2,711 matches
-
venea cu noi lucruri. Întrun an a venit cu un cort al ursarilor, montat pe o sanie, arătând viața ursarilor dar și dresura urșilor. La diferite festivaluri căiuții de la Victoria erau nelipsiți. Obiceiuri păstrate din familii în familii cu multă trudă, dar cel mai mult contează harul, înclinația și dăruirea dezinteresată. Erau mai multe categorii de vârstă cu același program de jocuri, dar se evidențiau cei ce erau binecuvântați cu talent, indiferent de vârstă. Căiuții (mânuitorii) trebuie să se sincronizeze în
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
venea cu noi lucruri. Întrun an a venit cu un cort al ursarilor, montat pe o sanie, arătând viața ursarilor dar și dresura urșilor. La diferite festivaluri căiuții de la Victoria erau nelipsiți. Obiceiuri păstrate din familii în familii cu multă trudă, dar cel mai mult contează harul, înclinația și dăruirea dezinteresată. Erau mai multe categorii de vârstă cu același program de jocuri, dar se evidențiau cei ce erau binecuvântați cu talent, indiferent de vârstă. Căiuții (mânuitorii) trebuie să se sincronizeze în
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
izvorăsc lacrimi de bucurie. Nu ne-a parvenit textul predicii ținute de don Scapini, dar ne putem imagina tonul oratoriei și esența discursului: un imn de mulțumire adusă Domnului pentru că i-a dat bucuria să culeagă și să guste rodul trudelor sale. El a fost cel care a descoperit valoarea seminței divine ascunse în sufletul tânărului Calabria, pe care alții au încercat să o disprețuiască ori să o îndepărteze ca pe ceva lipsit de valoare; el a apărat-o, a păzit
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
mai bine dacă acești bani vi-i dădeam imediat. A trebuit să-i promit că aș fi venit chiar azi să vă consemnez aceste economii, altminteri nu m-ar fi lăsat să dorm. Și iată că dumneavoastră mă scutiți de truda de a urca până acolo sus, la San Zeno in Monte». Și i-a înmânat un libret la purtător în valoare de 3.000 de lire. «Providența a fost cea care v-a sugerat acest gând», i-a spus don
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
scape și să se refugieze într-o sihăstrie, departe de Verona, și să lase altora misiunea de a conduce Congregația. Părintele Natale îi stă mereu alături pentru a-l alina: «Dragă don Giovanni, încrede-te în Domnul și perseverează în trudă. Încrede-te în Dumnezeu și rămâneți la locul dumneavoastră. Pentru a rămâne acolo unde v-a pus Isus e necesară o și mai mare încredere în El. Deplina, completa și stabila încredere în Isus este fiica cea mai profundă a
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
bolnav are o trecere foarte eficace, un apostolat rodnic în folosul Bisericii și al sufletelor: Domnul îl pune alături, invizibil, de acel preot, de acel misionar, de acel Învățător, de acea Comunitate pentru ca suferințele sale să-l facă binecuvântat și truda sa rodnică». Când trata tema suferinței, don Calabria știa să atingă corzile sensibile ale inimii omenești pentru că și el a gustat încă din copilărie amărăciunea durerii fizice și morale. Începând Opera «Copiilor Buni», îi scria amicului său don Pio Visentini
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
o soră s-a apropiat de el rugându-l cu blândețe dacă putea să urce la etajul de mai sus să vadă, și să binecuvânteze, un căpitan de aviație, bolnav de tbc și foarte deprimat. A mers nu fără multă trudă. L-a găsit pierdut, abătut și chinuit de gândul că va trebui să moară și să-și lase tânăra soție și o copilă cu un viitor incert. «Eu am să mă rog pentru dumneavoastră - îi spuse don Calabria -, iar dumneavoastră
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
economisise în toți anii de muncă. Își oferă pomana. Și se scuză că nu poate să dea mai mult. Dar că a dat tot ceea ce avea». Darul bătrânelelor de la azil « Câteva bătrânele de la azilul celor inapți, târându-se cu multă trudă până sus la San Zeno in Monte, deschid un băgăjel și scot câteva fructe și un cornet de zahăr. Apoi scot afară și un portmoneu, și descarcă conținutul câtorva monede mărunte. „Am strâns acest zahăr, renunțând să ne îndulcim laptele
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
întreba pe același gînditor, în mod sigur, ar recurge, pentru răspuns, în stilu-i caracteristic, la izvorul nesecat al înțelepciunii românești: „Decît să plîngă mama, mai bine să plîngă mă-sa!“. Interesul scandinav, manifestat, ca orice lucrare nordică, prin foarte multă trudă, a fost ca Italia să se întoarcă în Peninsulă. Și s-a întors. Bastionul corectitudinii septentrionale a căzut, însă cu destule emoții. Suedezii și danezii au totuși ștaif, nu pot să se compromită ajungînd la 2-2 în minutul 60 și
