4,862 matches
-
instrumentele juridice internaționale la care România este parte, cu instituțiile având atribuții similare din alte state, precum și cu organizațiile internaționale specializate în domeniu. ... (2) Cooperarea care se organizează și se desfasoara, potrivit alin. (1), în scopul prevenirii și combaterii infracțiunilor transnaționale săvârșite de grupuri infracționale organizate poate avea ca obiect, după caz, asistenta judiciară internațională în materie penală, extrădarea, identificarea, blocarea, sechestrarea și confiscarea produselor și instrumentelor infracțiunii, desfășurarea anchetelor comune, schimbul de informații, asistență tehnică sau de altă natură pentru
LEGE nr. 39 din 21 ianuarie 2003 (*actualizată*) privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147447_a_148776]
-
sunt destinate să fie restituite persoanelor vătămate sau să servească la justă despăgubire a acestora. ... Articolul 26 (1) La solicitarea autorităților competente române sau ale altor state, pe teritoriul României se pot desfășura anchete comune, în vederea prevenirii și combaterii infracțiunilor transnaționale săvârșite de grupuri infracționale organizate. (2) Anchetele comune prevăzute la alin. (1) se desfășoară în baza tratatelor bilaterale sau multilaterale încheiate de autoritățile competente. ... (3) Reprezentanții autorităților competente române pot participa la anchete comune desfășurate pe teritorii ale altor state
LEGE nr. 39 din 21 ianuarie 2003 (*actualizată*) privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147447_a_148776]
-
Pe lângă aspectele menționate anterior, problematica ordinii mondiale mai include componente de ordin economic, informațional, ecologic, legal, social la nivel global care afectează întreaga omenire și implică, pe lângă marile puteri, întreaga societate internațională de state, cât și numeroase forme de organizare transnațională a indivizilor în interiorul și exteriorul țării. Astfel, putem spune că, în sens larg, ordinea mondială presupune existența unor modele de interacțiune politică, militară, economică și socială dintre state și/sau actori nonstatali la nivel global. Fără îndoială, în ciuda multitudinii actorilor
Ordinea mondială concepte şi perspective. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
Cerny, 1990, p. 241) sau state catalitice sau, altfel spus, state postwesfalice. Statele numite postwestfalice caută să-și atingă obiectivele bazându-se mai puțin pe propriile resurse și mai mult pe asumarea unui rol dominant în coalițiile dintre state, instituții transnaționale și grupuri din sectorul privat și încercând să-și mențină o independență relativă față de elementele coaliției. Independența rămâne una relativă, deoarece aici se exteriorizează pregnant interdependența complexă despre care vorbeau Keohane și Nye, prin interconectarea piețelor financiare, uniformizarea la maximum
Ordinea mondială concepte şi perspective. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
socială sau religioasă. În astfel de state, experimentul modernizator a eșuat, autoritățile statale nu controlează efectiv întregul teritoriu al țării și sunt concurate de actori nonstatali precum carteluri de droguri, bande criminale, rebeli și gherile paramilitare, dar și corporații economice transnaționale, organizații interși nonguvernamentale etc. Consecințele sunt teribile: masacre sângeroase, războaie interetnice, fluxuri masive de refugiați, foamete, dezastre ecologice și răspândirea bolilor infecțioase. Pentru restabilirea ordinii interne și asigurarea serviciilor minim necesare pentru cetățeni, statele prewestfalice au nevoie de intervenția militară
Ordinea mondială concepte şi perspective. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
alternativă la sistemul, această idee este preluată de o serie de cercetători, care au sesizat existența simultană, la nivelul societății globale din perioada de după Războiul Rece, a unor logici organizaționale concurente, precum sistemul național de state (universalism politic) și economia transnațională de piață (universalism economic). În acest sens, noul medievalism este definit ca un sistem de autorități suprapuse și loialități multiple a căror funcționalitate este menținută de existența concomitentă a două pretenții concurente de universalitate. Astfel, exponenții acestei perspective nu asociază
