3,283 matches
-
iertat!". Prostul de temnicer începe să bea bucuros; atunci Corbea îl apucă de barbă și răcnește: Nu ți-a fost, măi, de păcat Că de viu tu m-ai mâncat?". Îi taie capul dintr-o lovitură și-l azvârle prin temniță. Trupul decapitat îl dă câinilor de pe stradă. Apoi cumplitul haiduc merge la palat, unde voievodul adunase divanul de vornici și logofeți. La vederea lui Corbea, toți încep să tremure. Justițiarul înaintează învârtind sabia uriașă, scoate ochi, taie capete, se lasă
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
radical, de viață și de moarte, fuga din țară, asculți de o motivație abstractă, fugi având în minte un concept. Mai degrabă, fugi din disperare, fugi fiindcă n-ai încotro, fugi fiindcă locul a devenit pentru tine irespirabil, insuportabil, o temniță din care vrei să scapi. Probabil nici nu mai contează foarte mult unde ajungi și ce găsești acolo unde ajungi, important e să scapi din încercuire, din spațiul carceral. Și nu cred că personajele sunt atât de naive încât să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
destinul său dramatic. După 1949, orânduirea socialistă nu l-a asimilat printre valorile naționale, cum a fost cu atâtea alte personalități medicale. Doctorul Topa este arestat în 1951, i se înscenează un proces politic și este condamnat la 10 ani temniță grea. Un articol (pe care l-am recepționat de pe Internet) are un titlu semnificativ: Destine frânte de Securitate. „Procesul membrilor Legației Italiei la București din toamna anului 1951 a demonstrat că Securitatea nu avea scrupule în inventarea unor acuzații grave
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
titlu semnificativ: Destine frânte de Securitate. „Procesul membrilor Legației Italiei la București din toamna anului 1951 a demonstrat că Securitatea nu avea scrupule în inventarea unor acuzații grave. Toți cei implicați în respectiva mascaradă judiciară au ispășit ani grei de temniță în pușcăriile politice. Cei mai fericiți au reușit să plece după un timp în Italia, prin presiuni internaționale. Din nefericire, pentru unii, închisoarea a însemnat sfârșitul vieții...”. Unul din acești nefericiți a fost medicul chirurg și ortoped, dr. Petre Topa
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
rătăcesc în grupuri, cerșind hrană pe la porțile oamenilor”. Autorul consideră că niciodată n-ar fi existat în Iugoslavia un sistem atât de represiv. Numai la Belgrad, în afară de închisorile deja existente, câteva zeci de clădiri din piatră au fost transformate în temnițe temporare, în timp ce într-un oraș relativ mic precum Kraguevaț existau nu mai puțin de cinci așezăminte pentru detenție. Ample descrieri se referă la condițiile înfiorătoare din lagăre și închisori. Prima etapă a luptei muncitorilor iugoslavi împotriva sistemului ar fi „rezistență
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
acestor dușmani”, motiv pentru care muncitorii din țară, inclusiv cei din județul Gorj, „au cerut ca să se aplice acestor bandiți pedeapsa cea mai gravă”. La 7 august 1950, Tribunalul Militar București a condamnat la moarte sau la ani grei de temnița un grup de 11 cetățeni români de origine sârbă, sub acuzația de spionaj în favoarea Iugoslaviei și a „puterilor imperialiste”. Aceste sentințe, consemna publicația gorjeana, „arată clar că poporul nostru retează fără milă ghiarele acelora care încearcă să le înfigă în
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
încăput pe mâinile călâilor titoiști”. Aceeași instanță finaliza în octombrie procesul „unui grup de trădători aflați în slujba Legației Franței”. Trei dintre ei au fost condamnați la moarte, tot atâția la închisoare pe viață, iar restul la ani grei de temnița. Insistând pe problema sârbilor din Banat vom aduce în discuție faptul că începând cu 14 noiembrie 1950, „chiaburii titoiști” din zona fac subiectul tragicelor deportări în Bărăgan. În iunie 1951 aproape zece mii de familii (însumând circa 50.000 de oameniă
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
nu se simt în siguranță decît în timpul slujbei, cînd zidurile care ne țin aici îi apără și pe ei de ochii și gura celor din afară"42. Timpul alocat siguranței are, în realitate, rolul de a îndepărta și mai mult temnița de lumea liberă. El face greoi și deseori inaccesibil accesul reprezentanților societății civile, al familiilor și cunoscuților în instituție. Nu doar arestaților le este limitat contactul cu aceștia, ci și cadrelor, care nu pot părăsi pușcăria înainte de program și nici
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
