2,970 matches
-
expresia de disperare Întipărită pe față. Întrebă cum făcea Irene față. —E bine, dar vrea să vin ca să mă asigur că Buddy are parte de cel mai bun tratament posibil. —Normal. Se Întoarse spre ea și Începu să-i mângâie tandru părul. —O să-mi fie tare dor de tine. —Și mie de tine. Știa că probabil n-o să lipsească prea mult, dar deja ochii i se Împăienjeniseră de lacrimi. Și nu uita, continuă el, orice s-ar Întâmpla, am să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
ales ca tată, dacă ai fi știut cu ce suflet te primeam? Nu cred. Nu cred să te fi meritat. Erai deja acolo, o muscă strecurată în burta mamei tale, și eu n-am avut pentru tine nici măcar un gând tandru, să nu crezi că am uitat asta. Ai apărut în casa aceasta în aceeași seară în care eu hotărâsem s-o părăsesc și mi-ai înghițit destinul. Pentru tine, musculiță nevinovată, nici măcar un gând. Pentru tine, pierdută în prăfăria acestor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
mai mare. Deodată am știut cum să o fac mai mare fără să măresc costurile. Iar acum stăteam într-una din aceste camere modificate. Cumnata mea se uită la ceas, se ridică, își netezi fusta cu acel gest delicat și tandru pe care îl fac pisicile când se spală și am știut că, așa cum doar cu un minut în urmă eu mă întrebasem cum ar fi fost dacă m-aș fi căsătorit cu ea în locul surorii sale, ea își amintea cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
că celebritatea acestei povești nu poate fi explicată decât dacă recunoaștem în ea dorința noastră de a uita camerele de gazare și efortul nostru de a face asta, glorificarea abilității de a reacționa într-o lume extrem de personală, sensibilă și tandră și acolo să ne agățăm cât mai mult timp posibil de ceea ce au fost odată atitudinile și activitățile zilnice ale cuiva, deși înconjurați mereu de un maelstrom, gata să ne înghită în orice moment.“ „Lecția ignorată a Annei Frank“, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
său moleșit, voia doar să se cuibărească la pieptul ei, să nu vadă nimic și să nu fie văzut. Apropiați și tăcuți, culcați pe covor, ascultau vântul care șuiera afară, ploaia bătând În geamuri și gâlgâitul apei În burlan, amândoi tandri și satisfăcuți de parcă ar fi făcut dragoste și și-ar fi oferit unul altuia clipe de maximă plăcere. Deodată Fima găsi de cuviință să Întrebe: Ce părere ai, Nina? Crezi că Uri se culcă cu Yael? Asta risipi vraja. Nina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
el să pretindă că era un străin, iar ea o fețită Încă neatinsă, naivă, rușinoasă, speriată. Rolul lui era s-o seducă Încet, cu multă răbdare. Reușise să-i trezească dorința până aproape de durere. Obținuse de la ea strigăte, rugăminți, exclamații tandre de surpriză. Cu cât o făcea mai mult pe străinul, cu atât plăcerea se intensifica și se adâncea, un fel de senzație misterioasă Îi aluneca prin fiecare celulă a trupului, până În vârful degetelor, cu ajutorul căreia parcă auzea și știa instinctiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
deodată dorul de masa sa de lucru și o nemulțumire totală față de de zugravii și vopsitorii care Îi amenințau rutina vieții. Peste trei-patru ore se va auzi sunetul sirenei care vestește intrarea sâmbetei. Agitația de pe străzi se va domoli. Liniștea tandră și frumoasă, liniștea pinilor, a pietrei și a obloanelor din fier va coborî de pe dealurile care Înconjoară orașul și se va așterne peste Ierusalim. Bărbați și copii În haine de sărbătoare decente, purtând sub braț gentuțele din catifea brodată pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
hotărât să mai aștept cu asta. Poate chiar o veșnicie. Rămâne de văzut. M-am întors acasă pentru totdeauna. Cu dragoste, Eu XXX M-a privit în ochi cu emoție și mi-a luat amândouă mâinile înainte să-mi șoptească tandru: — Speram să primesc un sistem Home Cinema, marca Sony. L-am lovit cu tava și l-am tras cu mine sub pătură, râzând. Am primit și câteva felicitări, toate într-o notă foarte rezervată, având în vedere circumstanțele, și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