Ordinea mondială concepte şi perspective. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
show-urile TV americane sunt urmărite în toate colțurile lumii). În al doilea rând, trebuie remarcat procesul de multiplicare a actorilor atât pe verticală, cât și pe orizontală, statele confruntându-se cu numeroase categorii de subiecți nonstatali legali, precum corporații transnaționale (CTN) sau organizații internaționale nonguvernamentale, și ilegali, precum grupări teroriste sau carteluri criminale transnaționale. De asemenea, la nivel regional, datorită proceselor integratoare, apar și se întăresc, acumulând tot mai multe competențe, o serie de actori suprastatali, cum ar fi Mercosur
Ordinea mondială concepte şi perspective. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
trebuie remarcat procesul de multiplicare a actorilor atât pe verticală, cât și pe orizontală, statele confruntându-se cu numeroase categorii de subiecți nonstatali legali, precum corporații transnaționale (CTN) sau organizații internaționale nonguvernamentale, și ilegali, precum grupări teroriste sau carteluri criminale transnaționale. De asemenea, la nivel regional, datorită proceselor integratoare, apar și se întăresc, acumulând tot mai multe competențe, o serie de actori suprastatali, cum ar fi Mercosur, APEC (Asia-Pacific Economic Cooperation), Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Uniunea Europeană. În același timp
Ordinea mondială concepte şi perspective. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
și participării grupurilor vulnerabile pe piața muncii - "Împreună pe piața muncii" Domeniu major de intervenție 3 - Promovarea oportunităților egale pe piața muncii - "Șanse egale și respect" Domeniu major de intervenție 4 - Inițiative trans-naționale pentru o piață inclusivă a muncii - "Parteneriat transnațional" - "Schimb de bune practici" Axa prioritară 7: Asistență tehnică Domeniu major de intervenție 1 - Sprijin pentru implementarea, managementul general și evaluarea POS DRU Domeniu major de intervenție 2 - Sprijin pentru promovare și comunicare POS DRU Obiectivul general al acestui program
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
acest sens, NATO se deosebește fundamental de organizații cu un caracter pronunțat economic precum UE sau NAFTA. Un al treilea element al alianțelor se referă la componență; astfel, alianțele se formează numai între state, fiind excluse entitățile politice și economice transnaționale, organizațiile internaționale, ONG-urile, grupările revoluționare, de gherilă etc. Tocmai acest element al definiției elimină posibilitatea alianței dintre guvernele naționale și grupări sau entități subnaționale sau transnaționale ce pot activa la un moment dat în sistemul internațional. Alianțele au ca
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
astfel, alianțele se formează numai între state, fiind excluse entitățile politice și economice transnaționale, organizațiile internaționale, ONG-urile, grupările revoluționare, de gherilă etc. Tocmai acest element al definiției elimină posibilitatea alianței dintre guvernele naționale și grupări sau entități subnaționale sau transnaționale ce pot activa la un moment dat în sistemul internațional. Alianțele au ca principal scop concentrarea forțelor militare ale aliaților împotriva unui dușman comun din afara alianței. Ea scade considerabil și probabilitatea apariției unui conflict între aliați, ceea ce constituie mai curând
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
de mercenari, alături de armate regulate și unități desprinse din armate regulate. În aceste circumstanțe, deosebirile dintre combatant și necombatant, atât de importante în războiul clasic, se atrofiază. Deși, aparent, aceste războaie au un caracter local, ele implică miriade de conexiuni transnaționale, astfel încât și distincția dintre intern și extern, dintre agresiuni și represiuni sau chiar dintre local și global este la fel de greu de definit. Astfel, noile tipuri de războaie par să fi pierdut simplitatea obiectivelor (politice), caracteristică înfruntărilor interstatale. Actualmente, motivațiile moderne