se dorește a fi construită. Vizitatorilor li se omoară timpul prin așteptări îndelungate în birouri și prin bombardarea lor cu problemele unor deținuți senili, retardați sau bine instruiți, pentru a le dispărea cheful de a inspecta WC-urile, celulele preventivilor, temnițele de pedeapsă sau alte locuri sensibile care ar putea contura o altă față a pușcăriei. Dacă vizitele unor personalități (din ministere, presă, ONG-uri, facultăți, institute de cercetare etc.) se perpetuează, acestea se bucură de o grijă specială, primind la
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
arestate, radical diferită de codul de onoare al condamnaților contemporani. Radu Ciuceanu fost deținut politic prezintă un "decalog al ocnașului"144: 1. În pușcărie să nu faci azi ce poți face mîine. 2. Tăcerea e cel mai mare rău al temniței. 3. Să nu vorbești multe, ci mult. 4. În pușcărie există numai două categorii: cei morți din afară și cei vii dinăuntru. 5. În temniță Dumnezeu se poate ascunde sub orice uniformă de milițian, iar dracul în hainele vărgate ale
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
nu faci azi ce poți face mîine. 2. Tăcerea e cel mai mare rău al temniței. 3. Să nu vorbești multe, ci mult. 4. În pușcărie există numai două categorii: cei morți din afară și cei vii dinăuntru. 5. În temniță Dumnezeu se poate ascunde sub orice uniformă de milițian, iar dracul în hainele vărgate ale oricărui deținut. 6. În celulă nu ai decît un singur dușman: tu însuți. 7. Orice mîncare e bună în celulă, cu excepția aceleia care lipsește. 8
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
În celulă nu ai decît un singur dușman: tu însuți. 7. Orice mîncare e bună în celulă, cu excepția aceleia care lipsește. 8. Dacă-ți vine să plîngi, nu consuma toate lacrimile dintr-o dată. 9. Nu căuta speranța atîrnată de pereții temniței; ea are aici un singur sălaș: în obișnuința de toate zilele. 10. În temniță te eliberezi în fiecare zi. Existența unor coduri ale onoarei legitimează puterea anumitor grupuri sau persoane asupra altora. Puterea devine legitimă atunci cînd obține ascultare, fără
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
bună în celulă, cu excepția aceleia care lipsește. 8. Dacă-ți vine să plîngi, nu consuma toate lacrimile dintr-o dată. 9. Nu căuta speranța atîrnată de pereții temniței; ea are aici un singur sălaș: în obișnuința de toate zilele. 10. În temniță te eliberezi în fiecare zi. Existența unor coduri ale onoarei legitimează puterea anumitor grupuri sau persoane asupra altora. Puterea devine legitimă atunci cînd obține ascultare, fără a recurge prea frecvent la forță, ceea ce presupune ca oamenii să o accepte deoarece
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
condamnaților. Cum deținuții așteaptă nu doar să le vorbească cineva despre cuvîntul lui Dumnezeu, ci și ajutor material, unii preoți au început să aducă tot felul de ajutoare, mai ales arestaților necăutați de familie, în virtutea celor spuse de Isus Hristos: "În temniță am fost și ați venit la mine" (Matei, XXV, 36). Într-o lume în care spaima pedepselor divine bîntuie mințile păcătoșilor arestați, preoții cu har reușesc uneori să ofere cel mai important suport moral 230. Paradoxal, credința în Dumnezeu este
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Balsamon. Și din cărțile acestea prea largi au scos numai ceea ce este acum Legea Moldovei"239. Doar domnitorul avea dreptul să judece infracțiunile grave, asistat de boierii din Sfatul sau Divanul Domnesc. Acesta se întrunea de regulă săptămînal, de aceea temnițele și beciurile din curțile voievodale și boierești erau populate scurtă vreme de arestați. Doar în cazul deplasărilor domnilor în alte localități sau țări, judecata se amîna pînă la sosirea lor. În timpul războaielor, arestații erau adesea trimiși să lupte. Pedepsele judecate
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ctitorită de Alexandru Lăpușneanu în 1564 în Neamț, Plătărești ridicată de Matei Basarab în 1646 în Ilfov, sau Arnota, Dintr-un Lemn, Cernica, Pantelimon, Comana, Ostrov, Cozia, Văcărești, Secu, Bucovăț, Ocnița etc. Închisori funcționau și în beciurile boierești, iar grosurile, temnițele și ocnele erau cele mai importante locuri de detenție. Ele erau populate nu doar de bărbați, ci și de femei, cele mai multe fiind neveste de boieri sau femei de moravuri ușoare. Mihail Kogălniceanu descrie 241 cum soțiile a trei boieri erau
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
