4,311 matches
-
explică de ce diagnosticul este cu atât mai dificil cu cât tulburările sunt mai la începutul lor. Atât doar că problema nu este doar pur diagnostică: cunoscându-se marea reversibilitate la adolescență a tulburărilor psihice chiar și grave, există o tentație puternică care îndeamnă la acțiune de o manieră adaptată. De unde nevoia de a aprecia în profunzime tulburările al căror potențialitate psihotică este suspicionată. De obicei trei repere sunt evocate: 1. antecedentele subiectului 2. aspectul clinic propriu zis 3. o evaluare
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
discernământul absent, anulat sau abolit în raport cu fapta comisă în momentul săvârșirii acesteia echivalează cu starea de iresponsabilitate sau lipsa capacității psihice de apreciere critică atât asupra conținutului, cât și asupra urmărilor socialnegative ce pot decurge din comiterea acesteia. Tentația este mare pentru expertul psihiatru de a interpreta de o manieră personală categoria aceasta de "discernământ diminuat" (justificabilă dealtfel în măsura în care nu toate actele și acțiunile unui bolnav psihic țin sau decurg din starea sa de tulburare psihică). Atât doar, că
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
punisabilității și crează o distorsiune a sancțiunii penale sau civile, el interferând practic cu actul de justiție. Este important deci, ca abordarea psihiatriei legale să se realizeze dintr-o perspectivă juridică, fără ca prin aceasta să se cedeze în vreun fel tentațiilor facile care ar putea consta în stabilirea unor "scale" sau "cataloage" a tulburărilor mintale criminogene, reputate ca antrenând "ipso facto" o stare de iresponzabilitate în fața legii. Acest aspect implică competență și totodată o mare atenție, completate de experiență atât a
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
toate celelalte mișcări ale psihicului ori chiar cele ale fiziologicului. Elegiacul și melancolia se Întâlnesc Întotdeauna În textele sinucigașilor, pentru că Înainte de a fi un act, sinuciderea e o stare. Întinsă pe mai multe zile, șerpuind asemenea unui fluviu În câmpie, tentația sinuciderii sistematizează datele unei lumi și marchează un spațiu al doliului. Luciditatea sinucigașului e, În multe cazuri, doar instrumentul investigării unei lumi a falsei seninătăți. Drama scriitorului sinucigaș este, În egală măsură, drama unui text care și-a epuizat toate
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Jurnalul e dominat de frustrările unui ins cu un temperament despotic, dar de o sensibilitate și o fragilitate neverosimile. Jurnal atipic, caietele lui Drieu la Rochelle relevă drama unui intelectual prins În menghina istoriei și incapabil să se sustragă maleficelor tentații de a-i deveni personaj. Atipicitatea Însemnărilor lui Drieu provine din luciditatea autorului. Excepțional analist al evenimentelor istorice, el este Însă incapabil să se sustragă dezastrelor pe care, asemeni unei noi Casandre, le anunță la fiecare pagină. Ca tonalitate, Însemnările
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
atributul fundamental, riscând să intre În categoria confesiunii jurnalistice, a mărturisirii ori a simplelor dări de seamă. Cel puțin pentru o vreme, jurnalul e obligat să-și apere secretele, stabilind o regulă a jocului În care pudoarea, secretul, rezistența la tentațiile dezvăluirii alcătuiesc un sistem de minime reciprocități care ajută la fluidizarea Înțepenitelor mecanisme ale mărturisirii. Altfel spus, scriitorul e obligat să scrie cu gândul că rândurile sale vor rămâne În perpetuitate adresate unui singur destinatar - autorul Însuși -, ori că ele
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
forul extern” al confruntării nemiloase, al obiectivării și, poate, al (auto)negației. Textele jurnalelor intime relevă mai multe categorii ale intimității. Există, pe de o parte, o intimitate de tip mediteraneean. Strălucit reprezentată de un Cesare Pavese, ea cade În tentațiile lui maso, găsind o imensă plăcere În descrierea și exhibarea rănii și, Într-un sens mai general, În privarea de speranță. Acesta e jurnalul negru, jurnalul lipsei de speranță, al destinului implacabil care cade ca o ghilotină pe biografie. Acestei
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
mai corespund monotoniei firești a notației cotidiene. Astfel de prilejuri sunt ideale pentru autoanalize: accidentele, schimbarea domiciliului, pierderea unei persoane apropiate, Împlinirea unei vârste rotunde sau revelația neliniștitoare a Îmbătrânirii devin pretexte pentru o scrutare atentă, melancolică, a propriului eu. Tentația auto-comunicării Așadar, autoportretul este mai degrabă o sfidare a normei, decât confirmarea intenționalității. El e o autografiere involuntară, În terminologia lui Philippe Lacoue-Labarthe2, un accident ce sfidează regula notației aparent sustrasă dorinței coerente de a semnifica. Jurnalul intim produce În
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
constrângătoare a anonimatului și intră În circuitul public. Oricât de mult ar vrea autorul să păstreze secretul notației din pagina de jurnal, aceasta va mina din interior orice clauză care Încearcă să-l mențină departe de posibilii destinatari. Există o tentație a auto-comunicării În orice text, iar autorul nu face decât să lucreze, conștient sau inconștient, În direcția aceasta. Totodată, el adaugă, involuntar, amănunte care inițial nu intrau În rețeta - mai mult sau mai puțin alchimică - a jurnalului. Chiar dacă acesta refuză
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
