2,656 matches
-
Primele cuvinte le rostise tare, pornit. Apoi vocea slăbise. Recăpăta calmul, detașarea, voia să se vadă că e în stare, oricând, să ierte. — Da, n-ar merita să vă spun tot ce știu despre Sia Strihan. Nici despre Dinu Barbosa, Tina Mărgărit, despre inginerul Mateescu. Despre Kahane zis Agahane, despre Poetul Patraulea. Nici despre muncitorul acela deștept, Victor Văduva. Nici chiar despre exemplarul cel mai de preț, pe care, am înțeles de la început, îl admirați. — N-ar merita, recunosc. Ar trebui
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
spun și eu acum ca orice creștin: „Hristos a înviat!" Doar ceva despre Lege Ce mi ți-i și cu pensionaru'? Luna trece, pensia merge și singura lui grijă este ca să-și mai facă de treabă pe lumea aceasta de tină și noroi cum bine le zice nenea poetu, iar din când în când să se mai ciupească, pentru a simți cu siguranță dacă mai trăiește sau nu cumva a dat așa fără de știre colțu'. Ieri, chiar dacă era Paștele, adică mai
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Botoșani, alta mai mică, pentru Berceni, cartierul unde Adelina locuia într-un apartament închiriat. Peste zece minute telefonul a sunat. Era mama Sabinei: să-ți fie rușâni, Leo, că ne-ai făcut așa ceva, după tot ci-am făcut noi pentru tini! Și pac! mi-a închis în nas. Hm! Nu știam să fi făcut ceva senzațional pentru mine. Nervos, am înșfăcat geanta mai mică și am grăbit pasul către stația de autobuz - direcția Berceni. Sufletul meu tremura de bucuria unei vieți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
să fi existat acest om, s-au petrecut Într-un timp de neînțeles. Nici un criteriu nu mai este același. Semnele acelui om, dacă le-ai găsi, ar fi imposibil de interesant, reacțiile lui la Întâmplările propriei vieți vor rămâne pentru tine Învăluite În mister. Tot ce poți spera este ca el să mai trăiască și, văzându-l cum se comportă În mediul lui de acum, să Încerci să-ți inventezi așa numitele date ereditare. Traversează Încet curtea fostei mori luminată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
posibilă reiterarea Genezei: duhul meu plutind peste apele nevăzute / ar fi poruncit să se facă lumină / fixând cerul în cuiele stelelor, ar fi ivit / munți și câmpii și toate viețuitoarele, pentru că în a șasea zi aș fi împodobit / firea cu tine / tu de atunci și pururi prima / și fără-de-asemănare, forța ei având puterea de a-l recrea chiar și pe el: din coasta ta m-aș fi zidit / întrupându-mă / spre a mă închina ție matrice / a bucuriei / și a durerii
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
simplu cu existența, artistul dorește să-i simtă meandrele, să i descopere fețele de dincolo de mască (măștile iubitei) - vreau să probez cu trupul posibilitățile țepoase ale fricii -, mai ales că, meditând asupra condiției creatorului de artă, observă: e greu pentru tine poete să te ții departe / de ceea ce nu folosește. Privitor la aceasta, ca mai sus, de pildă, constată atenția dată mereu gratuităților (aparente) ale vieții, pentru ca, la momentul evaluării actelor care au alcătuit-o, venit odată cu o bătrânețe - mai mult
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
de imperfecțiunea limbii / și cazi în genunchi și rămâi așa / o bună bucată de vreme / ștergi cuvintele scrise peste tot în jurul tău. Și toate aceste eforturi continuă, deși e arhicunoscut adevărul că degeaba vrei să perfecționezi lucrurile / și chiar pe tine mi s-a șoptit / moartea e singura care te perfecționează / la infinit. Aflarea adevărului, în pofida tuturor piedicilor, rămâne însă o preocupare pe care poetul n-o poate eluda: încă n-am aflat adevărul / mai trebuie să trăiesc. Dacă totul se
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
trăiri rătăcite. Fug minute la timpul trecut, Lăsând amintiri care mor. Vremea ascunde tot ce-am avut Și scrie mesaje ce dor. Prin zile tăcute mai caut Speranța născută-n Lumină. Tânjesc să ating nemurirea, Să-mbrace și trupu-mi de tină. Trec zilele, bune și rele, Curg dorințe la care mai sper Și eu trec alături de ele, Visez la o nuntă pe-albastru de cer.
