4,267 matches
-
perechi contrastive determină structurarea viziunii artistice pe două planuri ale imaginarului poetic. Prima strofă concretizează condiția existențială a lumii comune, pusă sub semnul devenirii, al efemerității și al derizoriului. Imaginea vieții văzute ca mare trecere spre neființă este reliefată semantic (trecătoare, se trec) și stilistic. Comparația dezvoltată cu care se încheie prima strofă apelează la imagini dinamice și la motivul acvatic pentru a sugera zbuciumul van al oamenilor care se perindă în lume asemeni valurilor iute pieritoare. Ultimele două versuri ale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
instinctele (dionisiacul). Item 3: ilustrarea a patru elemente de compoziție și de limbaj ale textului poetic studiat, semnificative pentru ilustrarea temei și a viziunii despre lume Secvența a doua se află întro relație de opoziție cu imaginea dezolantă a lumii trecătoare, fiindcă detaliază destinul creator ce sfidează limitele. Reluând sintagma din titlu, strofa a doua pune existența poetului sub semnul unicității, prin adverbul de excepție numai. Acesta precede substantivul poetul, prin care se obiectivează eul liric. Prin creație, poetul se sustrage
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
oceanului și cerurile toate) și în netimp. Refuzul frumoasei muritoare nu stinge „înverșunarea zănatică de a frânge hotarul dintre lumi“ (Petru Creția). Fără a ezita, precum zmeul din basmul sursă, luceafărul acceptă ruptura ontologică, gata să schimbe netimpul în vreme trecătoare și destinul său în Absolut pentru soarta efemeră a omului muritor. Partea a doua (strofele 44- 64), în care se dezvoltă idila pământeană dintre Cătălin și Cătălina, este dominată de planul terestruuman, iar personajul focalizator este acum Cătălin. Portretul pajului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și timp, ea este și acum... Au trecut trei ani de încercări și ocoluri și totuși noi suntem azi față în față, căci între noi este tot iubirea de atunci. Ce pot să însemne câteva clipe de rătăcire?... O neînțelegere trecătoare... Când viața întreagă este înaintea noastră?... GELU (tulburat de această dăruire exaltată a ei, o privește totuși cu un zâmbet neînduplecat): A fost un vas scump dintrun cristal „fără pată“, fără pereche și vasul acesta stă înaintea noastră în cioburi
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
acestea, ea rămâne o fetiță cuminte și naivă; câteodată însă e de o încăpățânare nemaipomenită, nu spune decât nu și nu; atunci toate argumentele mele devin inutile și e nevoie să treacă un timp ca să înțeleg că împotrivirea se datora „trecătoarei mele ieșiri din cercuri“, ca să folosesc cuvintele ei. Firește, asemenea momente mar mâhni adânc dacă nar cuprinde și ele ideea consolatoare că, din toată lumea asta, ea ma ales pe mine. De fapt, Zenobia susține că tot ce fac e foarte
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
revelează tânărului european un univers de mare complexitate în care iubirea este o entitate metafizică proteiformă. Pentru ea, creația și iubirea sunt modalități alternative de existență, una solară, cealaltă nocturnă, fiecare punând un rost și un miracol în coaja timpului trecător. Alături de ea, Allan descoperă că dragostea și creația sunt doar întrupări fulgurante ale absolutului care nu alungă suferința, ci o presupun. ÎNCHEIERE În concluzie, apare evident faptul că aceste personaje, obsedate de cunoașterea sinelui și cu noaș terea lumii, trăiesc
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
excepție în situații de excepție.45 Observăm, așadar, că lumea ideală și realitatea, "legile" și oamenii își păstrează locurile tradiționale atât în clasicism, cât și în romantism. Deosebirea este de sens: unul descendent de la cerul ideilor eterne la pământul alcătuirilor trecătoare în primul caz; și altul ascendent de la individul genial la universul pe care-l (re)construiește singur și-l proiectează apoi deasupra sa, spre a-i sluji drept etalon pentru imperfecta și dezamăgitoarea realitate în cel de-al doilea caz
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
astfel încât "<<ontologia trecută>> a proclamat lipsa de ființă sau desființarea" realului în toată diversitatea sa117. La Hegel, separarea dintre cele două lumi nu mai este deja atât de tranșantă. Între ceea ce numeam mai devreme cerul ideilor eterne și pământul alcătuirilor trecătoare există acum o comuniune necesară lumea sensibilă nu mai este o simplă lume de umbre pe pereții unei peșteri platoniciene -, fără ca sensul clasic, descendent, să fie totuși abandonat. Am spus necesară, pentru că la Hegel lumea sensibilă este indispensabilă ca materie
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