se convertește Într-o retorică a adecvării la un model exterior, reducându-se, astfel, la rolul de simplă strategie. Dintre sensurile originale ale retoricii, jurnalul intim va deturna, spre autodefinire, exact sensul cel mai vechi. Există aici, firește, și o tentație a formelor primare, o obsesie a minimalismului, de extracție retoric-poetică. Situat Între un perpetuu a fi și a nu fi, jurnalul Își relevă condiția hamletiană printr-o permanentă pendulare Între planurile sus-menționate. Copie a fantasmei creatoare ori a activității strict
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
la ecorșeu. La străpungerea dureroasă a epidermei. Cărțile suportă, alături de ele (uneori chiar Înaintea lor, uneori chiar Împotriva propriei lor integrități) expunerea rănii provocate de indecizia manifestată În inefabilul act al creației. O suportă și o provoacă. Revelarea unui secret, tentația mărturisirii Încărcată de Încrederea În acțiunea cuvântului trebuie să se Îndrepte Întotdeauna spre exterior. Oricât de insondabile ar fi profunzimile din care urcă el. Oricâte piedici ar Întâmpina În drum. Jurnalul intim e o efemeridă, un vis stârnit de sensibilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
El trebuie să se confeseze și trebuie să-și asume experiența confesiunii. Subiectul confesiunii este, de fapt, un eu redus la condiția interiorității. Doar că, spre deosebire de experiența religioasă, experiența interiorității nu-și acordă altă autoritate decât sinele 22. Sustrăgându-se tentațiilor exteriorității, eul suspendă orice transfer Între sine și inconștientul social, a cărui dorință manevrează mișcările obișnuite ale subiectului. De altfel, unitatea dintre subiect și ființă nu e decât o iluzie 23. Fiecare dintre aceste entități este animată de forțe proprii
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
privirea În trecut, cu ochii țintă la agresivitățile zilei care i se scurge printre degete, dar cu gândul la versiunea definitivă, din pagină. Versiunea pe care o va impune, cuvintele prin care răspunde astfel cuvintelor ofensatoare. Jurnalul intim cochetează cu tentațiile unui dialog cu exteriorul, pentru că el este dublul perfect al autorului: autobiografia sa inconștientă, autoportretul În mișcare, niciodată terminat. Anularea retroactivă a răului, ca și refularea, proiecția, Întoarcerea către sine, transformarea În contrariu, toate aceste recriminări profilactice Își găsesc În
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
atins unele complicități antieroizante, cultivate și de folclorul școlar, tocmai ca reacție la rigiditatea clișeului istoric exersat de atâtea generații. Dorința de apropriere a personajului istoric prin aducerea lui într-un registru foarte omenesc, chiar trivial, este, în definitiv, o tentație la fel de normală ca și aceea de glorificare perpetuă. Dincolo de scenariile mai mult sau mai puțin reușite ale comemorării, imaginea domnitorului și-a dovedit clar anduranța la ofensiva politică, mediatică sau pedagogică, printr-un alt eveniment. În 2006, un concurs național
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
istorice disponibile, invitând la o meditație asupra a ceea ce ar fi putut să fie. Istoricul și, împreună cu el lectorul, se văd nevoiți să își accepte limitele de înțelegere, judecându-i pe strămoși cu mai puțină părtinire decât se obișnuiește 251. Tentația laudativă nu a dispărut complet și a produs câteva notații entuziaste, de extracție romantică, cum ar fi cele legate de portul popular. În opinia sa, privind cu atenție Columna lui Traian, oricine ar putea recunoaște: "cusătura cămășii femeilor dace, care
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
neamului, în formula "toți românii". Timpul, spațiul și faptele ieșeau astfel din istorie, pentru a lăsa locul unei metafore atemporale. Reperele cronologice fiind tratate ca semne divine, ca niște sensuri confirmate și certitudini istorice pentru generațiile viitoare, deveneau imune la tentațiile unor lecturi alternative. Ziua de 1 decembrie 1918 concentra, pentru totdeauna, memoria exemplară a Unirii, așa cum a ajuns și în manualele școlare. Programe școlare și granițe politice Reeditate de atâtea ori, cărțile părintelui Lupaș se așezau tot mai aproape de emoțiile
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Treptat, discuțiile au alunecat însă către regăsirea momentelor memorabile din viața de elev. Empatia și nevoia de a împărtăși celuilalt frânturi din propria biografie traversează constant acest dialog al amintirilor. Intenția realizării unor decupaje tematice a fost frecvent deturnată de tentația subiecților -, dar și a intervievatorului de a rememora ceva din propria "poveste a vieții"132, de a găsi o confirmare în plus trecutului personal. Intenția declarată, așa cum au perceput-o, de altfel, aproape toți respondenții, a fost aceea de invocare
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
împărătești și cuvântări de laudă la sfinți ..., p. 511-512. footnote>. Unii slujitori împărătești, alteori înșiși împărații păgâni sau proconsulii și prefecții de atunci de atunci doreau să-i ademenească, întru început, pe creștini cu lingușeli levantine, uneltiri și promisiuni lumești, tentații și oferte caduce, pentru ca aceștia să se dezică de credința în Hristos Domnul. Acești dușmani ai lui Dumnezeu doreau să-i despartă pe bunii creștini de Dumnezeul Cel viu și să slujească demonilor pierzători, oferindu-le bunurile lor. Însă, aceștia
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
despre viața cămilei și un german care se închide în camera sa și scrie o lucrare în mai multe volume intitulată " Ideea de cămilă extrasă din concepția eului"), vom încerca pe cît posibil să accesibilizăm modelele generale rebarbative, să ignorăm tentațiile speculative și dimpotrivă să evidențiem exemple paradigmatice ale unei logici a concretului, a dialogului (cu paznicul, cu ceilalți savanți, dar și cu cămila ca ipostaze ale comunicării cu lumea și ale comunicării cu natura). Coprezentă în toate vîrstele spiritului (P.
