4,948 matches
-
vieței nocturne și a pasurilor lunatecelor: somnul adânc. Dar când se scriu legile? Când încep a deveni controverse, când naivitatea încetează, când uzal începe-a fi privit ca formă goală și nu ca espresia spontană a unui înțeles, a unei trebuințe. Acest moment e somnul ușor și momentele de fixare și visurile acestui somn ușor sunt // simbole; dar, fiindcă aceste simbole nu sunt adevărul însuși, ele dau loc la cele mai diferite esplicări, și aceste esplicări împlu viața spirituală a popoarălor
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ele. Se știe că forma sub care se anunță șarlatanii este în genere cea mai atrăgătoare, prin urmare e acolo mai frumoasă unde corpul e mai urât și nimic nu se înfrumusețază (beschoenigt) mai mult - și firește că și are trebuința - decât tocmai răul, minciuna, decadența - și nu e nici o cauză atât de rea care să nu găsească apărătorii ei firești. Ce loc joacă rațiunea în această privință nu mai e de trebuință s-o spunem. 79 {EminescuOpXV 80} [PENTRU O
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
beschoenigt) mai mult - și firește că și are trebuința - decât tocmai răul, minciuna, decadența - și nu e nici o cauză atât de rea care să nu găsească apărătorii ei firești. Ce loc joacă rațiunea în această privință nu mai e de trebuință s-o spunem. 79 {EminescuOpXV 80} [PENTRU O PRESĂ OBIECTIVĂ] 2258 fiindcă cele mai multe reflecțiuni ale presei sunt în genere atât de ordinare și atât de lipsite de cuprins încît nu-s decât răsfrângerea interesului egoist a unui om sau vreunei
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
-ionis flămând - flămîngiune rotund - rotungiune putred - putregiune veșted - vestegiune încurcat - încurcăcios [încurcă]ciune încărcat - încărcăcios - încărcăciune bolnav - bolnăvicios scârnav - scîrnăvicios gubav - gubăvicios trândav - trîndăvicios -ință/-enția [credință] - credincios [putință] - putincios [neputință] - neputincios [biruință] - biruincios [stăruință] - stăruincios 103 {EminescuOpXV 104} netrebnicie [trebuință] - trebuincios [netrebuință] - netrebuincios negru - negricios - negriciune alb - albicios - [albiciune] galben - gălbenicios în-gălben-i galben gălbenare gălbează gălbegit gălbeniciune gălbenicios gălbeor gălbenaș credință III ființă silință umilință voință dorință stăruință trebuință IV iscusință căință - căincios împac - împăcăciune - împăcăcios [bolnav] - bolnăviciune - bolnăvicios kraenklich
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
putincios [neputință] - neputincios [biruință] - biruincios [stăruință] - stăruincios 103 {EminescuOpXV 104} netrebnicie [trebuință] - trebuincios [netrebuință] - netrebuincios negru - negricios - negriciune alb - albicios - [albiciune] galben - gălbenicios în-gălben-i galben gălbenare gălbează gălbegit gălbeniciune gălbenicios gălbeor gălbenaș credință III ființă silință umilință voință dorință stăruință trebuință IV iscusință căință - căincios împac - împăcăciune - împăcăcios [bolnav] - bolnăviciune - bolnăvicios kraenklich [galben] - gălbenicios - gelbich* privință - privincios putință - putincios moeglich neputință - neputincios împăcăciune - împăcăcios (sich zu beruhingen) rugăciune - rugăcios întristăciune - întristăcios [2] 2257 - ură fermecatură căutătură băutură suitură cărătură murătură suduitură
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
el, traduc juxta linea tot ce e sănătos ca idee. Tot așa fac și cu List și cu alți economiști ce-mi convin. Fac un mic dicționar [... ] cu un sistem prevăzător de rezultante ale ideii generale Producțiune Laplace. Sporirea sferei trebuințelor. Erorile socialismului. ["STUDIUL MATEMATIC AL JOCULUI DE CĂRȚI... "] 2292 Studiul matematic al jocului de cărți. a) Să calculez suma combinațiunilor posibile între cărți! b) suma combinațiunilor posibile - cărți să fac exerciții jucând cu mine însumi c) ce serie iese când