că ții pe dracu-n casă. Mîță ori motan negru, cucoș negru și cîne negru aduc bine la casă. Să nu duci mîță în car ori în căruță, că slăbesc vitele trăgace. Să nu duci mîță la mutat peste apă trecătoare. Mîță să nu iei cu tine cînd te muți în altă casă, că iei sărăcia. Să nu crești mîță vînătă pe vremea cînd se strîng bucatele de pe cîmp, că se scîrnăvește în casă. Se crede că dacă tușește mîța va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
găini. Cînd vine uliul la găini, să azvîrli în el cu o mătură părăsită. Umbră Cînd te uiți pe umbra ta, ai să te temi noaptea. Se crede că zidarii, făcînd vreun zid mare, măsură cu șfara lor umbra oarecărui trecător pe lîngă ei și o zidesc în zid, carele (omul) apoi nu trăiește mult. Cel de i s-a îngropat lungimea umbrei la temelia casei mai trăiește patruzeci de zile. (Gh.F.C.) Unghie Să nu-ți tai unghiile lunea, marțea și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se află printre apărătorii cei mai înfocați ai reconstituirii Internaționalei. Angajat în lupta împotriva fascismului încă din 1922, Partidul Socialist Italian și-a păstrat cu ajutorul acestei experiențe și mai apoi datorită Rezistenței o relativă puritate doctrinală pe care o putere trecătoare nu a reușit să o altereze. Dar, la fel ca și omologul său francez, acesta trebuie să țină cont de existența unui Partid Comunist atotputernic care are o influență asupra opțiunilor sale strategice. În sfîrșit, partidele socialiste din țările Europei
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
cu 1974, criza economică, apoi cea socială, pun mișcarea socialistă într-o situație nouă. Consecințele sale nu sînt perceptibile imediat și nu puțini dintre conducătorii politici socialiști au susținut în mod prematur că nu este vorba decît despre o recesiune trecătoare și că "ieșirea din tunel" este aproape. Punînd capăt perioadei de reconstrucție economică și de relativă prosperitate, inițiată după cel de-al Doilea Război mondial, această criză diferă mult de cea din 1929, ca să nu mai vorbim de celelalte mai
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
o transparență neverosimilă. Zidurile lor trainice, iluzia "reliefului" mural pe întinderea nedeterminată a unei așezări labirintice par a se lichefia sub unghiul primei priviri scrutătoare. Unghiul vederii se ajustează potrivit situației diegetice, relevînd postura de privitor, de privit, de simplu trecător sau de spion al ferestrelor, din afara sau dinapoia obloanelor trase, de vizitator, de locuitor, de servant, de patron, de amfitrion, de outsider. În istoria genului, tema trimite la Émile Zola, cel care a vorbit într-un sens estetic despre "casele
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
împreună. Se auzeau zgomote de lucruri trîntite și sparte. Numai că nu se băteau, deși cine știe!? În astfel de momente, surioara se apuca să plîngă. Iar Marcu inventa și mai multe poante, ca să se asigure că toate astea-s trecătoare și că lucrurile au rămas neschimbate. Apoi tata a zis că pleacă și de data asta s-a ținut de cuvînt. Atunci a plîns mama. Asta după ce s-a ținut tare cît tata își făcea bagajele și-și lua rămas
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
În sat nici În vecini Numa-n pustiu de streini. ” -//,, Foaie verde flori de ghiață De-ar ști omul ce e viața Că-i subțirică ca ghiața. Ar petrece zi și noapte Să se sature de toate. Că viața-i trecătoare Ca și floarea cînd Înfloare. Dimineața că-n pupește Peste zi că Înflorește Și, seara se vestejește. Dragostea, ca sentiment general. Exemplificăm : „În livada lui İon Toate păsările dorm, Numai una n-are somn Și umblă din pom În pom
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
spor. ” IV. ,, Pentru o viață lăudată Și cu minciuni brodată Au lăsat masă și casă Și o casă prea frumoasă. ” Dispariția mînăstirii și acoperirea ruinelor ei cu pămîntul tăcerii, iar amintirea cu timpul uitării, arată că toate În viață sunt trecătoare. Vremea, jaful, sărăcia sau duhul răzvrătirii și al nemulțumirii după cum glăsuiește doina, care Îi stăpînea pe călugări, au dus la pustiul mînăstirii și la dispariția ei. Actuala biserică cu hramul Sf.Mucenic Gheorghe este așezată pe locul vechii mînăstiri, În
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
EMINESCIAN Poetul își caută salvarea spirituală prin evaziunea în timp, în spațiu și în vis. Evaziunea în timp: sentimentul zădărniciei la gândul efemerității omului pe pământ, al deșertăciunii cu privire la dispariția civilizațiilor (Memento mori Panorama deșertăciunilor). Timpul este ireversibil (''Numai omu-i trecător/ Pe pământ rătăcitor"). Vizionarul romantic încearcă să se salveze prin evaziunea din timpul biografic în timpul eternității, în timpul mitic sau in timpul istoric. În poemul Luceafărul, timpul este nesfârșit, deoarece Luceafărul se întrupează din soare și noapte, elemente ale eternității. În
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