Trec zilele by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83222_a_84547]
-
o clipă. Starea de mulțumire că îi va ceda fără nici un fel de condiții îl descătușă deodată cu toate că trăiește permanent teama când auzea zgomote bruște în jurul lor... îngrijorarea îl apăsa de ce ar putea să li se întâmple, - Ce e cu tine iubite? nu îi răspunde și îi trec prin gând impresii fugare, - Poate m-a luat prea repede, dar din nou nu am dreptate. Eu am luat-o... și mai repede.. cum aș vrea să-mi spună ? mai bine.. o sărut
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
Nuța, care musai să știe întotdeauna la milimetru până unde trebuie săpat, măturat sau dat cu var. ─ Ei, până unde, zice Zenovia. Până colea, unde opresc mașinile, ce tot întrebi atâta? Cea de-a treia nu zice nimic. O cheamă Tina, nepoata de soră a Zenoviei, și e puțin mai sărăcuță cu duhul, mai așa, cum e ea. Până pe la vreo treizeci de ani a stat într-un cămin de handicapați la Odobești, dar pe urmă s-a desființat și ăla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
executat o magistrală lovitură de palat și ea însăși l-a decapitat pe rege. Ai uitat, i-a spus ea înainte să-i zboare capul cu paloșul, că odată ce l-am trădat pe cel pe care l-am iubit, pe tine îmi va fi nespus de ușor să te trădez. Ochii îi scăpărau cu o sălbăticie rar întâlnită la oameni și mai ales la femei. E greu de spus ce o înverșunase așa, la urma urmei. Cu siguranță nu mai nădăjduia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
Și acum câteva nopți dorea cu același patos să se convingă singur că nu este vis, că el chiar zboară! S-a trezit gemând și a fost cuprins, instantaneu, de o tristețe copleșitoare. „Așadar, orice vârstă ai avea, copilul din tine își cere drepturile. Ești în stare să le recunoști?” - îl întreabă naratorul pe Domnul R. Iar „eroul” caută răspunsul urmărind-o pe Clara cum crește, de la o zi la alta și de la o întrebare la alta: „- Bunicule, de ce zboară păsările
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Tu nu vezi ce vremuri se arată? Nu vrei să trăim așa cum om putea și să nu ni-i ridicăm în cap pe aiștia care își zic comuniști? Ce comuniști, omule? Aiștia-s bolșăvici sadea! Aiștia când o pus mâna pe tine ți-o luat tot, ți-o pus gamela la șold și încolonarea! Biciul știe de tine, Făcutule! De nu te supui, simți cum adie vântișor de Siberia. Măi Făcutule, eu am umblat oleacă printre amărâții de colhoznici și am înțeles
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
nimic a-ți reproșa, necum ceva grav sau ireparabil cînd ești chemat să-ți faci datoria. Conștiința trebuie să opereze atunci, În clipa aceea, ulterior, e zadarnic. Tot ce vine după aceea este mulțumire sau căință, care Înseamnă recunoașterea În tine a greșelii, singura cale de eliberare, micul sau marele tău purgatoriu. - Mă gîndeam Într-o zi - așa Într-o doară - cum ar fi fără noi? - Simplu, răspunse. Imaginează-ți, prin reducere la absurd, ca-n matematici, că Într-o bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
că am pieptul plat. Acum, Îmi iubesc sînii. Nu mă pot abține să nu-i mîngîi din cînd În cînd. Mă simt mai puțin singură”. Valeria nu poate să-și creadă ochilor, e convinsă că actul pe care-l flutură Tina e fals, dar scorpia o dă afară cu forța țipînd că n-are ce căuta acolo. Valeria, distrusă, nu-și mai poate opri lacrimile, iar Tina o privește cu o ură nesfîrșită. Inima ei e sfîșiată Între durerea pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
nu poate să-și creadă ochilor, e convinsă că actul pe care-l flutură Tina e fals, dar scorpia o dă afară cu forța țipînd că n-are ce căuta acolo. Valeria, distrusă, nu-și mai poate opri lacrimile, iar Tina o privește cu o ură nesfîrșită. Inima ei e sfîșiată Între durerea pe care vede că i-o provoacă Marianei și setea de răzbunare de care nu știe cum să scape. Leonardo Își deschide În sfîrșit ochii, iar Valeria e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
nu dirijăm a IX-a decît o dată, c-o știe toată lumea. Unii, mai neavizați, mai trîndavi, ar fi-n stare să creadă că Everac e invidios pe Shakespeare. Adevărul este că n-are de ce. Martori stau Păvălache și Ofelia. Sau Tina Turner, care are Întotdeauna un orgasm În timpul concertelor sale. Din păcate, nu se vede, nu se aude. În schimb se citește În Monitorul oficial o poezie de rezistență compusă de ministrul agriculturii și alimentației, pentru că-ntre rimă și lan a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
