2,801 matches
-
În cadrul acestor eforturi, Eugen Filotti, în calitate de Director al Presei și al Informațiilor răspundea de comunicarea cu mijloacelor de informare în masă în vederea formării unei opinii publice care să sprijine în toate cele patru țări aceste eforturi diplomatice. După ani de tratative și diferite acorduri preliminare bilaterale la 9 februarie 1934, în marea aulă a Academiei din Atena se semna oficial textul pactului Înțelegerii Balcanice, semnatarii fiind Demetrios Maximos în numele guvernului Greciei, Nicolae Titulescu, Tewfik Rüstü-Aras pentru Turcia și Bogoljub Jevtic din partea
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
era contrară năzuințelor, din acea vreme, de creare a unui stat național român. Spre deosebire de alte situații, pentru soluționarea problemei Cadrilaterului nu a fost convocată o conferință la care să se ia o decizie. A fost mai degrabă o succesiune de tratative sau de schimburi de note diplomatice, prin care se încerca să se ajungă la un compromis acceptabil pentru ambele părți. În calitate de ministru plenipotențiar al României la Sofia, Eugen Filotti era direct implicat în aceste discuții diplomatice. La începutul negocierilor, eforturile
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
Eugen Filotti era direct implicat în aceste discuții diplomatice. La începutul negocierilor, eforturile politice au mers în direcții opuse. România voia să schimbe status-quo-ul etnic din regiune și să păstreze status-quo-ul teritorial, Bulgaria se străduia să facă exact invers. Obiectivul tratativelor nu era doar transferul suveranității Cadrilaterului și stabilirea unei frontiere "definitive si perpetue" între România și Bulgaria. Mult mai complex era schimbul de populații între cele două țări vecine. Diplomația română a insistat asupra principiului unui asemenea schimb. România avea
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
unor noi pretenții teritoriale pe temeiul unor argumente etnice. Pe de altă parte, cum cea mai mare parte a populației române din Cadrilater fusese colonizată, guvernul român considera că are obligația morală de a apăra interesele acestor coloniști. La începutul tratativelor, diplomația română a stăruit pe emigrarea obligatorie a tuturor bulgarilor din nordul Dobrogei (județele Tulcea și Constanța), comparativ cu libertatea de opțiune a românilor din sudul Dobrogei. Mai târziu, diplomația româna a insistat pe emigrarea obligatorie a tuturor bulgarilor din
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
Atunci, partea bulgară a propus o soluție de compromis, care combina schimbul obligatoriu cu emigrarea facultativă. În cele din urmă Tratatul de la Craiova din 1940 stipula: În paralel mai erau de rezolvat problemele tehnice legate de acest transfer. După ample tratative, s-a ajuns la un acord prin care proprietățile imobiliare rurale, care aparțineau emigranților, deveneau proprietatea statului din care emigrau. Spre deosebire de schimbul obligatoriu, clauzele care priveau emigrarea facultativă au fost impuse de reprezentanții bulgari, ale căror scopuri vizau posibilitățile altor
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
gurilor Dunării era mai mult decât discutabilă, dacă după pierderea Basarabiei mai pierdea și Dobrogea. În cadrul unei audiențe, regele Boris III al Bulgariei l-a informat pe Eugen Filotti asupra intențiilor sovietice, ceea ce a determinat partea română să accelereze ritmul tratativelor pentru a rezolva conflictul înainte ca Uniunea Sovietică să intervină în mod mai activ. La 7 septembrie 1940 s-a semnat Tratatul de la Craiova care încheia tratativele care duraseră aproape un an. După ce avusese unul din rolurile cheie în aceste
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