de fetru cafeniu, pe care și-o scoase cu vârful degetelor prinse de calota țuguiată. Trântită apoi, moale și picior peste picior, în faimosul meu fotoliu, îmi vorbi despre proaspătul ei consort. Mai târziu, când își scoase cămășuța peste cap, tandra canalie mi se plânse că „idiotul a obosit-o îngrozitor...” ... Cu totul altfel se prezintă Chiți, urmă Rudolf, clătinându-se amețit. Pe o mână pistruiată are o pată de ficat. Semnele de bătrânețe trag linii categorice pe chipul creț și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
să Înceteze. Tot timpul cât Burgess rămase departe, Îi scrise regulat, trimițându-i vești din Rye și de la Londra, despre gospodărie, și primind răspunsuri scurte și pline de recunoștință, În care Însă nu era nici urmă a unui sentiment mai tandru. Îi scrise că, desigur, are să o amuze să afle că restul băieților din pluton credeau că are o drăguță acasă, de primește atâtea scrisori cu o caligrafie atât de frumoasă și de rotundă. Când sosi știrea, În mai, că fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
act lui Compton doar cu o dscriere schematică a ceea ce avea să urmeze. În fine, era gata. El Însuși Îl considera cea mai bună realizare a lui de până acum ca autor dramatic: rețeaua delicată a scrupulelor morale și sentimentelor tandre care lega personajele principale (exceptându-l pe negativul Devenish), care se Întindea și se tensiona sub presiunea Împrejurărilor, dădea naștere unei succesiuni desăvârșite de dileme personale cu nenumărate sensuri care, cu siguranță, avea să țină publicul cu sufletul la gură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
căci catifelele și mătăsurile se agățau de lamă ca și cum ar fi implorat pe mutește să fie salvate, și se văzu nevoit să pună și el mâna pe o cange, să Îi sară În ajutor. Ceea ce se născuse ca un adio tandru și poetic spus unei prietene se transformă Într-o mascaradă grotescă, sugerând o conștiință Încărcată, care Încearcă să ascundă urmele unei crime. Desigur, era inutil să susțină că nu trăise un sentiment de vinovăție, sau măcar de responsabilitate, față de moartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
trebuie să se afirme, ca vai de lume, drept „unitatea germană“ a început să lase urme, ne-am dus să vizităm Hiddensee, insula natală scutită de mașini a lui Ute a mea. Așezată în dreptul coastei Estului anexat, ea se întinde tandru între mare și Bodden și nu este amenințată atât de furtuni, cât, din ce în ce mai mult, de turismul atotcotropitor. După o preumblare mai lungă pe drumuri de câmpie l-am căutat în Neuendorf pe Martin Gruhn, un prieten din tinerețe al soției
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
muncile câmpului. Ele au știut cum să-mi fie de ajutor. Bineînțeles că fânul mirosea într-un fel de neuitat. Fiind prea lacom, căci flămânzisem prea mult, ea a trebuit să mă învețe să fiu mai lent, mai puțin repezit, tandru cu toate degetele, ca ea. Câte nu erau de descoperit! Ceea ce era umed și profund. Totul era aproape, putea fi pipăit. Ce anume se găsea rotund și moale de apucat. Ce anume ceda. Ce zgomote și ce sunete animalice eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
fidelă pantomimei. Peste ani, într-un roman între timp frecvent invocat, ea s-a transformat, ca personaj, în muza Ulla, dar în afara literaturii se numea Jutta și, din cauza înfățișării ei, era numită, de mine și de alții, Îngeraș; acest nume tandru i-l dau și astăzi, când, ca doi bătrâni ce suntem, ne trimitem salutări din depărtare. Călătoria mea la Paris am plănuit-o fără Brigitte și Jutta, care între timp nu se mai manifestau decât prin mișcări încetinite, de pantomimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
mele în valiză, la Londra, unde am găsit adăpost la Eva Figes, o foarte amabilă colegă a mea; așadar, mașina de scris a țăcănit în altă parte, până când, mulțumită Utei, am devenit din nou statornic. E drept, am fost foarte tandru cu ea. Niciodată nu a încasat înjurături în locul altcuiva, atunci când voiam să înjur persoane. Nici un cuvânt urât, atunci când eram prea leneș ca să schimb banda, motiv pentru care literele începeau să pălească. Niciodată n-am dat-o cu împrumut. Și nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