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
a marcat pe vremea cînd încă era slab. Adiposul a plecat pe pasa din linia a doua cu o viteză pe care atleții savanei ghaneze n-o ating nici cînd sînt alergați de leu. Fotbalul nu e făcut doar pentru truda musculoșilor care și folosesc abuziv latul piciorului. Mondialul nu înseamnă doar tîmpeniile înseriate ale arbitrilor sau lîncezeala competițională helveto-ucraineană. El a fost creat pentru ca Planeta să poată savura unicitatea unor astfel de momente. Dacă Ronaldo e gras, blazat și cu
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
albe-sidefii în galeriile interioare ale mușuroiului, pentru ca soarele și lumina să nu omoare puiuții din interior. Era o forfotă de nedescris. În câteva minute nici un ouț nu se mai vedea la suprafața mușuroiului.Dar furnicile nu și-au oprit truda până nu au acoperit totul cu pământ moale . Abia atunci s-au retras în interior să-și rostuiască viața după legea lor. - Gata, bunico! Au terminat. Mușuroiul e refăcut. - Ai văzut ce harnice, pricepute și grijulii sunt? Joaca ta nesocotită
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Acum noi muncim. Nu ne ascundem printre petalele florilor, ci căutăm și culegem polenul lor să-l ducem în stup. - A! Adică sunteți niște hoațe. Furați polenul florilor. - Ce neștiutoare ești! Nu furăm nici un polen. Îl adunăm doar, cu multă trudă, ca să facem din el miere dulce și parfumată. - Daa?! Oricum, nu-i mare lucru. Mi-ar plăcea să fiu și eu albină. Aș scăpa de atâtea obligații! - Chiar crezi că-i așa ușoară munca noastră? Ia gândește-te mai bine
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
tine. Și așa am întărziat cam mult și nu-i corect ca eu să stau în timp ce suratele mele muncesc din greu. - Te rog, mai rămâi! Te mai odihnești și tu puțin. Nu va ști nimeni că te-ai oprit din trudă câteva minute. - Știu eu și asta e suficient. Fac parte dintr-o familie și am obligații față de familia mea. Rămâi cu bine! Albinuța și-a luat zborul. Claudia a rămas gânditoare. “ Ce -ar fi ...” Nu apucă să-și termine gândul
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
propriu a exprima noua stare de dependență. Acum alții sunt stăpânii, jupânii, boierii. La ei sunt bogăția, lăcomia, mândria, dârzenia, strășnicia, grozăvia, năprăznicia. Prin ei românul a devenit rob, sărac, slab, blajin; slugă pândită de toate relele: bazaconia, munca, osânda, truda, ostenirea, tânjirea, boala, scârba, năpasta, năcazul, ciuda, jinduirea, jertfa, ponosul, jalea, pacostea. Acum stăpânul străin îl plătește, îl hrănește, îl miluiește, îl dăruiește, prilej de jeluire, tânguire și smerire, de sfadă și de pricină. De la el vin dojana, căznirea, muncirea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
iubești să-ți hie ție oamenii așa și tu să hii lor. Să te ferești de a străinului. Să-ți hie destul cu al tău. Să vă grijiți hie carele de voi să vă țineți trupul nespurcat. În rugă, în trudă, întru paza sventei biserici." Didahiile georgianului din Ivirul Caucazului, Antim, sunt mult mai însemnate. Pe Antim îl adusese în țară pe la 1690 Constantin Brînco-veanu pentru îmbunătățirea tipografiei mitropolitane. Numeroase tipărituri, între care grecești și arabe, se datoresc noului specialist, care
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
voia" lui: Așa trecurăm prin pământ ș-ape, Până ajunsem la văzduhul rar, Ne înălțarăm apoi pă aproape, Colo pe unde zodiile răsar, Trecând printre niște locuri puste, Nouă vămi și nouă punți înguste. De abia în urmă, cu multă trudă, Ajunsem la poarta ha dă rai; Iar Sânt Petru, căutând pă o hudă, Așa zise cu sântul său grai: - Dar tu, măi țigane, ce cauți aiciîn cămașă cusută cu arnici? Nu știi tu că în trupul păcătos Nu este slobod
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
gessneriene și cu contemplație romantică: M-am depărtat subt un arbur cu ramurile tufoase, La a căruia tulpină, flori revarsă a lor miroase, Și m-am lăsat pe o coastă, ca să gust în liniștire Nectarul ce-au lăsat firea la trudă de întărire. Însă corpul poemului e zidit, după metoda clasică, din descripții și figuri de atelier (Achil, Ector, Troia) în care se recunoaște vocația satirică. MIHAIL CUCIURAN Mihail Cuciuran (1819-1844) lamartiniza și el, prozaic: Lemne triste-ngălbinite, Ziua bună vă doresc