Eugen Filotti asupra intențiilor sovietice, ceea ce a determinat partea română să accelereze ritmul tratativelor pentru a rezolva conflictul înainte ca Uniunea Sovietică să intervină în mod mai activ. La 7 septembrie 1940 s-a semnat Tratatul de la Craiova care încheia tratativele care duraseră aproape un an. După ce avusese unul din rolurile cheie în aceste tratative, Eugen Filotti a fost rechemat. În conformitate cu prevederile tratatului, schimbul obligatoriu al bulgarilor si românilor de pe cele două părți ale frontierei din Dobrogea s-a efectuat în
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
pentru a rezolva conflictul înainte ca Uniunea Sovietică să intervină în mod mai activ. La 7 septembrie 1940 s-a semnat Tratatul de la Craiova care încheia tratativele care duraseră aproape un an. După ce avusese unul din rolurile cheie în aceste tratative, Eugen Filotti a fost rechemat. În conformitate cu prevederile tratatului, schimbul obligatoriu al bulgarilor si românilor de pe cele două părți ale frontierei din Dobrogea s-a efectuat în două valuri succesive. Migrația principală (noiembrie-decembrie 1940) a afectat 61.500 de bulgari din
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
ocupaseră Aradul și înaintau pe valea Mureșului. În sfârșit, conform convențiilor internaționale, trebuia organizat schimbul de diplomați între țările beligerante. Acest schimb de diplomați urma să afecteze legațiile de la Berlin, Budapesta, Bratislava și alte capitale aflate încă sub controlul Germaniei. Tratativele pentru acest schimb se duceau prin intermediul legațiilor din diferite țări neutre, în special Elveția și Suedia. Deși s-a ajuns la un acord cu guvernele țărilor respective, în cele din urmă schimbul nu a mai avut loc, deoarece majoritatea diplomaților
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
convenția prevedea obligația statului român de a interna toți supușii germani și unguri, îndeplinirea acestei obligații era legată de o multitudine de interpretări. După discuții în cadrul guvernului român în care Eugen Filotti participa din partea Ministerului Afacerilor Străine și apoi după tratative cu reprezentanții Uniunii Sovietice, s-a ajuns la un acord asupra excepțiilor de la prevederile generale. În principiu acest acord prevedea că vor fi exceptați de la internare cetățenii germani și unguri de origine evreiască. În plus s-au stabilit derogări pentru
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
demisia din funcția de secretar general al ministerului. În continuare, Eugen Filotti a primit însărcinarea de a se ocupa cu pregătirea poziției României pentru conferința de pace. Eugen Filotti a participat la lucrările conferinței de pace de la Paris în calitate de expert. Tratativele au avut loc în perioada 29 iulie - 16 octombrie 1946 iar tratatul de pace a fost semnat la 10 februarie 1947. La lucrările conferinței una din contribuțiile sale însemnate a fost legată de delimitarea frontierei de stat dintre România și
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
Mare ca forță aliată. Înaltul comandament din Poznan a fost subordonat guvernului de la Varșovia pe 25 mai 1919, iar frontul din Polonia Mare a încetat să existe pe 8 martie același an. Soarta teritoriului Poloniei Mari a fost dezbătută în timpul tratativelor de pace și soluția a fost înscrisă în Tratatul de la Versailles. Insurecția din Polonia Mare este una dintre cele două insurecții încununate de succes: prima a fost cea din 1806, care a fost terminată de intrarea armatelor napoleoniene în țară
Marea Revoltă Poloneză () [Corola-website/Science/305107_a_306436]
-