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
sau Bulgaria, proteste provocate de nemulțumirea populației, în ceea ce privește măsurile de austeritate, impuse de „popularii” europeni. Ca și P.D.L.-ul, Partidul Popularilor Europeni<footnote Partidul Popular European este un partid de centru-dreapta european, unul din cel mai mari partide transnaționale reprezentate în Parlamentul UE. PPE a fost fondat în 1976 de către partide occidentale creștin-democrate, dar mai târziu a primit și partide europene conservatoare sau alte formațiuni politice de centru-dreapta. footnote> nu vede decât greșelile celorlalți, ei fiind fără de pată, deținătorii
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
mijlocesc un proces complex de redistribuire a veniturilor în economie...". Vezi și Relații financiare internaționale, Editura Academiei Române, București, 1995, p. 15. 702 ,,Globalizarea este procesul deosebit de dinamic al creșterii interdependențelor dintre statele naționale, ca urmare a extinderii și adâncirii legăturilor transnaționale în tot mai largi și mai variate sfere ale vieții economice, politice, sociale și culturale și având drept implicație faptul că problemele devin mai curând globale decât naționale, cerând la rândul lor o soluționare mai curând globală decât națională", Ioan
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
O definiție atotcuprinzătoare asupra interculturalității ne oferă Micheline Ray: Cine spune intercultural, spune în mod necesar, plecând de la sensul plenar al prefixului inter-, interacțiune, schimb, deschidere, reciprocitate, solidaritate obiectivă." 1. Importanța prefixelor din noțiunile de multiculturalism, comunicare interculturală și raporturi transnaționale este analizată de Christian Giordano, care observă că "prefixele multi-, interși transposedă între ele evidente afinități, dar și subtile diferențe de conotație"2. Prefixul multiaccentuează diferența, chiar separarea dintre culturi, prefixul interpresupune că întâlnirea dintre culturi este mai dinamică, indivizii
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
aceasta ar fi unica opțiune în relațiile bilaterale. Restul înseamnă combinații de tip mafiot. - Și cum îi putem schimba pe români, pe ruși, pe...? - Egocentrismul occidental percepe resursele naturale ale oricărei țări drept bunuri ale întregii planete, implicit ale corporațiilor transnaționale. Românii sunt de acord, dar Rusia nu poate accepta asemenea teze. S-a încercat asta și cu Brazilia, imediat după al doilea război mondial: Amazonia este un bun al tuturor! Împărțim spațiul geografic respectiv între Statele Unite, Columbia, Venezuela, iar Brazilia
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
și a hotărât: Amazonia este patrimoniul Braziliei! La fel și Rusia consideră că spațiul dintre Urali și Pacific, cu cele 50% din resursele naturale ale planetei, constituie patrimoniul său național și n-are de ce să-l dea pe mâna corporațiilor transnaționale. România are exact ceea ce-i lipsește Rusiei! - Numai că Vladimir Putin nu se mulțumește cu atât. El vrea și Cercul Polar de Nord, așa cum și americanii doresc hidrocarburile de-acolo. Este aceeași manie a conductelor și aici? - Aceasta este eterna
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
că nu putem trece Prutul din cauza lui Voronin, omul rușilor. Am spus de atâtea ori și repet: Voronin nu e omul rușilor. Este al segmentului de capital care l-a adus l-a putere și acesta nu e rusesc, ci transnațional. În prezent se vehiculează o altă sperietoare: Plahotniuk, omul rușilor. Deși, în realitate, la Chișinău, are loc cea mai ordinară și disperată luptă pentru putere între diverse grupuri de interese. Nu-l cunosc personal pe domnul Plahotniuk. Cred că este
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
presă că popularii de la București și Bruxelles l-ar dori pe Ion Sturza. Acesta și-a demonstrat capacitățile promovând interesele companiei ”Rompetrol” în CSI. Eu presupun că în spatele lui Plahotniuk se află un grup de interese, un segment de capital transnațional și un creier colectiv, care îl ghidează de la sol, ca pe un satelit de la NASA sau Baikonur. Dacă nu este așa, atunci glorie pământului Basarabiei că a născut un geniu, fie el și malefic și filorus, ca legendarul Mihail Frunză
