224,754 matches
-
știrilor din țară și de peste hotare era tot mai pregnantă, impunânduse organizarea unui serviciu poștal. Sarcina a revenit “curierilor domnești”, care se foloseau de cai, ceva mai târziu și de “olace”. Primul document care atestă existența unui serviciu poștal pe teritoriul țării noastre este Hrisovul din anul 1399, dat la Giurgiu, de către Domnitorul Mircea cel Bătrân(1386-1418), din care rezultă că populația așezărilor era obligată să țină la dispoziția curierilor, cai și olace. În olac nu încăpea decât o singură persoană
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
după aceleași norme ca în trecut. Cu siguranță, Ștefan cel Mare trebuie să fi dispus de mulți curieri în acest scop. Relațiile cu țările vecine s-au întins, determinate mai mult de pericolul otoman. Turcii, după ce au supus pe rând teritoriile grecești, bulgare și sârbe, după ce au cucerit țaratele bulgare și despotatul sârb și s-au așezat la Dunăre(1396), au devenit o amenințare pentru Țările Române și pentru statele Europei Centrale. Stabilirea turcilor aici, a inaugurat pentru români “lungul și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
îndelungată, din corpul de curieri ai domnilor moldoveni au făcut parte și “umblătorii”. Voievodul Moldovei, Ștefan cel Tânărăștefăniță) trimisese la Constantinopol în anul 1521, trei “îmblători” pentru a-i aduce la timp vești de la turci. Umblătorii sunt întâlniți pe întreg teritoriul Moldovei. Aflat pe drumul Hârlăului, în apropiere de podul Siretului, lui Ștefăniță îi ieși în cale sosind în grabă, un umblător de la vornicul Țării de Jos, care îi adusese vestea sosirii unui ambasador turc”. Domnii Țării Românești și ai Moldovei
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
s-au pus la dispoziție, fără plată, cai și căruțe, furaje, călăuză, traducător, până și escortă de soldați înarmați pentru pază. Tot fără plată, pe timpul domnului Gheorghe Ștefan (1653-1658), solul regelui Suediei, în drum spre Ucraina, a fost ajutat pe teritoriul Moldovei, cu cai de călărie, cu furaje și hrană. Pe drumurile Moldovei, solii străini se bucurau de multe alte privilegii: primeau de la domn scrisori de trecere prin țară, nu plăteau vamă, erau găzduiți și ospătați, aveau întâietate, la trecerea prin
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
se schimbe calul obosit cu cel d’întâiu cal care se întâlnia, iar bietul păgubit trebuia să umble mult până să-și reia calul viu sau mort”. In timpul războaielor austro-ruso-turce din secolul al XVIIIlea, operațiunile militare, purtate și pe teritoriul românesc, au ca urmare înrăutățirea serviciului poștal. În războiul Rusiei și Austriei cu Turcia(1787-1792), rușii au ocupat Moldova, iar austriecii Muntenia și o parte din Moldova. Serviciul poștal pus sub autoritatea trupelor de ocupație este folosit excesiv, fără a
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
voievodul maramureșan Bogdan, din Cuhnea, împreună cu credincioșii săi, trece peste Carpați și se alătură mișcării de aici îndreptate împotriva regatului maghiar. Devenind conducătorul forțelor locale, Bogdan reușește să-i îndepărteze pe succesorii lui Dragoș și să desprindă de sub suzeranitatea maghiară, teritoriul de la est de Carpați, punând astfel bazele statului moldovenesc de sine stătător. Sub Bogdan(1359-circa.1365), recunoscut de feudalii locali ca voievod și domn, începe organizarea administrativă a statului și odată cu aceasta, apare desigur și necesitatea înființării unui serviciu de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
căruțe mici, la care se înhămau mai mulți cai, numite "olace", așa cum se numeau și cele din cnezatele rusești. Nu este exclus ca olacul să fi fost cunoscut prin părțile noastre de pe vremea stăpânirii tătărești (1241-1352), care controla un imens teritoriu, ceea ce în mod normal solicita și un sistem rapid de comunicație. De aici, denumirile de "olăcari" și "cai de olac", cunoscute și menținute peste timp. Prin 1521, Soliman Magnificul(1520-1566) trimite un olăcar cu o scrisoare către Ștefan cel Tânăr
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
prin Iași se îndrepta spre ținuturile tătărești. O dată cu izbucnirea războiului între Rusia și Austria pe de o parte și Turcia pe de altă parte, la 24 august 1787, Moldova devine teatrul operațiunilor militare. Armatele austriece au ocupat Țara Românească și teritoriul dintre Carpați și Siret, aparținând județelor Suceava, Neamț, Roman, Bacău și Putna, unde și-au instituit propria administrație. Serviciul poștal fiind pus sub autoritatea trupelor de ocupație, este suprasolicitat pentru transporturile de trupe și provizii, ajungând în câțiva ani întro