o operă care strălucește. Ar fi o mare eroare să-l confundăm cu perimata legiune a pictorilor abstracți; a atins un țel identic cu al lor, dar a urmat o traiectorie foarte diferită. Păstrez În memorie, la loc preferențial, amintirea tandrei dimineți de septembrie când ne-am cunoscut, printr-o gentilețe a hazardului, În chioșcul care Încă Își mai arată frumoasa siluetă la colțul sudic pe care strada Bernardo de Irigoyen Îl face cu Avenida de Mayo. Beți de tinerețe, ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Borges știe că soția sa, care este grasă și Înspăimântătoare, Îl consideră un intelectual de excepție, ale cărui gânduri nu le poate urmări șirul. Domecq e plin de prejudecăți, dar lipsit de loialitate, ticălos și sărac ca un pícaro, dar tandru și duios uneori, ca orice porteño. E chilipirgiu și egoist, laș, mincinos și fanfaron. Își disprețuiește prietenii ajunși la ananghie, Îi vorbește de rău și aleargă cu limba scoasă după succes. Dar - a explicat Borges - cu ajutorul lui „ne puteam exprima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Elena Marin Alexe Dimineața-n voaluri de ceață Cată spre mine prin ochiul de nor Îmi așterne pe tavă viață Și răcoarea tandră mângâie dor Salut tăcută doi fulgi prinși în zbor Și uit pentr-o clipă vis și firesc Mă prind în hora celestă ușor În tainica joacă simt că trăiesc Poartă amiaza pe umerii grei Raze de soare zâmbind obosit, Mângâie
O zi cu mine by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83254_a_84579]
-
trece, că nu mai e loc de speranță. Am fost un căutător cum e V. tînăr. Fără să-și dea seama, a pornit și el la drum printre umbrele stîncilor pe care trebuie să le urce cu grijă. Și îl descînt tandru căci, deși mă aude, nu poate reține pentru el nimic. „-Căutătorule, descoperi că, mister și evidență, totul se risipește la atingere. Simpla ta privire anulează lumea. Haosul natural te înconjoară. Și el e tot opera creației. Dar oamenilor, acesta le
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
apropierea înghețului în ochii tăi ce-mi tulbură umbra străină în ochii tăi ce mă robește în lacrimi. Din mine începe un infinit de pustiuri dragostea mea, precum dragostea uitată în pocaluri albe de liniște. Dragostea mea ștearsă de prezența tandră a unui sidef auriu de sentimente arzânde în ficțiuni nedeslușite de cuvinte, nedeslușite de toată halucinația ce mă devoră în așteptări și însângerări de visuri. Șterg precum Bacovia plumbul durerii încetat de a rezista eternității de liniște. Încetat de a
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
ca sufletul meu să revină la tine, gândul meu, să-ți sărute gândul tău de iubire, iar chinul tău să mi preschimbe chinul meu în florile albe ale dorului, unde de fiecare dată îți doream nectarul deziluziilor pe un CEAS TANDRU AL NOPȚILOR ARSE. Acum, ce ar trebui să fac, dacă orice după-amiază te învelește-n plapuma tăcerilor vii și mi se pare că cel mai bun lucru e să cred în simfonia înnoptărilor prin OCHIUL DIVIN AL DESTINULUI. Mi-am
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
mișcă lent, lipit de ea, înnebunind-o de dorință, așa cum mă înnebunea pe mine? Oare o sărută cu un cub de gheață în gură, înfrigurându-i gura și înfierbântându-i trupul de dorință, așa cum mă săruta pe mine? Oare îi mușcă tandru curba gâtului, umărul, trimițându-i fiori de dorință prin tot corpul, așa cum îmi trimitea mie? Când se trezește dimineața, primul ei gând e oare „Dumnezeule, e superb și e în pat cu mine“? Pentru că primul meu gând ăsta era. Eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
atras de cineva, te transformi într-un idiot. Sau cel puțin eu așa pățesc. Vrei s-o țin și eu în brațe pe Kate? Dacă vrei, am spus scoțând-o pe Kate din marsupiu și trecând-o în brațele lui tandre. Pacostea aia mică și norocoasă! Ce păcat că încă nu poate să vorbească, m-am gândit cu regret. Altfel aș fi pus-o să-mi povestească în cele mai mici detalii cum e să fii ținută în brațe de Adam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
da, știu. Un sărut pe frunte nu e, nici pe departe, o partidă de sex sălbatic. Nu puteam să numesc nici măcar un singur film suedez pe tema unui sărut pe frunte. Dar sărutul ăla fusese atât de însetat, atât de tandru și, deși cast, atât de erotic, că fusese de o mie de ori mai bun decât o partidă de sex sălbatic. Ei, la fel de bun ca o partidă de sex sălbatic, să zicem. Capitolul șaptesprezecetc "Capitolul șaptesprezece" Laura a venit duminică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]