cu Partidul Țărănesc a lui Ion Mihalache. Cealaltă grupare a rămas sub conducerea lui Ion Inculeț și a primit denumirea de Partidul Țărănesc Independent din Basarabia. În toamna anului 1922, Ion Inculeț, alături de Partidul Țărănesc Independent din Basarabia, a început tratativele de fuziune cu filiala locală a Partidului Național Liberal, creată încă în 1920 și condusă de Daniel Ciugureanu. Aceste tratative au fost finalizate în ianuarie 1923. La 20 ianuarie 1923 Partidul Țărănesc Independent din Basarabia, condus de Ion Inculeț, a
Partidul Țărănesc din Basarabia () [Corola-website/Science/306012_a_307341]
-
de Partidul Țărănesc Independent din Basarabia. În toamna anului 1922, Ion Inculeț, alături de Partidul Țărănesc Independent din Basarabia, a început tratativele de fuziune cu filiala locală a Partidului Național Liberal, creată încă în 1920 și condusă de Daniel Ciugureanu. Aceste tratative au fost finalizate în ianuarie 1923. La 20 ianuarie 1923 Partidul Țărănesc Independent din Basarabia, condus de Ion Inculeț, a fuzionat cu PNL, dar nu în totalitate, deoarece gruparea lui Ion Pelivan din partid s-a opus acestei fuziuni. La
Partidul Țărănesc din Basarabia () [Corola-website/Science/306012_a_307341]
-
plus, începând din secolul al XVII-lea, otomanii au început să întâmpine probleme în dirijarea relațiilor lor externe, având dificultăți în impunerea termenilor tratatelor cu vecinii. Poarta a fost pusă pentru prima oară în situația de a se angaja în tratative diplomatice cu vecinii săi. Dată fiind tradiția otomană de ignorare în general a limbilor Europei Occidentale, oficialii turci s-au văzut în imposibilitatea de a participa la orice fel de negociere cu Apusul. Poarta s-a folosit pentru aceste sarcini
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]
-
pe primii. Unele greve la scară mică avuseseră loc în lagăre și anterior anului 1953. Prizonierii și-au dovedit în aceste cazuri că, prin rezistență, dacă erau uniți, NKVD-ul putea fi înduplecat și problemele se puteau rezolva la masa tratativelor. În 1947 Mihai Răducanu a organizat greva foamei în lagărul din Arzamas, obținând îndeplinirea cerințelor prizonierilor. Conform mărturiilor generalului german Schmidt, deținut la Vorkuta, într-un alt caz 800 de ofițeri români hotărâseră să se sinucidă în masă și unii
Greva de la Vorkuta () [Corola-website/Science/306048_a_307377]
-
accepte termenii tratatului de pace impus de statele învingătoare. Toate înțelegerile importante privitoare la rectificarea liniilor controversate de frontieră au fost perfectate în întâlnirile comitetelor de specialitate, fiind încorporate în protocoale separate, ratificate oficial de adunarea finală a delegaților la tratative. În conformitate cu prevederile tratatului de pace, Bulgaria ceda României porțiunea cunoscută că Dobrogea de Sud (Cadrilaterul), de la vest de Tutrakan ("Turtucaia") până la malul vestic al Mării Negre, la sud de Kranevo ("Ecrene"). "Cadrilaterul" avea o suprafață de aproximativ 6.960 km², o
Tratatul de la București (1913) () [Corola-website/Science/306111_a_307440]
-
a imperiului țarist rus, în Basarabia s-a constituit un „sfat al țării” care a declarat provincia drept republică independentă (la 2 decembrie 1917). Dată fiind situația militară, care punea în pericol noul stat (în acel moment, guvernul bolșevic ducea tratative cu Germania pentru a-i preda toată partea vestică a fostului imperiu rus, iar armata rusă înfometată era dezorganizată, transformându-se în cete de jefuitori), Sfatul Țării a apelat la Regatul României pentru a trimite trupe care să asigure pacea
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
asupra orientării politice a lui Nicolae Titulescu au apărut în martie-aprilie 1932, pe când Titulescu nu era încă ministru de externe. În acea perioadă, la presiunile Franței, Mihail Sturdza fusese însărcinat de către Dimitrie Ghica, ministrul de externe în funcție, să poarte tratative cu sovieticii în vederea încheierii unui tratat de neagresiune. Negocierile s-au purtat la Riga în mai multe runde. Condiția impusă de guvernul român era să nu fie luată în discuție problema Basarabiei. Cu toate acestea, ambasadorul sovietic, un anume Boris