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
confesiuni obligatorii, omogenitatea spirituală a celor pe care îi guvernau. Cu toate aces-tea, prinții rămași sub girul catolicismului, depindeau prin acesta de Biserica de la Roma. Altfel spus, este vorba de o biserică pe care în prezent am califica-o drept transnațională, stăpînă pe dogmele și pe doctrina sa politică, asimilată în mod firesc circumstanțelor particulare ale fiecărui regat sau prince-pat catolic, susținută de imensa sa birocrație clerul a cărui omniprezență și calitate o situa mult deasupra administrațiilor profesionalizate, ce abia luau
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
războiul social al proletarilor împotriva tuturor "magnaților" oriunde s-ar afla aceștia, inclusiv în patria recuzată. Ruptura cu aceștia din urmă devine totală în 1928, cînd Internaționala comunistă lansează consemnul luptei de clasă în termenii unui soi de declarație beligerantă transnațională. De la antifascism la patriotismul național-democrat Această schimbare prezintă un inconvenient în măsura în care dislocarea patriilor îi lezează pe alți intelectuali a căror sensibilitate se situează de asemenea pe poziție de stînga. Aceștia ar vrea să concilieze predispoziția lor internaționalistă cu legăturile naționale
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
aceea a majorității statelor. În plus, tocmai pentru a putea rezista mai bine acestor presiuni, statele au consimțit ele însele la abandonarea suveranității, în special în cadrul Uniunii Europene. În sfîrșit, cînd dezlegarea conflictului Est-Vest părea să anunțe sfîrșitul confruntărilor ideologice transnaționale, s-a produs iruperea marilor mișcări religioase fundamentaliste și-apoi a altor curente integriste care stau la originea resurgenței naționalismelor de tip etnic. Guvernanții europeni nu sînt singurii care se resimt în urma punerii în discuție a puterii lor reale. La
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
cărei premise consideră că statele sunt unități coerente, actori principali în relațiile internaționale, că forța este un instrument efectiv al politicii și că politica internațională are o ierarhie proprie. Pun accentul pe apariția unei noi componente a raporturilor internaționale relațiile transnaționale. În centru se află actorii nestatali corporațiile transnaționale și organizațiile internaționale neguvernamentale punct de vedere care a stat, ulterior, la baza modelului politicii globale, influent în mediile liberal-instituționaliste contemporane 32. Teoria instituționalismului neoliberal, expusă de Robert Keohane în After Hegemony
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
actori principali în relațiile internaționale, că forța este un instrument efectiv al politicii și că politica internațională are o ierarhie proprie. Pun accentul pe apariția unei noi componente a raporturilor internaționale relațiile transnaționale. În centru se află actorii nestatali corporațiile transnaționale și organizațiile internaționale neguvernamentale punct de vedere care a stat, ulterior, la baza modelului politicii globale, influent în mediile liberal-instituționaliste contemporane 32. Teoria instituționalismului neoliberal, expusă de Robert Keohane în After Hegemony este o sinteză între ideile realismului structural și
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
și vechile reguli ale politicii de forță vor fi din ce în ce mai puțin relevante 73. Sunt contestate definițiile tradiționale ale puterii și structurii în termeni militari, teorii care nu iau în considerare și schimbările unei lumi caracterizate prin comunicații globale și relații transnaționale, unei lumi multipolare din punct de vedere economic. În accepțiune liberală, viitorul este optimist, dorința de luptă pentru prestigiu, pentru dominație va fi înlocuită cu dorința de tihnă autoconservatoare, susținută de raționalitatea girată de mecanismul științei moderne. Tot raționalitatea, în
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]