6,656 matches
-
însemnătate pentru lingvistică, prin materialul de multe ori arhaic pe care îl oferă spre studiu (în special colindele). În ceea ce privește culegerea folclorului, el admite numai înlăturarea cuvintelor indecente, inestetice sau străine, introduse, după părerea sa, fără rost. Totuși, poveștile publicate în „Tribuna” și în „Convorbiri literare” au o formă oarecum cizelată de către folclorist. Formulele tradiționale (inițiale, medii, finale), proverbele, zicătorile, expresiile populare, destul de numeroase, provincialismele introduse moderat de S., care intervine și cu unele reflecții în maniera povestitorului popular, conferă textelor ceva din
SIMA AL LUI ION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289673_a_291002]
-
1889; Folclor din Țara Moților, îngr. Ioan Felea și Mircea Popa, pref. Mircea Popa, postfață Romulus Felea, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: I. Bratu, Grigorie Sima al lui Ioan, LU, 1908, 1-2; Alexandru Ciura, Foiletoane, Beiuș, 1912, 75-79; Ion Breazu, Literatura „Tribunei” (1884-1895), DR, 1934-1935; Romulus Felea, Un folclorist uitat: Grigorie Sima, LL, 1968; Vrabie, Folcloristica, 201-202; Bârlea, Ist. folc., 291; Dicț. lit. 1900, 781-782; Datcu, Dicț. etnolog., II, 208. C. Bz.
SIMA AL LUI ION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289673_a_291002]
-
de Cultură și ca bibliotecar la Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea. Debutează în 1969, la „Luceafărul”, iar editorial în 1978, cu placheta Cineva mai tânăr, care obține Premiul Editurii Albatros. Colaborează la „Argeș”, „Astra”, „Ramuri”, „Orizont”, „România literară”, „Tribuna” ș.a. În primul ciclu al volumului Cineva mai tânăr S. propune o poezie inocent-adolescentină, de versificație și tematică rural-tradiționalistă, pentru ca în al doilea ciclu, intitulat Un domn suav, să surprindă, păstrând aceeași simplitate - inclusiv la nivelul construcției poemului și al
SIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289674_a_291003]
-
SLOVA NOASTRĂ, publicație apărută la București, cu periodicitate variabilă (bilunar, lunar, trimestrial), din 29 decembrie 1941 până în decembrie 1944. Are subtitlul „Bilunar de informare literară și pedagogică. Răboj al faptelor și năzuințelor neamului românesc”, din august 1944 schimbat în „Tribună independentă de luptă profesională. Răbojul faptelor și năzuințelor învățătorimii”. Director: Mircea Ispir. Revista este editată sub auspiciile Asociației Generale a Învățătorilor din România. Rubrici: „Note-Informații-Polemici”, „Însemnări”, „Bazar”. Colaborează cu versuri N. Bocșa, Em. Papazissu, D. I. Pietrari, G. Bobei, V. Copilu-Cheatră
SLOVA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289723_a_291052]
-
până în 1969, expert la Consiliul de Miniștri (1971-1984), director adjunct al ONT Carpați și director în Ministerul Turismului (1984-1991), va funcționa apoi ca asistent și lector asociat la Academia de Studii Economice din București. Debutează în 1976, cu versuri, la „Tribuna”, iar prima carte, Interogația adevărului, îi apare în 1981. Scrie la „Familia”, „Flacăra”, „Luceafărul”, „Transilvania”, „Vatra”, „Steaua”, „Magazin istoric”, „Viața românească”, „Urzica”, „România literară”, „Cuget românesc” ș.a. Este membru fondator al Societății Române de Haiku, membru asociat la International Haiku
SMARANDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289732_a_291061]
-
de cinci ani, obținând doctoratul în drept. În 1930 a făcut parte din delegația la Congresul minorităților de pe lângă Societatea Națiunilor de la Geneva; o vreme este profesor la École pour la Propagation des Langues Étrangères en France de la Paris. Întemeiază revistele „Tribuna românilor transnistreni” (1927-1928) și „Moldova nouă” (1935-1941), organ al Asociației Culturale a Transnistrenilor, conduce ziarul „Transnistria” (1941-1944). În 1942 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. Între 1942 și 1943, ca președinte al Consiliului Național al Transnistriei, inițiază, împreună cu
SMOCHINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289734_a_291063]
-
nouă”, „Viața ilustrată”, precum și la reviste și ziare din București: „Viața literară”, „Gândirea”, „Vremea”, „Adevărul literar și artistic”, „Da și nu”, „Viața de azi”, „Floarea de foc”, „Sfarmă-Piatră”, „Rampa”, „Cuvântul”, „Curentul”, „Epoca”, „Universul”, „Semnalul”. În anii ’60 e prezent în „Tribuna” și „Steaua”, unde semnează mai ales traduceri din poezia maghiară, germană, americană, africană. Tălmăcirile din expresionistul Ernst Toller au apărut și în volum (Cartea rândunelelor, 1972). Mai mult decât prin propria operă, Ș. a intrat în atenția publică prin antologia
SIREAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289707_a_291036]
-
1938, ține altă rubrică, intitulată „Gând, vorbă și slovă scrisă”. Colaborează cu încercări critice și cronică literară la „Convorbiri literare”, „Universul literar”, „Albina”, „Răsăritul”, „Țara noastră”, „Neamul românesc”, „Tinerimea română”, iar mai târziu la „Astra”, „Argeș”, „Tomis”, „Orizont”, „Familia”, „Clopotul”, „Tribuna”, „Presa”, „Muzica”, „Arta și tehnica grafică” ș.a. Conduce, ca redactor, revistele „Îndreptar” (ianuarie-aprilie 1936) și „Da și nu” (martie-decembrie 1936), e redactor-șef la „Orfeu”, revista studenților de la Conservatorul bucureștean. Cărții de debut a lui S., Mișcarea sămănătoristă (1933), unde
SMANTANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289729_a_291058]
-
cusăturilor populare. Debutează la „Literatorul”, în 1881, cu o traducere din E. A. Poe, iar editorial în 1888, cu plachete Din pana suferinței. A colaborat la „Revista Societății «Tinerimea Română»”, „Convorbiri literare”, „Fântâna Blanduziei”, „Revista literară”, „Generația viitoare”, „Revista poporului”, „Românul”, „Tribuna, „Universul”, „Școala română” ș.a., semnând Smara, dar și Smaranda Gârbea, Smaranda Garbiniu, Frusinica, Baba Vișa ș.a. Publică numeroase volume, cuprinzând proză (nuvelă, roman, jurnal de călătorie, povești pentru copii), versuri și teatru. S. și-a transpus pledoariile feministe în romane
SMARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289730_a_291059]
-
3; Ștefan Baciu, „Aspecte literare”, UVR, 1940, 18; Ion Roman, „A doua primăvară”, CRE, 1940, 4 483; Ion Marin Sadoveanu, „Timon II”, TIL, 1941, 1 592; Mircea Streinul, „Timon II”, VAA, 1941, 195; Ion Gherghel, „Spiritul german în literatura română”, „Tribuna literară”, 1941, 3-7; Călinescu, Ist. lit. (1941), 923, Ist. lit. (1982), 1 025; Zaharia Stancu, Ion Sân-Giorgiu, „Ultima oră”, 1945, 249; Crohmălniceanu, Lit. rom. expr., 27-32, 42-45; Bucur, Istoriografia, 291-292; Ion Sân-Giorgiu, DRI, IV, 315-326; Dicț. scriit. rom., IV, 188-190
SAN-GIORGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
Râmnicu Vâlcea (1969-1971) și „Flamura” din Reșița (1972-1989), ulterior ca redactor-șef la ziarul „Timpul” și la Agenția Media Star din Reșița. Din 1997 este director al Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” din același oraș. Debutează cu versuri în 1965, la „Tribuna”, publică în primele numere ale revistei „Echinox” (1968), fiind membru fondator al cenaclului omonim. Ca reporter, începe cu volumul Aurul din aripi, apărut în 1986, iar cea dintâi plachetă, Ascultând ceasornicul în baie, îi este editată în 1995. Dicționarul scriitorilor
SARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289493_a_290822]
-
taverne/ în bobul de grâu”. Vidul interior, proclamat obsesiv, dă la iveală spații unde se înstăpânesc lipsa de iluzii, demitizarea, chiar iconoclastia, uneori textul având rezonanțe de parabolă ironică: „Un șarpe ține loc/ de semn de carte./ Vântul citește la tribună/ decrete urgente despre/ o fericire obligatorie./ La ghișeu, Mona Lisa reclamă/ furtul surâsului”. S. invocă stările de cădere și pustiire, dar preferă convertirea dramatismului în expresie prozaică, în ludic, vădind o înclinație accentuată pentru calambur și combinații insolite, nu întotdeauna
SARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289493_a_290822]
-
Cocea, devine nume oficial. A colaborat și la „Ancheta”, „Bugeacul”, „Convorbiri literare”, „Curierul”, „Curentul literar”, „Datina”, „Familia”, „Gazeta Transilvaniei”, „Gândirea”, „Gorjanul”, „Iconar”, „Itinerar”, „Izvorașul”, „Însemnări ieșene”, „Munca literară”, „Opaițul satelor”, „Orientări”, „Pagini basarabene”, „Pământul”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Revista franco-română”, „Tomis”, „Tribuna” (Călărași), „Universuil literar”, „Viața literară”, „Viața românească”, „Zorile”. A mai semnat Lucian Dumbravă, Dumitru V. Dumitru, D. V. Dumitru-Studolna. Primul volum, Poeme, îi este publicat în 1936. S. s-a afirmat îndeosebi prin Cântece în singurătate, plachetă apărută în 1942
SARGEŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289499_a_290828]
-
TRIBUNA LIBERĂ, periodic apărut la Bârlad, bilunar, de la 15 iunie la 15 septembrie 1923. Articolul-program, Cuvantul nostru, semnat de B. F. Păuceanu, analizează situația economică și politică a țarii după încheierea primului război mondial și face un apel la salvarea morală
TRIBUNA LIBERA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290250_a_291579]
-
