15,306 matches
-
mai poți jeli un erou... un zeu absent! Așa că nu mă mai vrăji pe mine cu Agamemnon, cu Ahile, cu Zeus, iar cu nebunii nu mai încerca să mă duci în ispită... N-ai întâlnit la Socola și un înger trist? - Nu... L-am întâlnit... întâlnit pe Sofocle! - Sărmanul! și ce ți-a spus? - Că după moarte nu mai există nimic! - I-auzi?! Și pe cine-ai mai întâlnit acolo? - Pe Euripide... Care a zis că după moarte nimicul se transformă
întoarcerea tatălui risipitor by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/7811_a_9136]
-
în prezent oglinzile fermecate. Vin Sărbătorile, vine Crăciunul, vine An-Noul beat ca laleaua, să ne colinde cu Steaua... Și m-am gândit să-i adun aici, pe același loc de hârtie, să fim împreună, să fim în calea ninsorilor cu tristele versuri și cu ciudatele trăiri asemănătoare, sătui de sărăcie, insultați de nepăsarea celor care au din belșug căldură în casă și bucate aburinde pe masă. Să fim sănătoși, să scriem versuri, să ne răzbunăm în acest fel magnific pe neșansă
Post restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7815_a_9140]
-
văzut cum era practicată de oficialii regimului comunist și, în prezent, de noii îmbogățiți postrevoluționari: "Ce să mai spun de tirul la cocina domnului Țiriac și de sutele de victime cu păr și copite ale traficului de influență. Într-o tristă măsură, vânătoarea a devenit o ocupație trivială. [...] Și mai e ceva, Daniel, vânătoarea aparține unei vârste. După ce nu o mai ai, prelungești artificial senzațiile și suplinești, prin trucuri stilistice și rememorări, puterea făptuirii. Prietenii, fermecătorii mei prieteni de vânătoare au
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7837_a_9162]
-
a treia carte postumă, poezia timișoreanului Ion Monoran. E o formă de încadrare ambiguă, impusă însă de necesitățile operaționale ale analizei. Din dosarele de presă, extrem de subțiri oricum, ceva mai bun nu se poate, ca sentință critică, extrage. Frumoasă, dar tristă la urma urmei, se dovedește inițiativa câtorva prieteni, scriitori optzeciști și ei, de a-i construi ritualic un prezent literar. Cristian Popescu, de exemplu, n-a avut șansa unor apropiați atât de afectuoși ca Viorel Marineasa, Daniel Vighi, Marcel Tolcea
O motocicletă parcată sub piele by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7659_a_8984]
-
pune, la propriu, de-a curmezișul. De-a juca o farsă a rutinei funcționale, a pedanteriei, a dragostei, chiar. Ritualuri sociale, toate, a căror singură, copleșitoare importanță e să te țină ocupat. Într-alt fel decît în viața-viață, în care trista lor sîcîială chiar contează. Ce altceva era catharsis-ul vechilor amfiteatre, decît eliberarea de patimi, văzîndu-le în toată intensa, învăpăiata lor deșertăciune, în fața oamenilor și a zeilor? Ce altceva e această mascaradă a corsetelor croite bine, pe măsura hainelor, a
Ape grele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7673_a_8998]
-
din plictiseală, într-o anticipare a "actului gratuit" din secolul următor. Epilogul nu e nici dramatic, nici sentimental - totul se termină într-o atmosferă sordidă, de lovituri sub centură pe care personajele și le administrează reciproc. O realitate mai degrabă tristă, banală, fără nimic înălțător. Pe acest fond, Hasdeu compune însă o suită inspirată de tablouri în registru exclusiv comic: nuvela este de fapt o comedioară în cîteva acte. Vocația de dramaturg a scriitorului apare pentru prima oară cu forță vizibilă
Poliglotul literat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7668_a_8993]
-
