541,899 matches
-
și să vedeți pe ce pariază acești tineri aflați chiar la început de drum. Este tentant să-i observați, să-i urmăriți de-a lungul timpului de acum încolo, să simțiți unde se află cartea cîștigătoare și să vedeți dacă timpul, hazardul, tenacitatea și răbdarea lor, pasiunea și credința cu care își vor face sau nu profesiunea vă vor confirma sau nu intuiția. Geanina Cărbunariu a debutat promițător.
Faptul divers by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13937_a_15262]
-
bine informat îi chestionează pe trecători. Este mirat că atît de mulți oameni mari știu atît de puține lucruri. Nu disperă, ba dimpotrivă, își ia foarte în serios rolul în care s-a distribuit singur. Mă gîndesc că în scurt timp o să cîștige și ceva gologani. Ascultîndu-l ce frumos și ce discret povestește despre regi asociază discursul și cu Sinaia, Castelul Peleș și vacile care pasc toată ziulica pe pajiște am fost tentată să încerc cîteva exerciții de admirație și de
A fost cîndva în România by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13959_a_15284]
-
să le vină rîndul. La nouă sîntem anunțați de către o asistentă arțăgoasă că medicul întîrzie pînă după unsprezece. Simt că-mi plesnește capul. Picioarele și mîinile înghețate. Fac drumuri scurte de-a lungul pereților vopsiți într-o culoare maronie, mohorîtă. Timpul trece greu. În fine, pe la doisprezece apare doctorul, atletic, sprinten și, fără să salute oamenii ce-l așteptau ca pe Mesia, intră pe ușa cabinetului". Decepțiile se ivesc uneori într-un perimetru simandicos: "Șeful, tot șef, chiar la înălțimea unui
Conotațiile libertății (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13954_a_15279]
-
încă singura care produce oarecari rezultate în cultura noastră de tranziție. Dovadă este această excelentă enciclopedie a exilului literar, scrisă de Florin Manolescu cu documentarea unui bibliograf și cu talentul unui romancier, care va fi consultată și citită, în același timp și cu același profit, de specialiști și de simpli iubitori de literatură.
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
au versiuni mai vechi în limba română, traducătoarea mărturisind „plăcerea de a ne apropia în acest mod direct și modest de marile cărți ale secolului." Se bucură cartea aceasta de o traducere profesionistă cum puține apar. Maurice Nadeau a fost, timp îndelungat, personaj de prim-plan al vieții literare din Franța. Gazetar, cronicar la Combat, L’Observateur, La Quinzaine littéraire, Les Lettres Nouvelles. Critic și istoric literar, editor și descoperitor de mari nume. Lui îi aparține prima istorie a suprarealismului, el
Binecuvîntarea amintirii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13949_a_15274]
-
cartea sa, una de amintiri, devine importantă, devine un document de primă însemnătate pentru orice cititor profesionist. Nu unul arid, de strictă istorie literară, ci unul savuros, de o suberbă mobilitate a povestirii. E valoarea amintirii o simplă chestiune de timp? Tentația primă a fost să văd în Să fie binecuvîntați o carte de amintiri literare. Cuprinsul sugerează lucrul acesta, titlurile capitolelor sînt nume de autori, „monștri sacri" cel mai adesea, dar și personaje din ceea ce Nadeau numește zona secundă a
Binecuvîntarea amintirii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13949_a_15274]
-
sacri" cel mai adesea, dar și personaje din ceea ce Nadeau numește zona secundă a literaturii. Oricum, toți prinși în viața literară, cu o singură, neașteptată, excepție. Pe scurt, s-ar zice, o carte a cărei valoare o aduce, odată cu trecerea timpului, suma detaliilor ce compun atmosfera unei epoci care se îndepărtează tot mai mult de noi. Dar lectura atentă a cărții neagă această primă impresie. Nu o carte de amintiri literare, ci o carte de amintiri e volumul lui Nadeau. Întîmplarea
Binecuvîntarea amintirii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13949_a_15274]
-
Grigurcu, interviul acordat de dl Cornel Moraru și articolul dlui Gh. Tohăneanu intitulat Cîntecul obîrșiei. Cine vrea să știe cum a ajuns h în poziție inițială să se răspîndească în limba română, după ce acela latinesc s-a pierdut în noaptea timpurilor, să-l citească pe cel mai savuros istoric al limbii pe care-l avem. Noi păstrăm secretul. Aroma cărților interzise Sub acest titlu, în DILEMA nr. 526, dl Andrei Codrescu publică hebdomadara d-sale Scrisoare din New Orleans: "Anul 2003
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13970_a_15295]
-