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
35). Într-adevăr, ideea unei lupte în care victoria să fie a răufăcătorului și nu a eroului nu apare sau în perspectiva critică a lui C. Bremond ideea alternanței, a funcțiilor cu dublă vectorialitate este străină modelului proppian (de pildă tentația poate fi urmată de rezistență, deci de manifestarea virtuții, dar poate fi urmată și de cădere ca manifestare a slăbiciunii). Deci aceeași secvență de evenimente admite structurări diferite după perspectiva în care se construiește "în funcție de interesul unuia sau altuia dintre
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
fi considerată o replică antifascistă, un refugiu al libertății. Deși structurile și mecanismele glumei sînt destul de greu de categorizat, se pot decela totuși regularități conform cărora convențiile lingvistice și comportamentale sînt deconstruite în context. Investigarea glumei trebuie să evite atît tentația unei definiții generale valabile în toate contextele, cît și presupoziția de unicitate conform căreia nu pot fi detectate regularități sistematice. Studiul glumei din perspectiva raportului convențional/ conversațional are incidențe deloc neglijabile asupra teoriei cunoașterii (prin capacitatea de a genera, testa
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
rezultantă a "impregnării" familiale sau sociale) și pe de altă parte traduce aspirația de a aparține unei alte categorii grupului de referință model; și așa cum există tendința de a adopta modelele lingvistice ale grupului de referință (cf. Labov a identificat tentația "hipercorectitudinii fonetice" la femeile din clasele populare dornice să-și propulseze copiii în ierarhia socială), apare și mimetismul gestual adoptarea unor grile gestuale specifice, considerate valorizante, elitiste, "distinse". Revelator psiho-socio-cultural gestul marchează "articularea dintre individ și grupurile de apartenență și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
societate a aparențelor", a "teledemocrației" ce se substituie formelor clasice de deliberare și reprezentare, rolul jurnalistului continuă să fie cel de promotor al misiunii de servicii publice, de mediator al forumului democratic (B. Dagenais & F. Sauvageau, 1996: 144-145). A existat tentația de a asimila cultura "postdatoriei" (Gilles Lipovetsky) cu un grad zero al valorilor, apoteoză a nihilismului modern. Încă din 1960, Cornelius Castoriadis considera că opinia generală ar fi: orice este acceptabil, nimic nu e rău cu condiția să te descurci
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
structurează experiența umană în sensul pozitiv sau negativ al cuvîntului. Structurile narative ale celor mai diverse genuri mediatice ne permit să identificăm și să înțelegem în propria noastră existență contextul, complicarea, evaluarea, eroii și opozanții, dar oferă în același timp tentația actualizării unor scripturi diabolice (asasinate reale inspirate de modele televizuale sau cinematografice). "Semiotica și structuralismul evidențiază mecanismele prin care ne construim experiența. Ele ne ajută să conștientizăm abilitățile de exprimare prin intermediul semnelor și simbolurilor și pun întrebări neliniștitoare privind forța
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sigură că alegerea fusese corectă. Transformarea lui Yourcenar după moartea lui Grace a fost una fundamental legată de rutina și de diminuarea productivității: a scris mai puțin, iar cuvintele nu-i mai veneau atât de lesne. În schimb a cedat tentației călătoriilor temerare. Se apropia de 80 de ani, dar încă avea destulă vitalitate ca să înceapă din nou călătorii în lume, ca în tinerețe, de data aceasta cu un fotograf american care avea o treime din vârsta ei. Jerry Wilson călătorise
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]