus stăpânire și pe Vicina. Neputându-i ajunge din urmă pe alani, numiți în unele izvoare și tătari creștini, care, chemați de episcopul de Vicina, au intrat îndată în serviciul Bizanțului, Toctai a desființat în înaintarea sa vijelioasă stăpânirea bizantină de la Vicina și a arborat pe zidurile cetății Iamga-ua, semnul dominației mongole, pe care-l vom găsi și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Venit în persoană până în Moldova și Dobrogea, el a pus capăt cu această ocazie și toleranței, de care beneficiară grecii la gurile Dunării, mai bine de un sfert de veac. Bogățiile Isaccei și ale Vicinei stârniseră poftele de pradă ale tătarilor, pe care nimic nu-i mai reținură. Dacă, prin căsătoria fiicei sale Eufrosina cu Nogai, Mihail al VIII-lea Paleologul își rotunjise imperiul până la gurile Dunării, nu tot așa avea să se bucure Andronic al II-lea de aceea a
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
fost rezolvat în primăvara anului 1305, de către Gircon, generalul alanilor prin uciderea lui Roger de Flor, la Adrianopol. Un echilibru nu avea să se stabilească, însă, decât în anul 1307, când împăratul bizantin, încheind pacea cu Svetoslav Terteres, susținut de tătari, îi ceda orașele-porturi Agathopolis, Masembria și Anchialos, iar acesta lăsă să treacă grâul, spre a potoli foametea din Constantinopol. În felul acesta, s-a încheiat capitolul înscris în istoria relațiilor dintre români și tătari, sub marea personalitate a lui Nogai
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
pacea cu Svetoslav Terteres, susținut de tătari, îi ceda orașele-porturi Agathopolis, Masembria și Anchialos, iar acesta lăsă să treacă grâul, spre a potoli foametea din Constantinopol. În felul acesta, s-a încheiat capitolul înscris în istoria relațiilor dintre români și tătari, sub marea personalitate a lui Nogai, nume de la care populația Moldovei a păstrat până astăzi cuvântul nogaică, pentru cravașa folosită de cavaleria moldovenească. Merită menționat, de asemenea, ca aparținând aceleiași perioade de fricțiuni dintre genovezi și mongoli, alcătuirea unui lexicon
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
posibil să profite nimeni. Împăratul bizantin era strâmtorat, pe de o parte, de bandele turcești și preocupat cu problema rezolvării atrocităților comise de Campania catalană, iar pe de altă parte, de luptele cu țarul bulgar, Svetoslav, care era ajutat de tătari. Cnejii ruși se întreceau între ei în lingușiri și intrigi la curtea marelui han, pentru a obține onoruri și titluri. Polonezii și lituanienii erau reținuți de războaiele permanente, pe care le aveau cu Marca de Brandeburg. Ungurii catolici, rămași fără
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cu marele lor voievod Mușat, care, fiind în relații de prietenie cu Ladislau Kan, voievodul Transilvaniei, aveau să intre în conflicte cu Iurie Levici, principele de Haliciu, în 1307, pentru deținerea și chinuirea lui Otto de Bavaria și, îndată, alături de tătari, și în acela cu polonii. Despre o pornire spre Răsărit a ungurilor și românilor transilvăneni și maramureșeni nu se poate vorbi deci. Se pare, însă, după citirea inscripției de pe siligiul orașului Baia, că aceasta ar fi fost civitas, în anul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
la Argeș cel al Țării Românești. Papa Bonifaciu al VIII-lea era îngrijorat, la 27 octombrie 1301, în scrisorile adresate regelui Boemiei și episcopului Nicolae de Ostia, că Regatul Ungar era turburat de permanentele incursiuni de pradă întreprinse de cumanii, tătarii și românii schismatici, înfometați de dincoace de Carpați. Carol Robert de Anjou, deși susținut de către Marele Pontif (în 31 mai și 11 iunie 1303, cu o reîntărire în 27 noiembrie 1308), nu s-a putut încorona rege până în 15 iunie
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