Fundașul dinamovist Ștefan Bărboianu, cel care a înscris în proprie poartă golul prin care Steaua a câștigat Cupa României, era cel mai trist fotbalist din lume. Jucătorul speră să treacă cât mai repede peste acest moment nefericit din viața sa “Trebuie să îmi revin că dacă stau supărat îmi fac mai mult rău. Timpul înapoi nu pot să îl dau. Nu mă gândeam
Bărboianu îi blesteamă pe Mihai Stoica şi pe jucătorii stelişti () [Corola-journal/Journalistic/76924_a_78249]
-
Cu totul altă vedere, în culori de apă, ca ochii bătrînilor privind viața, e Primăvara lumii, un inel de amintiri și aschimodice, și diafane, un decor cu oameni și orașe, anotimpuri și istorie: "Of, Bucureștiule din treizeci și trei,/ sicriu al primăverii, trist și uriaș,/ cuib de samsari și de ofițerași/ duhnind a busuioc și a mititei,/ of, Bucureștiule, pelin amar!..." Un fel de Liberté a lui Eluard e această primăvară, "martie, moarte, primăvară, război...", cu regretabile întoarceri din condei, care sînt ale
Soare și hazard by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7696_a_9021]
-
acesata, la Brașov. Robert Ilyeș, jucătorul de 37 de ani de la FC Brașov, era marcat de ratarea disputări finalei Cupei pe teren propriu și poate ultima sa șansă de a juca în ultimul act al competiției. Suntem dezamăgiți, suntem foarte triști. Blestemul ultimelor minute ne-a cuprins și am pierdut ocazia de juca finala. E păcat și vreau să îmi cer scuze pentru acest eșec. Fotbalul este nedrept!", a spus Ilyes la sport.ro și a izbucnit în lacrimi. Celalaltă semifinală
Nicolae Dică aduce calificarea Stelei în finala Cupei României () [Corola-journal/Journalistic/76977_a_78302]
-
cuvine citit cu atenție. Iată, de pildă, formula autorului Supraviețuirilor, excelent prinsă în numai câteva rânduri ce reconstituie o gamă de reproșuri tipic realist-socialiste: "Unul, Savin Bratu, îi răspunde chiar duios în numărul 23 al Gazetei literare din același an trist, 1956: Ťte cunosc demultť. Îi reproșează Ťun fel de supraviețuire a adolescențeiť și îi reamintește, ferm: Ťadevărul adevărat al vieții poate fi cunoscut numai prin înțelegerea marxist-leninistă a viețiiť. Maturitate, deci. Să fim maturi. Și dacă cumva tocmai această incomodă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7698_a_9023]
-
competențe matematice se opresc la praguri contabilicești. Sfîrșitul Europei Sumbru și totodată extrem de sugestiv modul în care H.-R. Patapievici încheie articolul Noua Europă și vocea care lipsește: creștinismul din numărul pe ianuarie la Ideilor în dialog. Tema articolului este tristă: politicienii europeni resping în mod deliberat orice referință la rădăcinile creștine ale civilizaței europene. Așa se face că nici preambulul Cartei Europei și nici proiectul de Constituție europeană nu conține vreo trimitere la religia lui Hristos. Această respingere poate însemna
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7698_a_9023]
-
dramaturgul se arată indignat și-și exprimă perplexitatea față de procesul incipient al mitificării, dând astfel pe deplin dreptate lui Gherea "Ce Dumnezeu! Doar nu a trăit omul acesta acum câteva veacuri, ca să ne permitem cu atâta ușurință a băsni despre trista lui viață!... a trăit până mai ieri, aci, cu noi, cu mine, zi cu zi, ani întregi. Pe cine vrem noi să amăgim?" (Patraș, idem). Toți participanții la dezbatere se arată entuziasmați de cât de multe mai are Eminescu să
O dezbatere profitabilă by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/7699_a_9024]
-
ceilalți eroi plutesc în reveriile maladive ale propriei disoluții. Jones — personaj fără identitate, orfan ivit parcă din neant — repurtează o singură victorie amoroasă. Cea mai lipsită de glorie, dobândită asupra lui Emmy, ființa care întrupează existența telurică, non-spiritualul și încăpățânarea tristă a celui dinainte învins. Antierou el însuși, Jones nu are acces decât la cineva asemănător lui, la femeia-femelă, marginalizată în lumea feerică a nimfelor cărora nu le e dat să cunoască, nici ele, fericirea. Jones e un dezmoștenit al soartei