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de situația dificilă în care se afla Poarta otomană, a cotropit partea de nord a Moldovei, trupele ei ocupând mai întâi Cernăuțiul, apoi întreg ținutul respectiv și cea mai mare parte a ținutului Sucevei. Austria ceruse Turciei ,,o lărgire de teritoriu în Țara de Sus a Moldovei”, sub pretextul necesității unui “coridor” de trecere între Transilvania și Galiția, susținând în mod fals că Nordul Moldovei ar fi aparținut în trecut Pocuției. Nu a ezitat să folosească și alte mijloaceăintimidarea, amenințarea cu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în afara acestor preocupări, dacă ne gândim că aici își avea sediul isprăvnicia ținutului și tot pe aici se făcea legătura cu Suceava. Cert este că Țările Române au fost nevoite, între anii 1711-1821, să accepte desfășurarea mai multor războaie pe teritoriul lor, să întrețină armatele beligerante, să presteze obligații în bani sau produse și să pună la dispoziție serviciul poștal, care de fiecare dată ajungea într-o stare deplorabilă. Așa s-a întâmplat, în timpul ocupației rusești din perioada 17 noiembrie 1806
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în timpul ocupației rusești din perioada 17 noiembrie 1806 -12 mai 1812, serviciul poștal a fost folosit pentru transporturile militare, ducându-l la o totală dezorganizare. După încheierea păcii de la București(28 mai 1812), armatele se retrag din Țările Româneăcu excepția teritoriului dintre Prut și Nistru, denumit ulterior de către administrația țaristă, Basarabia, care a intrat în componența Rusiei). Serviciul poștal a continuat să se facă în regie, de către stat până în 1814, apoi arendat unui consorțiu până în 1817, când trece iarăși în antrepriza
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a ocupat Principateleăpână în martie 1857), cu forțele sale armate, cu toate că acestea nu erau beligerante, pentru a-și întării propriile poziții și deci posibilitățile de a exercita presiuni asupra Rusiei, în vederea încheierii păcii. Pe timpul ocupației militare, Austria a organizat pe teritoriul Principatelor un serviciu poștal militar. Oficiile poștale consulare existente, s-au transformat în oficii poștale de campanie, înființându-se și altele noi. Un asemenea oficiu a funcționat la Fălticeni, din noiembrie 1855, înlocuindu-l pe cel înființat inițial la Vaslui
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
din Muntenia au devenit obligatorii și pentru Moldova. Mărcile Moldovei au fost retrase din circulație la 1 mai 1862, când a intrat în vigoare un nou tarif poștal, redus. Până la apariția mărcilor cu care să se facă francarea pe întreg teritoriul Românieiă 7 iulie 1862), scrisorile s-au expediat contra plată în numerar. Valorile tipărite corespundeau noului tarif: 3 parale pentru francarea ziarelor și publicațiilor, 6 parale pentru scrisorile adresate loco, 30 parale pentru scrisorile simple pentru alte localități până la greutatea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de un subprefect și de un consiliu județean. Noile denumiri au fost folosite și înainte de această dată. În 1857, Isprăvnicia Ținutului Sucevei și-a schimbat denumirea în Administrația Ținutului Sucevei, iar din anul 1860, în aceea de Prefectura Districtului Suceava. Teritoriul județului era împărțit în plaseăcu subprefectură de plasă), iar plasele în comune. În anul 1864, județul Suceava era împărțit în patru plase: Moldova cu reședința la BărăștiăBoroaia Râșcăi), Muntele la Broșteni, Șomuzul la Fălticeni și Siretul la Pașcani și se
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
au fost date în antrepriză după aceste noi condiții, pe măsura reînnoirii contractelor. O problemă care cerea rezolvare urgentă, privea poșta internațională. Pentru intrarea României, în mod direct, în traficul poștal internațional, trebuiau desființate poșta austriacă și poșta rusă, de pe teritoriul național. Poștele străine funcționau sub forma unor servicii anexe la consulatele respective, efectuând transportul de corespondență și mesagerii, între statul român și străinătate. Deși Adunarea ad-hoc a Moldovei(1857) votase rezoluția prin care se menționa că ,, existența poștelor străine în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
1865, serviciul poștal internațional să se efectueze de către Poșta Română. Nu a fost așa. Abia în 25 noiembrie 1867, a intrat în vigoare prima convenție poștală, cea cu Rusia, care a consimțit la desființarea birourilor sale poștale, urmând ca pe teritoriul României, acest serviciu să se efectueze numai de către Poșta Română. Convenția românoaustro-ungară, încheiată la Viena, în iulie 1868, a intrat în vigoare mai târziu, la 1 ianuarie 1869, dar serviciul austriac de poștă nu șia încetat activitatea decât la 1
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
să fie francate, pentru traficul poștal internațional, cu mărci românești folosite în traficul intern. Dispoziția aceasta a constituit baza legală a intrării mărcii poștale românești în circuitul poștei internaționale. În anul în care poșta austriacă și-a încetat activitatea pe teritoriul țării noastre, s-a dat în circulație linia ferată Ițcani-Roman, înlocuind diligența pe traseul respectiv. Curând în gări vor funcționa birouri de poștă cu telegraf, iar în locul conductorilor poștali, care însoțeau trenurile, se va crea serviciul de poștă ambulantă. Pentru