Colta Sub camuflajul unui figurativism corect, al unei tehnici impecabile, al unui recurs blînd la memoria colectivă și la reprezentări solide și temeinic verificate, pictorul orchestrează, aproape cu voluptatea unui spirit arcimboldesc, una dintre cele mai complicate și, în același timp, mai solide în logica ei interioară, construcții sensibile și simbolice. Atît în pictura în ulei, cît și în grafică, pictorul se plasează la distanță egală, dar și cu un interes egal, față de două mari provocări: materia și spiritul, perisabilul și
Materia și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13963_a_15288]
-
Marie-France Ionesco, faptul că autoritățile române din vremea lui Antonescu i-au eliberat scriitorului un certificat de etnie română ( necesar la vremea respectivă carierei sale diplomatice) demonstrează că eventuala sa origine evreiască era atît de vagă și de îndepărtată în timp încît nu mai putea fi luată în seamă de nimeni. De aceea, autoarea consideră aberantă explicarea atitudinii violent antilegionare a lui Ionesco prin dorința de a-și salva propria piele, dată fiind presupusa sa origine semită ( vezi pp. 32-33). Un
Ionesco după Ionesco by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13978_a_15303]
-
amatorism de duzină, gen casă de cultură de cartier periferic bucureștean. Arta este un lucru grav de care doctorul Dumitresco nu este la curent. Și aș spune că dsa este de fapt nevinovat. Înțeleg, doctor fiind nu poți, n-ai timpul material, nici libertatea disponibilității totale să te ocupi de artă, să studiezi desenul, culoarea, să te dedici integral artei care te acaparează cu ghiare tentaculare. Dacă vrei să fi medic capul trebuie să îți stea la medicină, nu la artă
Falși ambasadori by Georges Tzipoia () [Corola-journal/Journalistic/13938_a_15263]
-
exigența în artă.) Arta este un lucru serios și grav care nu are nimic de-a face cu amatorismul, cu exercițiile mai mult sau mai puțin abile ale unor mânuitori de pensule și culori. Sunt mulți amatori care își umplu timpul liber cu culorile și pensulele, dar de aici și până la profesionalism este cale lungă. Trebuie să avem un accentuat simț al măsurii, dar pentru asta trebuie să fim profesioniști, cunoscători ai fenomenului plastic. Numai un artist autentic are măsura lucrurilor
Falși ambasadori by Georges Tzipoia () [Corola-journal/Journalistic/13938_a_15263]
-
adunat cu trudă. Ocolește aventurile, angajările riscante, sentimental se rezumă la relația, intrată în rutină, cu odihnitoarea Gabriela, după cum prudent va fi în toate, optând, în politica ziarului, pentru linia națională moderată, centristă. Dar acționând în felul acesta, cântărind tot timpul consecințele fiecărui gest, verificând cu minuție soliditatea fiecărei porțiuni de teren cucerite, eroul riscă altceva: să se înfunde în mediocritate. Ar putea cel mult să facă o frumoasă carieră banală. Aceasta până când intră în scenă celălalt personaj, personajul-pereche al lui
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
poeți, fiecare unic, fiecare greu de imitat. Reacția disproporționat autodistructivă în fața unui, la urma urmei, compliment colegial, mă îndreptățește acum să cred că nu știați ce faceți. "Și eu am dat cu piciorul unei șanse" mărturisiți, la o distanță în timp de 12 ani. "Bijuteriile de versificație, cumva între Ion Barbu și Tudor George" vă spusese redactorul, înfuriindu-vă la culme aceasta. Avea, desigur, intenții serioase cu poezia dvs., și v-a solicitat un grupaj consistent din care să aleagă pentru
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13967_a_15292]
-
biserici, ci unul rotund, mare, deschis, cu pupila ațintită asupra ta. Ori de unde te-ai fi uitat la acel ochi, el te urmărea, te zărea, te fixa. "Cine e Ambrosius?" - am întrebat-o în șoaptă pe Matata. N-a avut timp să-mi răspundă sau poate nici nu mă auzise, căci ușa se deschidea și o doamnă cu părul alb, cu ochi mari albaștri din care șiroiau lacrimile se arunca în brațele ei, cu mici țipete bucuroase de fetiță. Îmbrățișate, cele
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
mă auzise, căci ușa se deschidea și o doamnă cu părul alb, cu ochi mari albaștri din care șiroiau lacrimile se arunca în brațele ei, cu mici țipete bucuroase de fetiță. Îmbrățișate, cele două doamne râdeau și plângeau în același timp. Rămăsesem pe prag, în urma lor. De acolo am zărit în penumbra holului, coborând treptele unei scări interioare de lemn, o fată îmbrăcată ca și Gretel din povestea cu cei doi copii pierduți în pădure și atrași de zgribțuroaică în cursa
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
cu alții, ci dimpotrivă, acea de a te reține de la o apăsare brutală, de a pune în mișcare aparatul sensibil doar prin cel mai mărunt dintre gesturi, printr-o suflare cât mai lejeră, printr-un gând. Eram scufundat de un timp în acest exercițiu de finețuri infantile, urmărindu-mi iscusința pe micul cadran al cântarului, în întrecere cu mine însumi, ca de atâtea ori în jocurile mele singuratice, când am simțit deodată pe creștetul meu chilug mâna delicată, mângâioasă și am