Primul Faulkner (IV) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6797_a_8122]
-
Soluția, paleativă, e o cumințenie ciudată, credință naivă că furtuna va trece. Nu efuziunile modernității aux armes, ci darea deoparte, cu bună știință, retragerea de siguranță pe-o linie moartă. Unde nu întreții nici măcar speranțele unor revizitări, în posteritate. Înțelepciunea, tristă și potolită, străbătînd anii '20 -'30 dinspre mainstream spre periferie, a jocului de-a v-ați ascuns. Recuperările, altfel decît în chinurile zadarnice ale amintirii, nu sînt de așteptat: „Acolo, pe unde am trecut cu întâia copilărie,/ Pușcașul trecea într
Chimicale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6814_a_8139]
-
iar s'a strecurat prin vis, strălimpezind poeme,/ Iar după ce se sbuciumă pentru nimic, peste măsură,/ Murise singur, resemnat, sărac și prea devreme." Cui, din generația care și-a asumat o tinerețe fără rădăcini, nu i se potrivește acest prea trist epilog? Care ar fi romantic, dacă n-ar musti de moderna nevoie de-a te ascunde. Peste toate, dureri ale lumii filtrate prin ins, se ițește, panaceu al crizelor de nervi și de epilepsie (precum la pomenitul, în versuri, Van
Chimicale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6814_a_8139]
-
Covrig Roxana Se spune că o imagine face cât o mie de cuvinte. Imaginea devine cu atât mai puternică cu cât se află povestea din spatele ei. De cele mai multe ori, povestea este una tristă, iar cea de astăzi nu face excepție. Iată povestea lui: Acum ceva vreme a apărut și la stiri. Un copil care dormea pe strada încălzit de doi căței. A făcut ceva vâlvă pe moment, apoi a fost uitată. Acum o
Imaginea zilei și povestea din spatele ei by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/68399_a_69724]
-
vara, când veneam la Rădăuți și-l găseam sistematic între ora cinci și ora opt seara la clubul de șah al Casei de Cultură. Cum poate un om cu talentul tău să se îngroape în orașul ăsta, în gara asta tristă, în acest no man's land care nu poate decât să te tragă în jos, o adevărată ghiulea metafizică pentru spirit, o mlaștină pentru creativitate ?ť" (pag. 26) Stabilitatea lui Gogu e, însă, în context, admirabilă. Fiindcă, la fel ca
Editoriada by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7563_a_8888]
-
poetică a vremii. Anii în care cei doi expediau versuri la Poșta redacției, lui Geo Dumitrescu sau Constanței Buzea, par deodată o epocă îndepărtată. Frumusețea participării la o competiție artistică și bucuria câștigării câte unui premiu regional capătă un aer trist. Excelent observator, Aurel Dumitrașcu sesizează primul nuanța de compromis ce alterează mai întâi condiția poetului și apoi, inevitabil, pe cea a artei sale. Pentru a fi publicați în reviste (nemaivorbind de volume individuale), scriitorilor li se va cere, tot mai
Doi poeți (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7566_a_8891]
-
pe tînăra lui soție. Venirea contesei "era o victorie politică a cancelarului, pentru principele său și pentru el personal, pentru că pieirea neamului ei, uciderea fratelui și surghiunirea mamei era rodul acestor doi bărbați. A principelui din ambiție, a cancelarului din tristă și prudentă necesitate." După încheierea ospățului de bun venit, cancelarul, împreună cu secretarul său, cercetează noaptea un grajd al castelului, unde se află un urs în lanțuri și paznicul lui mut, cu limba tăiată din copilărie. A doua zi, la vînătoare