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
printre care și România, au semnat Convenția pentru reglementarea serviciului poștal internațional și pentru crearea “Uniunii Generale a Poștelor”, denumită ulterior “Uniunea Poștală Universală”. Printre principiile fundamentale introduse în Convenție, se menționează: formarea între toate țările membre a unui singur teritoriu poștal pentru schimbul reciproc de trimiteri din categoria obiectelor de corespondență; garantarea pe teritoriul Uniunii, a libertății de tranzit; uniformizarea taxelor de perceput de către fiecare țară pentru trimiterile din categoria obiectelor de corespondență destinate pe teritoriul Uniunii; întrunirea periodică a
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
crearea “Uniunii Generale a Poștelor”, denumită ulterior “Uniunea Poștală Universală”. Printre principiile fundamentale introduse în Convenție, se menționează: formarea între toate țările membre a unui singur teritoriu poștal pentru schimbul reciproc de trimiteri din categoria obiectelor de corespondență; garantarea pe teritoriul Uniunii, a libertății de tranzit; uniformizarea taxelor de perceput de către fiecare țară pentru trimiterile din categoria obiectelor de corespondență destinate pe teritoriul Uniunii; întrunirea periodică a unui congres etc. Convenția a intrat în vigoare la 1 iulie 1875. Cu câteva
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
membre a unui singur teritoriu poștal pentru schimbul reciproc de trimiteri din categoria obiectelor de corespondență; garantarea pe teritoriul Uniunii, a libertății de tranzit; uniformizarea taxelor de perceput de către fiecare țară pentru trimiterile din categoria obiectelor de corespondență destinate pe teritoriul Uniunii; întrunirea periodică a unui congres etc. Convenția a intrat în vigoare la 1 iulie 1875. Cu câteva luni mai înainte, printr-o lege specială, au fost stabilite taxele ce urmau să se perceapă, precum și modificările necesare legii de exploatare
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
să lege drumurile de fier austriece cu orașele Botoșani, Iași și Roman. Lucrările au început imediat și la 15 decembrie 1869, s-a inaugurat linia RomanIțcani, la 1 iunie 1870, linia Pașcani-Iași și la 1 noiembrie 1871, linia VereștiBotoșani. Pe teritoriul Bucovinei, prima cale ferată a fost construită în anii 1866-1869, pe distanța Nepolcăuți - Cernăuți - Ițcani, având legătură cu Lembergul. Căile ferate au oferit noi posibilități dezvoltării serviciului poștal. Au accelerat circulația trimiterilor, au apropiat serviciile poștale și telegrafice de populație
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
PTT să dispună în anul 1929, de 360 vagoane amenajate corespunzător, pentru toate cursele poștale ambulante, din care peste 80% erau zilnic în circulație, eliminânduse în totalitate transportul corespondenței în vagoane de marfă sau de călători. În anul 1930, pe teritoriul județului Baia se puteau efectua schimburi de expediții în gările: Pașcani, Heci-Lespezi, Dolhasca și Liteni, cu birourile poștale nr. 1.2, nr. 5.6, nr. 17.18 și nr. 33.34, toate București-Grigore Ghica Vodăădincolo de Cernăuți) și retur, precum și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Suceava, Câmpulung, Rădăuți, Botoșani și Iași. După revenirea administrației în Nordul Moldovei, a avut loc o reorganizare a birourilor poștale ambulante în întreaga țară. Ca și în trecut, rețeaua feroviară a oferit scheletul pe care s-a realizat rețeaua poștală. Teritoriul țării a fost împărțit în 8 zone poștale, corespunzând liniilor ferate principale cu plecarea din București. Linia București Suceava, București-Rădăuți-Vatra Dornei, alcătuia începând din 1 februarie 1945, zona a IVa. În anul 1950, birourile poștale ambulante nr. 41.42 și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Siretul de Sus(Lespezi) și Siretul de JosăPașcani). Județul avea în componența sa, în afară de Fălticeni, 38 de comune rurale cu 185 de sate și număra în total 25.754 de case. Din 1886 și până către sfârșitul anului 1892(octombrie) teritoriul județului Suceava, fusese împărțit numai în trei plaseăMuntele, Șomuz-Moldova și Siretul). Noua reformă administrativă, prin dublarea plaselor și apariția a încă trei subprefecturi, a impus o reorganizare a serviciului poștal rural. Crearea imediată a unor noi posturi a ridicat însă
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
devize care au fost realizate, într-o perioadă scurtă și trimise prefecturii la 25 octombrie. Pentru a se lega între ele și comunele Fântâneleăjud. Botoșani) cu Liteni din județul Suceava, prefectura Botoșani, înainte de 10 octombrie 1900, începuse plantarea stâlpilor pe teritoriul ei și înainte de 9 martie 1901, a fost terminată construirea liniei telefonice de la Fântânele până la hotarul județului. Dând curs cererii prefecturii Botoșani, la data de 10 aprilie 1901, în urma măsurilor luate de către prefectura județului Suceava, s-a terminat construirea liniei
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]