spre Răsărit, decât să trimită, în anul 1304, misionari pentru lichidarea învățăturii eretice, din Galiția, Țara Românească și Moldova. O strălucită ocazie de a interveni cu forțele puterilor catolice a pierdut papalitatea și în anii 1307-1308, când, 100.000 de tătari, conduși în persoană de marele han Toctai, au fost ocupați cu atacul emporiilor genoveze din Crimeea, pentru vina de a fi răpit copii de-ai mongolilor spre a-i vinde sclavi. Caffa a rezistat mai bine de șase luni, din
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Chocina). E sigur că teama de repetarea invaziilor domina spiritele de la Vatican și din Ungaria, încă în acel an când Svetoslav, țarul bulgar, izbuti să impună voința sa împăratului bizantin Andronic al II-lea Paleologul, numai datorită ajutorului dat de tătarii care se arătau destul de amenințători prin Vidinul tributar. Așa se va prezenta situația raporturilor dintre români, unguri și tătari și în următorii doi ani. Și ea nu avea să fie alta încă multă vreme, nici după moartea lui Toctai, întâmplată
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
când Svetoslav, țarul bulgar, izbuti să impună voința sa împăratului bizantin Andronic al II-lea Paleologul, numai datorită ajutorului dat de tătarii care se arătau destul de amenințători prin Vidinul tributar. Așa se va prezenta situația raporturilor dintre români, unguri și tătari și în următorii doi ani. Și ea nu avea să fie alta încă multă vreme, nici după moartea lui Toctai, întâmplată în anul 1312. Noul han, Uzbek, s-a impus de la început ca stăpânitor cu o mare energie. Fiu al
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
urmat de consecințe. O singură scrisoare a papei Clement al V-lea, trimisă, în 1 februarie același an, regelui Ungariei cerea întreprinderea unei cruciade, acordând tuturor credincioșilor iertare de păcate, dacă s-ar întâmpla să moară pentru apărarea credinței, împotriva „tătarilor păgâni” și a „schismaticilor” români. Bineînțeles că nimeni nu s-a mișcat. Apelul papei a răsunat ca un strigăt în pustie și aceiași bulgari își permiteau să jefuiască în voie pe negustorii genovezi, în martie 1316, în același oraș de pe
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de lucruri, Basarab, înțeles cu doi voievozi români din Transilvania, în afară de fiii lui Ladislau, cu Ioan, fiul lui Teodor, din regiunea Mehadiei și Moise, care se voia voievod al Transilvaniei, ocupa și el teritorii din Transilvania. În același an, alți tătari, îndreptându-se spre Ucraina de vest, determină exodul populației rutene și a bolohovenilor din acele părți până în Moldova. Însuși cneazul Stanislav din Kiev a fost luat să lupte alături de tătari, în anul 1320, împotriva lui Ghedymin, marele duce la Lituaniei
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ocupa și el teritorii din Transilvania. În același an, alți tătari, îndreptându-se spre Ucraina de vest, determină exodul populației rutene și a bolohovenilor din acele părți până în Moldova. Însuși cneazul Stanislav din Kiev a fost luat să lupte alături de tătari, în anul 1320, împotriva lui Ghedymin, marele duce la Lituaniei la numai 6 mile vest de reședința sa. Victoria lituanienilor nu a schimbat însă nimic din echilibrul de forțe. Ea a trezit doar speranțe în sânul rutenilor, care s-au
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
sunt decât români, numiți adesea și volohi în cronicele de Pskov, Ipatievscaia și Lavrentievscaia, veniți în aceste regiuni de la Răsărit de Carpați, vor fi contribuit la întărirea elementului românesc și la susținerea, în curând, a statului moldovenesc, în luptele cu tătarii, dar după anul 1333. Moartea lui Svetoslav Terteres, țarul Bulgariei, întâmplată în anul 1323, a avut repercusiuni și asupra românilor. Ea a pus în mișcare oștile bizantine, conduse de însuși împăratul Andronic al II-lea (1282-1328) și de fiul său
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