se salveze prin evaziunea din timpul biografic în timpul eternității, în timpul mitic sau in timpul istoric. În poemul Luceafărul, timpul este nesfârșit, deoarece Luceafărul se întrupează din soare și noapte, elemente ale eternității. În Scrisoarea I, timpul este ambivalent (infinit și trecător), reprezentat de lună și ceasornic. Altădată, poetul se refugiază în timpul mitic al Daciei legendare (Memento mori) sau într-un timp istoric, în viziunea lui grandioasă (Scrisoarea III). Evaziunea în spațiu: un spațiu cosmic sau un spațiu terestru paradisiac. Viziunea cosmică
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
un simbol al statorniciei existenței, în general, dar și al statorniciei sentimentului erotic. În dorința de a prelungi clipa în eternitate, îndrăgostiții vor evada din real în oniric ("vom adormi"). Interjecția din final aduce o notă de melancolie semnificând fericirea trecătoare. Din inventarul figurilor de stil se rețin personificările ("buciumul sună cu jale", "apele plâng"), metaforele ("stelele nasc umezi"), comparațiile ("sufletul meu arde-n iubire ca para"), epitetele ("luna... sfântă și clară"). La nivel fonetic remarcăm muzicalitatea vocalelor "u" și "â
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
fortuna labilis, fugit irreparabile tempus). M. Eminescu a preluat din creația populară teme, motive, simboluri, forme prozodice de limbaj poetic). Revedere este prima poezie în metru popular-trohaic și exprimă concepția generală a poetului despre univers, despre metamorfozele naturii și condiția trecătoare a omului. În cadre amintind de prozodia folclorică se dezvoltă idei noi, cu caracter filosofic. Titlul poeziei sugerează revenirea poetului în spațiul copilăriei, unde are prilejul să revadă codrul și să reflecte cuprins de melancolie asupra trecerii timpului. Concepută ca
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mereu același, acesta privește cu înțelegere omul și-l ocrotește. Sugerând prin succesiunea anotimpurilor, trecerea timpului, poetul exclamă pe un ton trist: "Că de când nu ne-am văzut/ Multă vreme a trecut" și pune în antiteză două concepte filosofice: omul trecător codrul etern. Ruptura față de natură, care a însemnat suferință pentru poet, dar și bucuria revederii codrului sunt exprimate prin vocative și diminutive de factură populară. Mândru de tinerețea sa veșnică, geniul uman deplânge soarta omului fragil, vulnerabil, "schimbător", "rătăcitor", în timp ce
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
se vrea judecat pe măsură, sperând să aibă parte de nemurire". În câteva versuri apare din nou identitatea oamenilor cu ei înșiși și cu omenirea întreagă: "unul e în toți, tot astfel precum una e în toate", ideea despre condiția trecătoare a omului pe pământ, după care satira trece în sarcasm. Oamenii sunt egali în fața morții și confesiunea din final este sfâșietoare: "Deopotrivă-i stăpânește raza ta și geniul morții". Aspirând spre Absolut, creatorul de adevăr și frumusețe poetică exprimă dimensiuni
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
atmosferă carnavalescă, se consideră un spectator contemplativ și stoic, se detașează de mascarada lumii, orientându-se după propriul cod de morală. Aspirând la o liniște absolută a spiritului, acesta comentează o maximă despre timpul ireversibil pentru om, cu întâmplări nesemnificative, trecătoare: "Multe trec pe dinainte, / În auz ne sună multe,/ Cine ține toate minte/ Și ar sta să le asculte?". Pornind de la cunoașterea de sine, socratiană ("Cunoaște-te pe tine însuți"), geniul observă că timpul este important în privința autocunoașterii, "a regăsirii
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
să le asculte?". Pornind de la cunoașterea de sine, socratiană ("Cunoaște-te pe tine însuți"), geniul observă că timpul este important în privința autocunoașterii, "a regăsirii în ceilalți" (Zoe Dumitrescu-Bușulenga). E o trăire a relației cu ființa (Strofa a doua). Timpul este trecător, toate sunt trecătoare, omul este înconjurat de lucruri efemere și trebuie să facă apel la rațiune, să înțeleagă faptul că poate privi doar "masca fericirii". Numai așa, acceptând "curgerea" firească a lucrurilor, conștient că fericirea ține o clipă, omul poate
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Pornind de la cunoașterea de sine, socratiană ("Cunoaște-te pe tine însuți"), geniul observă că timpul este important în privința autocunoașterii, "a regăsirii în ceilalți" (Zoe Dumitrescu-Bușulenga). E o trăire a relației cu ființa (Strofa a doua). Timpul este trecător, toate sunt trecătoare, omul este înconjurat de lucruri efemere și trebuie să facă apel la rațiune, să înțeleagă faptul că poate privi doar "masca fericirii". Numai așa, acceptând "curgerea" firească a lucrurilor, conștient că fericirea ține o clipă, omul poate evita dezamăgirea, aspectele
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]