Mihail R. Sturdza () [Corola-website/Science/306204_a_307533]
-
de Finanțe - al 143-lea - ministru de la înființarea Ministerului de Finanțe în timpul lui Al. Ioan Cuza - a realizat primul aranjament stand-by al României cu Fondul Monetar Internațional și cu Banca Mondială. A condus permanent o delegație de specialiști și în urma tratativelor purtate s-a obținut un împrumut de un miliard cinci sute de milioane de dolari (S.U.A.), cu o dobândă rezonabilă și finanțarea de către Banca Mondială a 13 proiecte în industrie, agricultură, transporturi, în valoare de peste 3 miliarde de dolari. Totodată
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
a obținut un împrumut de un miliard cinci sute de milioane de dolari (S.U.A.), cu o dobândă rezonabilă și finanțarea de către Banca Mondială a 13 proiecte în industrie, agricultură, transporturi, în valoare de peste 3 miliarde de dolari. Totodată, purtându-se tratative cu 15 guverne occidentale creditoare, 320 bănci comerciale, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, pentru prima oară România a reușit să reeșaloneze datoria externă de 14 miliarde de dolari într-un moment dificil, în condiții extrem de avantajoase pentru țară. În
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
de Artur Silvestri, Ed. Carpathia Press (2006); Medalion literar “Structuri permanente” de cultură și educație, de Marian Barbu, Al. Gheorghe, Radu Scorojitu, Ed. Ramuri, vol. I, Craiova (2006). 5. În soluționarea problemelor legate de finanțele României, Petre Gigea a dus tratative cu reprezentații guvernelor, deplasându-se în acest scop în Anglia, Franța, Germania, Olanda, Suedia, Danemarca, Cehoslovacia, Iugoslavia, Bulgaria, Uniunea Sovietică, Elveția, Canada, Statele Unite ale Americii, Anglia, Egipt, Republica Zair, Congo Brazaville, Gabon, Finlanda, Republica Populară Chineză, Pakistan, Japonia, Mongolia, ș.
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
școli istorice germane. Ion Angelescu a fost director adjunct la Direcția de statistică din Ministerul Agriculturii și Domeniilor, director al Contabilității generale a statului și a datoriei publice în Ministerul de Finanțe, secretar general în Ministerul de Finanțe, expert în tratativele de pace cu Puterile Centrale din 1918, director general al comerțului în Ministerul Industriei și Comerțului, comisar al guvernului în consiliul de administrație al Societății Naționale de Credit Industrial, Secretar general al Ministerului de Industrie și Comerț, Ministru de Finanțe
Ion N. Angelescu () [Corola-website/Science/306252_a_307581]
-
luptători ai lui Raduev au murit în acea criză a ostaticilor. Guvernul rus, temându-se de prezentările negative din presa rusă și dorind o încheiere rapidă a luptelor, a oprit înaintarea trupelor rusești și a început o lungă serie de tratative sterile cu separatiștii. Cea mai mare parte a trupelor rusești a fost retrasă, un contingent de numai 3.000 de militari rămânând să țină sub control orașul Groznîi. Eroarea de apreciere a planificatorilor ruși a ieșit imediat la iveală, militarii
Istoria Ceceniei () [Corola-website/Science/304854_a_306183]
-
Uniunea Sovietică - nu se așteptau ca invadarea Poloniei să ducă la un război care să depășească amploarea și costurile umane și materiale ale primului război mondial. Urmau să mai treacă câteva luni până Hitler să-și dea seamă de inutilitatea tratativelor de pace cu Anglia și Franța, iar combinarea conflictelor european și pacific va duce la ceea ce a fost un adevărat "conflict mondial". Caracterul mondial al conflictului, evident în zilele noastre, nu a fost sesizat de cei mai mulți politicieni și generali în
Invadarea Poloniei (1939) () [Corola-website/Science/304828_a_306157]