-se publicisticii și activității de animator cultural. Colaborează la „Limba română”, „Curentul literar”, „Universul literar”, „Vremea”, „Adevărul literar și artistic”, „Curentul”, „Lanuri”, „Ardealul”, „Universul” ș.a., iar în ultimele decenii ale secolului al XX-lea e prezent în „România literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Vatra”, „Astra”, „Steaua”, „Convorbiri literare”, „Târnava” ș.a. Întemeiază sau se află între cei care fondează câteva periodice: „Gazeta Mediașului” (1937-1939), „Vocea Târnavelor” (1939-1940), „Mureșul” (1941) și „Plastica românească” (1934-1935, revistă onorată de colaborarea unor personalități precum N. Iorga, N. Tonitza
TOGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290208_a_291537]
-
TRIBUNA LIBERĂ, revistă apărută la București la 15 mai 1896. Poetul Aristide Cantilli, unul din cei mai consecvenți membri ai cercului literar macedonskian, este redactorul publicației. Aici Al. Macedonski semnează articolul Început de însănătoșire, în care, răspunzând lui G. Panu, își
TRIBUNA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290249_a_291578]
-
TRIBUNA LITERARĂ, periodic apărut la Huși, bilunar, între 15 aprilie și 15 iulie 1931. Colectivul redacțional nu este menționat. „Libertatea scrisului fiind adevărata manifestare a artei”, redactorii revistei „nu tind să formeze un curent în literatura românească și nu-și obligă
TRIBUNA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290252_a_291581]
-
lui Geo Bogza, căruia îi răspunde B. Caușanschi în Cazul Bogza. Multe comentarii blamează antisemitismul și nazismul (Gh. Chirițescu, Deutschland über alles, Sandu Teleajen, Asaltul dictatorilor), altele deplâng asasinarea lui I. G. Duca, fără să reușească transformarea publicației într-o tribună social-politică de autoritate. Cantonarea în provincialism e tot mai evidentă. I. I.
TOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290234_a_291563]
-
TRIBUNA LITERARĂ, revistă apărută la Brașov, lunar, din iunie până în decembrie 1941. Directorul, Octav Șuluțiu, anunță în editorialul Românesc și universal un program de perspectivă europeană, în egală măsură etic și estetic. Preocuparea esențială a publicației va fi aceea de receptare
TRIBUNA LITERARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290253_a_291582]
-
TRIBUNA LIBERĂ, gazetă apărută la Focșani, bisăptămânal, de la 14 noiembrie 1894 până la 15 mai 1895 și de la 11 februarie la 14 octombrie 1896. Un bun ziarist, C. B. Stamatin-Nazone, totodată autor de scrieri satirice și semnatar al unui volum de portrete
TRIBUNA LIBERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290251_a_291580]
-
TRIBUNA NOUĂ, periodic apărut la Arad între 18 iunie 1924 și 7 decembrie 1930, zilnic până în 12 martie 1927, apoi săptămânal. Inițial are subtitlul „Ziar politic național”, iar ca hebdomadar devine „Organ al Partidului Național Liberal”. Director: Ion Montani. Din 1927
TRIBUNA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290256_a_291585]
-
TRIBUNA ROMÂNEASCĂ, publicație apărută la București de la 7 noiembrie 1946 până la 1 septembrie 1947, cu subtitlul „Cotidian independent de informație și atitudine națională”; continuă „Tribuna Transilvaniei”. Director: Al. Cerna-Rădulescu. „Slujind numai interesele sfinte ale neamului și neaflându-se în slujba nici unui
TRIBUNA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290259_a_291588]
-
TRIBUNA ROMÂNEASCĂ, publicație apărută la București de la 7 noiembrie 1946 până la 1 septembrie 1947, cu subtitlul „Cotidian independent de informație și atitudine națională”; continuă „Tribuna Transilvaniei”. Director: Al. Cerna-Rădulescu. „Slujind numai interesele sfinte ale neamului și neaflându-se în slujba nici unui partid politic”, T.r. crede „cu dârzenie românească în apropierea zilei în care, descătușat de toți cei care l-au mințit și l-au
TRIBUNA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290259_a_291588]
-
TRIBUNA LITERARĂ, supliment al gazetei „Tribuna”, apărut la Sibiu, săptămânal, între 20 februarie 1900 și 25 decembrie 1902, cu subtitlul „Revistă literară și culturală”, fără numerotare proprie, ci preluând-o pe cea a „Tribunei”. În afara unui articol de fond, conține încercări
TRIBUNA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290254_a_291583]
-
TRIBUNA LITERARĂ, supliment al gazetei „Tribuna”, apărut la Sibiu, săptămânal, între 20 februarie 1900 și 25 decembrie 1902, cu subtitlul „Revistă literară și culturală”, fără numerotare proprie, ci preluând-o pe cea a „Tribunei”. În afara unui articol de fond, conține încercări literare, note, însemnări și informații
TRIBUNA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290254_a_291583]