din Iași din vremea lui Ștefan Tomșa 242 și ocna băcăuană în care rar se întîmpla ca un ocnaș să trăiască mai mult de 4-5 ani. Pînă la jumătatea secolului al XVII-lea regimurile de pedeapsă au variat de la o temniță la alta, în funcție de predispozițiile boierilor sau călugărilor care le administrau. În unele mînăstiri existau coduri de legi bizantine, traduse în slavonă. Pravila de la Neamț este o traducere după Syntagma de la 1335 a juristului bizantin Matei Vlăstari. Ea a fost tradusă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și călugărilor de a judeca, dar a dat închisorii monahale un nou sens, modern chiar și pentru vremurile noastre: "să cerce a alina durerea, pre goi să-i îmbrace, flămînzii să-i sature, bolnavii să-i caute, pe cei din temniță să-i cerceteze cu milă"246. "De ocară pentru fața noastră este a-i silnici pre ocnași, căci Domnul pre noi ne-a pus răspunzători și pentru sufletele lor, și cum îi vom trata așa și noi răsplată vom avea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
control monahal al închisorilor, alinierea acestora la moda occidentală avînd loc abia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. De-abia cu Regulamentele organice din 1831 în Muntenia și 1832 în Moldova începe organizarea centralizată a ocnelor și temnițelor. Acestea capătă pentru prima dată un statut de funcționare ("Regulamentul temnițelor"), fiind puse sub administrația Vornicului temnițelor. Pedeapsa cu moartea se suprimă, la fel și cea cu tăierea mîinilor, sluțirea feței (tăierea nasului sau a urechilor), supunerea la cazne sau
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
abia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. De-abia cu Regulamentele organice din 1831 în Muntenia și 1832 în Moldova începe organizarea centralizată a ocnelor și temnițelor. Acestea capătă pentru prima dată un statut de funcționare ("Regulamentul temnițelor"), fiind puse sub administrația Vornicului temnițelor. Pedeapsa cu moartea se suprimă, la fel și cea cu tăierea mîinilor, sluțirea feței (tăierea nasului sau a urechilor), supunerea la cazne sau confiscarea averilor. Hrana, îmbrăcămintea și celelalte nevoi de întreținere (lumînări, lemne
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
secolului al XIX-lea. De-abia cu Regulamentele organice din 1831 în Muntenia și 1832 în Moldova începe organizarea centralizată a ocnelor și temnițelor. Acestea capătă pentru prima dată un statut de funcționare ("Regulamentul temnițelor"), fiind puse sub administrația Vornicului temnițelor. Pedeapsa cu moartea se suprimă, la fel și cea cu tăierea mîinilor, sluțirea feței (tăierea nasului sau a urechilor), supunerea la cazne sau confiscarea averilor. Hrana, îmbrăcămintea și celelalte nevoi de întreținere (lumînări, lemne de foc, paturi de fier așternute
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și celelalte nevoi de întreținere (lumînări, lemne de foc, paturi de fier așternute cu paie, fîn sau șovar) intră în cheltuiala statului, care alocă cîte 22 de parale pentru custodia fiecărui deținut. Cutia milei din biserici e suplimentată de cutia temniței, iar banii din ea sînt gestionați de Prezidentul Cremenalului. În Muntenia erau 6 temnițe (București, Giurgiu, Brăila, Ocna Telega, Ocnele Mari și Craiova), pe lîngă ele mai funcționînd 14 închisori de județe, unde erau ținuți preventivii și cei cu pedepse
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
paie, fîn sau șovar) intră în cheltuiala statului, care alocă cîte 22 de parale pentru custodia fiecărui deținut. Cutia milei din biserici e suplimentată de cutia temniței, iar banii din ea sînt gestionați de Prezidentul Cremenalului. În Muntenia erau 6 temnițe (București, Giurgiu, Brăila, Ocna Telega, Ocnele Mari și Craiova), pe lîngă ele mai funcționînd 14 închisori de județe, unde erau ținuți preventivii și cei cu pedepse scurte. În Moldova erau 2 temnițe (Tîrgu Ocna și Iași) și 13 închisori județene
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
gestionați de Prezidentul Cremenalului. În Muntenia erau 6 temnițe (București, Giurgiu, Brăila, Ocna Telega, Ocnele Mari și Craiova), pe lîngă ele mai funcționînd 14 închisori de județe, unde erau ținuți preventivii și cei cu pedepse scurte. În Moldova erau 2 temnițe (Tîrgu Ocna și Iași) și 13 închisori județene. Fiecare temniță cuprindea în jur de 240 de arestați, iar închisorile județene cel mult 30 de deținuți. Pe lîngă acestea, persoanele trimise în surghiun și femeile erau închise la mînăstiri, unde regimul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Giurgiu, Brăila, Ocna Telega, Ocnele Mari și Craiova), pe lîngă ele mai funcționînd 14 închisori de județe, unde erau ținuți preventivii și cei cu pedepse scurte. În Moldova erau 2 temnițe (Tîrgu Ocna și Iași) și 13 închisori județene. Fiecare temniță cuprindea în jur de 240 de arestați, iar închisorile județene cel mult 30 de deținuți. Pe lîngă acestea, persoanele trimise în surghiun și femeile erau închise la mînăstiri, unde regimul de detenție era cel mai blînd. Mînăstirea Arnota din Vrancea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]