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
plictisit. Lumine-n zori și umbre-n asfințit... Și toamnă, iarnă, primăvară, vară... Și-n casă gol... și-același gol afară, Și totul repetat necontenit. Oraș ori sat, - netrebnice fermente, Aceleași în palate turbulente Și-n pașnicul colibelor azil. Oriunde truda fără de repaos... Și-n sfere vide: Astrul unutil, Perpetuând banalitatea-n haos. P. CERNA Părerea moștenită din cercurile junimiste că P. Cerna (1881-1913) ar fi un poet mare nu se poate susține. Cerna nu e în realitate decât un modest
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
spirit - când faci etiologia operei de artă: atunci faci critică științifică, cât poate fi "științifică" critica literară, adică întru cât i se pot aplica ei metodele științelor exacte ale naturii. Dar nu se analizează decât realitatea, numai ea merită această trudă și onoare. Iar literatura de până la Eminescu, afară de oarecare mici excepții, nefiind zugrăvirea serioasă a vieții, nu comportă o adevărată critică literară. Când au venit Eminescu și Caragiale, atunci și dl Maiorescu și-a schimbat rolul, a trecut la a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cercetat cu mare grijă și cu chiote, norodul a atacat clanul dușman pe care l-a tăiat rău. Avînd alături îngerul său păzitor și pe sfîntul Tiaz, cu fală conducătorul boeri Bisto a învins după o mică luptă. Cu mică trudă a strîns cu putere pe șeful dușman și a luat cetatea getă Sierema. Gospodarii satelor eliberate s-au închinat în fața lui boeri Bisto și au primit drept de a se așeza în locul nobililor răi. Eu am scris-o în cinstea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
făcut de Dumnezeu ca să fie rai pentru om. Am înțeles că numai monstruozitatea omului face din acest rai un iad îngrozitor. O, dacă Marta ar fi vrut să fie părtașa acestor zile binecuvântate! Cred că ar fi înțeles atunci că truda pentru câțiva bani, e prea mare pentru ca să-i jertfești întraga viață. Ar fi înțeles că tot pământul este al lui Dumnezeu și că ori unde se poate trăi dacă Dumnezeu dă binecuvântare. Am văzut ruinele vechii biserici pe care Domnitorul
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
aici. Trebuie să ies. Am destulă putere. Cu unghiile și cu dinții voi roade scândurile sicriului, voi băga pământul de deasupra mea sub mine, și încet, încet, mă voi ridica la suprafață! A zis: Doamne ajută-mi! Și a început truda omului nebun. A ros din sicriu. Mai mult s-au rupt unghiile decât scândura sicriului. A sângerat dar și-a făcut loc între capac și sicriu. A tras pămînt în sicriu, și-a făcut loc în beznă, și a pornit
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
să citească ceea ce am scris, pentru a aprecia fondul-deși forma, din motive tehnice, lasă de dorit,măcar și numai pentru a dezice afirmația unui român cu mentalitatea domnului H. Patapievici, că ceea ce am scris n-ar fi decât „muncă și trudă zadarnică”. Pentru frații mei creștini, pentru frații mei români, munca mea nu poate fi, în nici un caz, zadarnică. Iubirea jertfelnică nu este , nu poate fi zadarnică. Cererea sa mi se pare o atitudine cel puțin inconștientă, dacă nu chiar o
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și va trăi pururi, iar peste călăi se va așterne noaptea uitării și întunericul morții veșnice. Morții mei de aur Morții mei luceferi, Singuri, voi, pe lume, Mi-ați rămas doar teferi Vă simt tot mai aproape În nopțile de trudă Prin hățișul zilei, Cea de lacrimi udă. Sărut țărâna sfântă, Fruntea voastră lină Ca o diademă, Arde de lumină. Obosit de toate, Câte-au fost să fie, Aștept săvârșirea Ceasului ce-nvie. Întristarea piară Plânsul din răscruce Legene frăția Și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
SCOASE TRUPURILE MARTIRILOR LEGIONARI Înfiorătoare groapă!.... Groapa comună în care patrusprezece trupuri de martiri au încheiat pământeasca lor existență. Patrusprezece nume, patrusprezece vieți cu o singură țintă, cu un singur ideal, cu o singură semnificație: SALVAREA ȚĂRII. Mai înfiorătoare, încă, truda și lucrul pentru a reda legiunii și țării trupurile martirilor lor. Toată noaptea au lucrat echipele legionare pentru ridicarea grelei lespezi de beton ce acoperea marele mormânt. Reflectoare puternice au înlesnit munca neobosită a legionarilor. Ici, în stânga gropii, cum cobori
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]