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
lasă definitivu. Definițiunile n-a succes. Cum nu se poate acoperi pe deplin un simțământ în definiție, tot așa frumosul. Este o mulțămire pentru cel care se intere[se]ază pentru el însuși. Această satisfacere se bazează pe satisfacerea unei trebuințe. Unde este trebuință este o lipsă. Schopenhauer. Intuițiunea curată. Interesul, egoismul naturei omenești. Primirea unei cunoștințe lipsite de stimul este o ficțiune (? ). Este corăspunderea unei trebuințe. Trecerea de la o stare ce nu-i suficientă, la alta suficientă. Sch[openhauer] a
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
n-a succes. Cum nu se poate acoperi pe deplin un simțământ în definiție, tot așa frumosul. Este o mulțămire pentru cel care se intere[se]ază pentru el însuși. Această satisfacere se bazează pe satisfacerea unei trebuințe. Unde este trebuință este o lipsă. Schopenhauer. Intuițiunea curată. Interesul, egoismul naturei omenești. Primirea unei cunoștințe lipsite de stimul este o ficțiune (? ). Este corăspunderea unei trebuințe. Trecerea de la o stare ce nu-i suficientă, la alta suficientă. Sch[openhauer] a avizat la Plato
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
se intere[se]ază pentru el însuși. Această satisfacere se bazează pe satisfacerea unei trebuințe. Unde este trebuință este o lipsă. Schopenhauer. Intuițiunea curată. Interesul, egoismul naturei omenești. Primirea unei cunoștințe lipsite de stimul este o ficțiune (? ). Este corăspunderea unei trebuințe. Trecerea de la o stare ce nu-i suficientă, la alta suficientă. Sch[openhauer] a avizat la Plato forma fundamentală. Nu are a face nimic cu voința, cu nizuirea. Tipuri a perfecțiunii. Norma pentru realitate pe care ea n-o împle
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
mai splendidă, totuși respinge. Cerința: ca artea să se țină în marginele rațiunii. Adevărul legal, a naturei, a cunoștinței esacte. Gustul matur va trebui să se emancipeze. Vor fi mai puțin original-genial. Bizareriile vor trebui să le lase. Or corespunde trebuinței estetice mai adânci ale omenirei. Referința între natură și arte - între natural și frumos. Întrebarea e întrucît poate fi un artist realistic. Este arta numai imitativă sau trece peste aceste margini și dă ceva propiu. Arta stă asupra naturei însă
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ca să te adâncești în istoria ce nu-i istorie a acelei poezii. Evul miez al creștinismului este imposibil. Este învierea unor lucruri cari nu sunt înnăscute sufletului omenesc. Un aparat crud, vechi, a-l introduce în estetică. Nu este de trebuință de a cunoaște multe din istoria unui popor, în vremi în care a trăit animalic, timpi orbi. Sunt încercări deșerte, de a rechema cunoștința oarbă a popoarălor din vremi în care aceasta nu avea nici o valoare. A reproduce scheme, coaje
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ideilor. Este o ordine sigură. Este activă, este compasul și orientarea noastră proprie. {EminescuOpXV 412} IDEALELE OMENIREI 2285 Se pare că îndată ce cu o prea mare înmulțire a populației pusă în raport cu o prea mică masă de materie, destinată a îndeplini trebuințele ei, se naște și trebuința unei soluțiuni ale acestei nevoi. Afară de aceea, suprapopularea e însoțită totdeauna de fenomenul (foarte esplicabil) grămădirei averilor la indivizi, cari prin mijlocul lor își procură cu un cinism mai animalic toate plăcerile pe care simțurile
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Este activă, este compasul și orientarea noastră proprie. {EminescuOpXV 412} IDEALELE OMENIREI 2285 Se pare că îndată ce cu o prea mare înmulțire a populației pusă în raport cu o prea mică masă de materie, destinată a îndeplini trebuințele ei, se naște și trebuința unei soluțiuni ale acestei nevoi. Afară de aceea, suprapopularea e însoțită totdeauna de fenomenul (foarte esplicabil) grămădirei averilor la indivizi, cari prin mijlocul lor își procură cu un cinism mai animalic toate plăcerile pe care simțurile umane sunt în stare de-