anumeîn suburbii. S-a tras În mine În Sydnvedeau ei. Nu puteai vedearam În poliția metropolitană sau aici. Nu te lăsa decît un băiețel obișnuit. tîmpenii despre Australia. E o vioTotuși Stevie se juca Întotdeaunain de ticăloși ucigași condamnați. Ecu tine. Tu și Stevie,st ca aici. El se uită la mine de parStevie și cu tine. Stevie era plinreun soi de țicnit și pot să spude Însuflețire și entuziasm. Făcea aceleașincît poponari ca tine pot vinde lucruri ca și tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
o iei la goană și s-o părăsești. Acum ea ți se pare așa cum spun ceilalți, o infirmă, o handicapată. Dar prietenul tău Dermott spune că e normal să te simți așa după ce ai dat la buci. Substanțele chimice din tine s-au consumat și le ia o vreme să se formeze la loc. Și totuși În nici un caz n-ai fugi vreodată fiindcă ea e beteagă. Crezi că o iubești. Stai treaz noaptea și nu te gîndești la Stevie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
el saracu’ dacî le-o sfârșât di calcat pi ali meli? ȘÎ undi mai pui cî a tali Îs puicuțî? Vorba ceea: ochi’ văd, inima ceri... Și asta mai Însamnî cî porumbacu’ meu Îi flăcău vrednic, fa Catincî”. „Apâi la tini În ogradî ci-i a tundi chelbosu’, Ileanî? CÎ din douî călcături o mântuit treaba, bietu’ cocoș. Cautî șî el prospăturî” - răspundea bunica Catinca râzând. ― Parcă sunteți de acolo, domnule profesor, așa de frumos reproduceți cuvintele locului! ― Abia aștept să
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Din ouă evreiești, aduse de libanezi. Și știi cum le hrănește? Cu porumb din Ucraina. Ce fel de cocoși or ieși din combinația asta? Apocaliptici cumva?" "La șasă sară, ironizează valaha de ea pronunția mea cam moldavă, trec pi la tini". "Poruncește-mi și te aștept", fac eu ca Tano. O aștept cu drag. Mi-i dor de-o partidă sănătoasă de rîs. Rîsul nostru absurd-voios. E mai vivantă, mai tonică decît mine. Stăm, și eu și ea, cu ochii pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
unghia degetului mare de la picior cît capul, cu capul cît unghia; umerii sînt înguști și tălpile enorme, conform perspectivei lui Mategna. Ici, linia precisă a coapsei de adolescentă (dorința de rapt e confirmată prin Vintilă Ivănceanu: "Iubito, mă gîndesc la tine/ Ca un borfaș la ceasul unui lord"); dincolo, pachetul de carne congelată (eu, s-a înțeles), e adnotat cu alt vers din Nichita Stănescu, din Tribunalul de la Les Beaux: "A, care cu 1 nu face 2". Apropierea bărbatului de femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
făcut concentrarea, mă? M-am sustras. Ca să te sustragi trebuie să fii ins cu judecată. Doar proștii fac armata azi. Tu-i curentul mamii lui! scuipă șoferul. Rabla di mașînî nu mai urcî dealu' ista cîtu-i lumia. Cu d-aiștea ca tini la volan... Uite de ce n-om luat noi Basarabia napoi, îi aruncă un moșuc firav, cu insignă de veteran la reverul hainei boțite. Struți, rațe, răchită, pe-astea mizează economia noastră, pe struți, pe rațe și pe răchită, zice intens
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ură față de ARLUS". Deși om domol, Scarlat Carp s-a iuțit față cu răbufnirea umorală a piticului sovietic, cf. bancului, cel mai mare din lume: "Io-te-te! Ti trîntesc di nu ti vezi; cî n-am bout pișleag ca tini. Sî mî pupi unieva". Cînd i-am cerut amănunte, Dumbravă mi-a spus că "da, Carp l-a trîntit, într-adevăr", ceea ce avea să-l potolească: "Gata. L-o ignorat Călinescu, îl ignor și eu". Faptul că Dumbravă a adus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
că prin iubire trebuie să fim mai buni, mai sensibili și mai elevați în comportamentul cu semeni noștri. Cel ce iubește se simte mai aproape de divinitatea ce a implantat acest sentiment, care-l face pe om să se ridice din tina pământeană la înălțimea zărilor senine și să dorească fericirea lumi întregi, pe care și-o face părtașă la propria fericire. Când din nefericire unul din cei doi parteneri de cuplu trece în lumea umbrelor și a amintirilor, cel care rămâne
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]