românești în Tracia, specificând că ele sunt trimise de voievodul din Țara Românească, adică de Ivanco Basarab, cu ajutorul țarului Mihail (1323-1330) pentru ca, în anul 1324, să completeze știrea despre victoria lui Andronic al III-lea asupra a 20.000 de tătari, care veniseră să mențină statu-quo-ul, în timp ce alți mongoli tăbărâseră în Moldova. Aceste evenimente nu au putut lăsa pasivă Coroana Ungară. Carol de Anjou a apărut la Deva, în Transilvania, în lunile iunie-august ale anului 1324 „pentru a rândui niște treburi
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
a apărut la Deva, în Transilvania, în lunile iunie-august ale anului 1324 „pentru a rândui niște treburi ale regatului”. Avea mare nevoie de colaborarea românilor din Transilvania, Țara Românească și Moldova, pentru a înăbuși răscoala sașilor și a înfrunta pe tătari. De aici, trimitea el pe Martin, fiul lui Bugar, comite de Sălaj, în solie la Basarab voievodul transalpin, iar pe Phinta în Moldova „in terram ipsorum Tartarorum”, pentru strajă. Au avut loc, desigur, tatonări și spionări cu răpiri de persoane
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
De acestea, ne vor convinge îndată faptele istorice petrecute ulterior. Anul 1324 a fost greu pentru rege, din cauza răscoalei sașilor în interior, dar ușor în exterior, pentru că românii din Țara Românească suferiseră înfrângerea, alături de bulgari și cei 20.000 de tătari, din partea oștilor bizantine, iar aceia din Moldova au fost îndreptați de către suzeranii lor să ajute pe regele polon contra Mărcii de Brandeburg, tocmai dincolo de Oder. Înapoiați de pe îndepărtatele meleaguri ale Oderului, războinicii moldoveni au fost aceia care au încălcat și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
să ajute pe regele polon contra Mărcii de Brandeburg, tocmai dincolo de Oder. Înapoiați de pe îndepărtatele meleaguri ale Oderului, războinicii moldoveni au fost aceia care au încălcat și prădat Transilvania, pentru a răzbuna pătrunderea lui Phinta în țară, desigur, în compania tătarilor și nu oamenii lui Basarab, voievodul Țării Românești, cum greșit afirmă L. Makkai. Intrarea trupelor moldo-tătare în Transilvania s-a făcut prin trecătorile din nordul Moldovei. Pustiirile cele mai grele le-a suferit Maramureșul. O diplomă regală de mai târziu
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
românesc, prin aducerea de oaspeți sași și unguri în localitățile Visk, Hust, Teceu și Câmpulung. În confruntarea, care ar fi avut loc undeva, în aceste părți răsăritene ale Transilvaniei, între românii și ungurii din oastea Coroanei Ungare, cu moldovenii și tătarii, aceștia din urmă ar fi lăsat pe câmpul de luptă un număr de 30.000 de morți, desigur cifră exagerată. Victoria a fost repurtată, fără discuție. În urma ei, regele a răsplătit pentru faptele de arme, cu danii de sate, pe
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
mari suferite de românii transilvăneni și, mai ales, de pieirea locuitorilor catolici, pe care-i nimiceau schismaticii moldoveni unde-i întâlneau, Carol de Anjou se plânge Vaticanului că supușii „catolici au avut de suferit tot felul de maltratări din partea schismaticilor, tătarilor și păgânilor” (cumani). Probabil că va fi cerut și ajutor bănesc. Papa, însă, nu i-l poate da, dar recomandă, în februarie 1327, lui Toma voievodul Transilvaniei, lui Solomon, comitele de Brașov și lui Basarab voievodul Țării Românești, să protejeze
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ținuturile înconjurătoare”. De o închinare a lui Basarab față de Carol Robert nu poate fi vorba, căci el își întinsese stăpânirea în dauna regelui ungar. Problema aceasta era cea mai greu de rezolvat de către Coroana ungară. Pentru a-i înfrânge pe tătari, se impunea neapărat o colaborare cu românii, aflați sub suzeranitatea mongolă. Dar cum se putea face așa ceva când românii schismatici de pretutindeni, chiar și din Transilvania, erau obiectul unor agresiuni de ordin spiritual și umiliri săvârșite de către dregătorii feudali ? Faptele
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]