Epistolă către Odobescu (XII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7574_a_8899]
-
semăna cu Mihai Eminescu, spitalizat, la rându-i, din cauza unor tulburări asemănătoare. Cât adevăr există într-o asemenea legendă? - Mă mir că nu s-a zvonit că mi-am lipit și mustăți pleoștite, ca să seamăn și mai și cu Eminescu! Tristă insinuare, amară legendă... Stam într-o rezervă cu gratii, de două persoane... Un timp a fost cu mine un fost primar din Pașcani, pentru dezalcoolizare. Era beat permanent! Aducea și mîncarea, în două găleți, felul unu într-o găleată, felul
Emil Brumaru „M-au eliminat de la grădiniță pentru că, iarna, trînteam fetițele în nămeți...” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7573_a_8898]
-
atât, ibericii trebuie să găsească un alt sportiv portdrapel la Olimpiada de la Londra, asta după ce, ieri, spaniolii îl desemnaseră pe Nadal să poarte drapelul Spaniei. "Din păcate, nu am reusit sa ma recuperez pentru Jocurile Olimpice. Este unul dintre cele mai triste momente din cariera mea. Nu mă simt în formă necesară pentru o asemenea competiție, nu voi mai face deplasarea. Nu pot fi egoist, trebuie sa ma gandesc la colegii mei, să las un tenismen care e apt să meargă la
Desemnat port-drapelul Spaniei, Rafael Nadal, renunță la Olimpiadă by Diaconu Andreea () [Corola-journal/Journalistic/75793_a_77118]
-
ea și ea cu mine, și știți cine e ea, târfa asta numită Faima? Sora mai mică a morții." A trecut peste un deceniu de la apariția cărții lui John Gritten în țară unde se află mormântul lui Constantin Silveștri. E trist și inexplicabil că nu s-a aflat până acuma nici o modalitate de a edita traducerea românească a acestei valoroase monografii în patria protagonistului.
Constantin Silvestri o monografie britanică by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/7577_a_8902]
-
posedă pe Georgiana fără știrea utopicului Angelo. Alte nume imposibile în text, alte răni nevindecabile în inima plăpândă a îndrăgostitului. Deși suferă alături de ei, fără simbrie, represaliile Miliției sovietice, nefericitul nu le împărtășește șansa. Îi scrie zilnic Georgianei nenumărate poeme triste, într-un ritm care, dacă n-ar fi susținut de criza interioară autentică, ar fi explicabil numai printr-o patologie grafologică delirantă. El trăiește cu totul în lumea acestor versuri fără finalitate. Prea puține dintre ele i se publică, în ciuda
Cruzimi în Georgia by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7590_a_8915]
-
performanță, că nu prea mai aveți de unde face selecții cum se întâmpla în urmă cu ceva timp. Ce îi sfătuiți pe părinți? De ce ar trebui să-și îndrume copiii către gimnastică, sport, chiar dacă nu întotdeauna de performanță? Mariana Bitang: Este tristul adevăr cu care se confruntă întreg sportul românesc, nu doar gimnastica. Este o problemă extrem de complexă, care din nefericire nu găsește rezolvare. Sportul modelează caractere, sportul este un important factor educativ, dezvoltă spiritul de echipă, competitivitatea, responsabilitatea... Iată doar câteva
INTERVIU cu Mariana Bitang şi Octavian Bellu: De când suntem în gimnastică nu am luat concediu () [Corola-journal/Journalistic/75997_a_77322]
-
Sorin Lavric Cu riscul de a părea mai sumbri decît suntem, să recunoaștem că metafizica a ieșit de pe agenda de lucru a omenirii. Avem de-a face cu cazul trist al stingerii unei ilustre ramuri tradiționale, la capătul unei istorii care a semănat cu o lungă bătălie dusă în numele absolutului divin. Că larma bătăliei s-a domolit și că, din rîndul beligeranților speculativi, s-a înfiripat o procesiune mortuară ce
Metaphysica naturalis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7515_a_8840]