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
constitutive posibile. Idealele rămân a fi: o turmă ș-un păstor și egalitate economică. Cum am văzut, ideile comunistice nu sunt dependente de voința oamenilor. Ele sunt rezultatul a unei prea mari înmulțiri a populației și a coliziunii acesteia cu trebuința mijloacelor de esistență. E însă ultima consecință a cugetării umanitare. a) Cristos. La-o-tse. Plato. Murmonii 412 {EminescuOpXV 413} ad a) Beligiunea creștină după esența evangelicilor [; ] după primul trai al comunelor creștine era comunismul bazat pe egalitate economică și pe iubire
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
împreună-lega aceste concepturi, pentru că temeiul lor zace într-însele. Pentru exemplu când zic: Dumnezeu este o ființă nemărginită. Însă când nu cunoaștem noi nemijlocit împreună-legarea așa unor concepturi, atuncea spre a le putea încopcie pre aceste laolaltă, ni este de trebuință un temei, care să fie deosebit de dânsele. Acest temei necunoscut x are să se cugete din afară, din acele concepturi pre carile le putem însemna cu a și b și pre carile vrem a le împreună-lega. Însă temeiul x are să fie
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
aș lega iarăși din nou aceste concepturi, aș scoate dintr-aceste reprezentații universale alta și mai generală aș avea conceptul naturii, care apoi este concept al concepturilor sau idee. Din aceste toate se vederează că pentru alcătuirea concepturilor sunt de trebuință aceste patru lucrări ale minții adică: 1) cumpănirea laolaltă a mai multor reprezentații singuratice; 2) băgarea de samă a notelor comune (reflexio) sau luarea în samă a acelor note în care se 567 {EminescuOpXV 568} potrivesc înfățoșările singuratece; 3) scoaterea
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
VIN Cu adevărat, că zama viței este un adipoton împrotiva mîhniciunei și strugurii ei sunt cele mai bune și mai minunate roduri a pământului. De ar ști omul să se metahirisească cu dânsul după cum se cade, n-ar mai avea trebuință de altă doftorie: pentru că această doftorie vioaie și voioasă are daruri minunate. Când se ia cu măsură, face inima veselă, mintea voioasă, întărește trupul, gonește întristăciunea, arată iubință; pe oameni îi îndeamnă să cânte, să gioace, să aibă îndrăsneală și
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
poate”». Aici, afirmă Weber, suntem în fața «unei maxime impregnate de etică a modului de viață». În sfârșit, « Omul este pus în relație cu câștigul ca scop al vieții sale, nu câștigul în relație cu omul ca mijloc în scopul satisfacerii trebuințelor materiale ale vieții sale. Această inversare, pur și simplu lipsită de sens pentru perceperea obiectivă a stării „naturale” a lucrurilor, cum am spune noi, este evident într-un mod tot atât de necondiționat un laitmotiv al capitalismului, după cum este ceva străin omului
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
medievală». Mai mult decât sfântul Toma, fericitul Duns Scotus - în faza finală a dezvoltării valorii economice a bunurilor - insistă pe utilitatea acestora pentru om. Pentru că în general lucrurile care sunt mai nobile în substanța lor naturală, sunt mai puțin utile trebuințelor omenești și sunt, deci, mai puțin prețioase». Și adaugă: «De aceea am spus că valoarea poate fi înțeleasă cu adevărat prin punerea în legătură cu calitatea lucrurilor dată de utilitatea lor, pentru care, de altfel, se face schimbul». Despre piață: comercianții fac
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