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
din beznă ale iadului. Eram prea tulburat ca să mai înghit fie și un dumicat din felia de Sachertorte, prăjitura mea de ciocolată preferată, căci melodiile din Freischütz, cu care se încheia de obicei concertul de seară, soseau cam în același timp cu desertul. Ascultându-le, fascinat de peripețiile misterioase dar istorisite de-a dreptul inimii prin frazele muzicale, treceam cu o iuțeală egală cu intensitatea emoțiilor de la mila pentru fata disperată la furia împotriva odiosului Caspar, de la groaza coborârii printre ghețurile
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
dos, dar n-ai să simți nimic". Într-adevăr, n-am simțit decât strânsoarea spaimei iscată tocmai de anunțul operației. "Acum îți tai puțin pleoapa ca să-ți scot șaloziomul", ținea el să mă avertizeze, și auzeam un minut sau două, timp nemăsurat de lung, un scârțâit ușor, nimic mai mult, dar eram înlemnit. "Acum îți dezinfectez rana, deși nu-ți curge nici o picătură de sânge", continua să explice pedant Herr Doktor Ambrosius, și toate aceste explicații m-ar fi interesat dacă
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
suflarea parfumată, ca o sărutare. Dar nu mai era voioasă. Mi s-a părut chiar că zăresc pe obrazul ei o lacrimă ca aceea a Arlechinului pe care mi-l dăduse și pe care-l țineam în mână. Doctorul spusese: timp de patruzeci și opt de ore interdicție de a intra în apă. Numărasem orele. În sfârșit, dimineața în care se putea ieși la bazin! Un picolo ne adusese micul dejun în cameră, când bunica a fost chemată la telefon. După
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
patruzeci și opt de ore interdicție de a intra în apă. Numărasem orele. În sfârșit, dimineața în care se putea ieși la bazin! Un picolo ne adusese micul dejun în cameră, când bunica a fost chemată la telefon. După un timp ce mi s-a părut foarte lung, s-a întors de-acolo nespus de tulburată. "Dragul meu, schimbare de program. Ditta nu se simte bine; trebuie să mă duc să o văd. - Și eu? - Tu rămâi aici. Am vorbit cu
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
să aștept; știam - și cei de la agenție mi-au confirmat - că în general așteptarea e destul de lungă. Și întrucît de cînd am cîștigat la loterie sînt liber de servituți lucrative, și uneori mă cam plictisesc, m-am gîndit să folosesc timpul ăsta pentru a învăța limba micii și cît se poate de necunoscutei țări unde se află sanatoriul. Era, fără doar și poate, o sîrguință inutilă. Pentru toate demersurile necesare, ca și pentru a primi instrucțiunile tratamentului în sine, ajung cu
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
Kengyvel, Satu Mare) * Ce sunt tristețile? "Jurnale intime/ Ținute/ La vedere". Ce nu știai? "Când ți-ai lepădat/ Și ultimul bănuț/ Al iluziilor/ M-ai prins de mână./ Nu știai că sînt,/ de fapt,/ Prăpastia pe care ai săpato ( sic)/ Cu timpul/ În mine". Ce e mai important pe lume și de ce? Poți căuta și găsi/ De toate:/ Bani, femei, glorie.../ Dar gândurile,/Oriunde vei fi,/ Vor veni singure/ la tine". De ce te poți înfricoșa până la urmă? "Lama cuțitului/ Nu mai sclipește
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13994_a_15319]
-
acceptăm regulile acelei lumi. Dacă vom face la nesfârșit pe cocoșii într-o curte în care găinile s-au emancipat de mult, vom plăti cu vârf și îndesat prostia de-a ne imagina că o să-i prostim pe toți tot timpul. După ce mai lunile trecute îl combăteau pe Chirac ( într-adevăr, un politician fără pic de demnitate), acum năstăsioții s-au repezit disperați să citeze nu știu ce vorbe încurajatoare ale președintelui francez. Dușul rece reprezentat de omiterea nominalizării noastre ca posibil membru
Americanii, ostaticii lui Năstase by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13972_a_15297]
-
ar putea astfel să adune laolaltă tineri creatori, să-i îndemne spre comunicare și ( auto)evaluări, să le inoculeze în ultimă instanță astfel de obișnuințe ( pierdute de ceva vreme). Poate că susținerea financiară a Fundației Siemens va fi limitată, în timp, dar ideile și structura pe care le vor stabili acest proiect ar trebui perpetuate. Așa cum în anii ’50-’60, o tânără generație de compozitori se forma în spiritul unei cvasi-clandestinități a deliciilor muzicii de avangardă europeană, interzise pe atunci, poate
Ernst von Siemens și tinerii compozitori români by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13987_a_15312]