bune. În sporturile în natură, relația participanților și luarea de decizii concentrează esențial probleme de securitate și de organizare materială corespunzătoare. Sporturile colective - în măsura în care grupul trebuie să obțină rezultate mai bun față de alt grup - introduc parametri negativi cum sunt: rivalitatea, trebuința de a trișa, care exacerbează reacțiile agresive ale jucătorilor. Astfel, echilibrul energetico-afectiv al fiecăruia riscă să fie perturbat și pot apărea certuri în interiorul grupului. Confruntarea grupului cu această situație prezentă nu interesează și planul dezvoltării sociale. Experiența obținută în acest
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
le ia în seamă. Pornind de la aceste criterii, cărora le putem adăuga și altele, o tipologie generală a mincinosului poate fi definită în funcție de [Gorgos, 1989:433]: • factorii de personalitate: intelectuali (inteligență, flexibilitate, fluiditate, creativitate etc.); dinamic-energetici (temperament, afectivitate, motivație); proiectivi (trebuințe, tendințe, dorințe, aspirații, scopuri, idealuri); efectori / instrumentali (memorie, deprinderi, priceperi, capacitate, aptitudini); relaționali (caracter, legături interpersonale); etc. • factori de natură bio-psiho-socială: constituție biologică (stare de sănătate sau de boală), vîrstă, sex; constituție psihică (echilibrat/dezechilibrat, introvertit/extrovertit etc.); grup cultural
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
înțelegere cu semenii săi. Nu numai când vorbim și când scriem, ci și când gândim recurgem la cuvinte în propoziții și fraze. În momentul intrării în școală copilul posedă un limbaj rudimentar, câteodată defectuos, dar care îi ajunge pentru satisfacerea trebuințelor lui imediate. E necesar ca vocabularul spontan și sincer al copilului să fie valorificat prin precizare, clarificare, corectare, plasticizare, îmbogățire. Toate acestea se realizează prin utilizarea corectă și conștientă a cuvântului în diferite contexte, în vorbire prin lecțiile de limba
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
influențează evident comportamentul. Nevoia de autorealizare nu "dispare" însă prin satisfacere, ea poate stimula continuu dezvoltarea persoanei. Nevoia de securitate, de apartenență, de dragoste și respect, sunt satisfăcute din interacțiune cu mediul exterior, ceea ce implică dependența persoanei față de acesta. Satisfacerea trebuințelor este parțială (omul obișnuit își satisface 85% din nevoile fiziologice, 70% din nevoile de siguranță, 50% din nevoile de afiliere, 40% din nevoile de stimă și doar 10% din nevoile de autorealizare), iar caracterul lor imperativ scade spre nevoile superioare
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
apartenența politică sau religioasă a părinților. Învățământul preșcolar de stat este gratuit. Unitatea de învățământ preșcolar este grădinița de copii, care poate avea personalitate juridică. Învățământul preșcolar asigură dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a personalității copilului potrivit ritmului propriu și trebuințelor acestuia. Educația preșcolară asigură stimularea diferențiată a copilului în vederea dezvoltării sale în plan intelectual, socio-afectiv și psihomotric, ținând cont de particularitățile de vârstă ale acestuia, asigură șanse egale de pregatire copiilor care frecventează gradinița sau cel puțin grupa pregătitoare pentru
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
vin în contradicție cu drepturile sale. Jocul reprezintă activitatea, forma fundamentală de învățare, mijlocul de realizare și metoda de stimulare a capacității și creativității copilului, ca un drept al acestuia și ca o deschidere spre libertatea de a alege, potrivit trebuințelor proprii. Programul zilnic al copiilor se desfășoară pe baza unei planificări a tuturor activităților în care sunt implicați copiii pe parcursul întregului an. Activitatea se desfășoară pe baza unui orar stabilit de educatoare și avizat de directoare. Activitatea internă din fiecare
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]