8,428 matches
-
în vânturile nopții, Suferă culoarea prin grădinile boeme În ruginite frunze peste prăpădul sorții. Nu se mai văd nici flori pe-ntinsele covoare, O, umbră călătoare, cu inima-ți de gheață, Cu suflet de cristal, cu mâini fără de soare, Ce tulburi prin perdele a porții dimineață? Așterni ispite multe prin bărbi încărunțite, Tu cerni în reci fiori o gheață tern ce arde Iernatice tablouri prin flacări amorțite De suferă pămăntul de vara lui cea verde. Te-așezi cu glas de zână
ÎMBRĂȚIȘAREA IERNII de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340339_a_341668]
-
Fundației „I.D.Sîrbu”, Petroșani, 2008 • 24-Cu inima în palmă, interviuri, editura Contrafort, Craiova, 2010 • 25-A șaptea zi după Artur,, poezii, Editura Semănătorul, București, 2009 • 26-Evadare în Cutia Pandorii, eseuri și interpretări filozofice, Editura Semănătorul, 2009. • 27-O stafie tulbură speranța, piesa de teatru într-un act, editura Semănătorul, 2010. • 28-Florile Sarmisegetusei, dramă istorică în versuri, Editura Semănătorul, 2010. • 29-Cozia, dramă istorică în versuri, Editura Semănătorul, 2010. • 30-Ochiul magic al metaforei, critică literară și eseuri, Editura Semănătorul, București, 2010. • 31-Sonata
AL FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340302_a_341631]
-
urletul din pântec, neîncetat.. Adâncul meu te cere, te subjugă.. Iubește-mă sălbatic, vinovat... Suntem uniți, iar viața-i doar o fugă, Din care NOI lipsim, nemotivat... Culcă-ți doar tâmpla pe visele mele, Dorul meu mut nu te va tulbura, Îmi stărui în gânduri absurde, rebele, Tu ești obsesia ce mă va cenzura... Nu te opri, este deja târziu... Acutele s-au răstignit pe apogee, Sufletu-i țăndări, sau pustiu, Fereacă-ți șoapta-n perigee... Blue Mireille, 13.01.2016 Referință
NEMOTIVAT de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340351_a_341680]
-
dezumanizantă a barbariei celor care pălmuiesc fără drept de apel lumea ni se desfășoară ochilor ca o impresionantă demonstrație de curaj și deslușire profundă a evenimentelor funciare ale vieții. Vizionari și de un realism tăios, deopotrivă, Constante și Andreev au tulburat în felul lor consistența unor cuvinte-reper pentru vocabularul existențial al umanității. Libertate și adevăr semnificau pentru fiecare în parte altceva: pentru unul simple „ficțiuni” - și facem trimitere, desigur, la Leonid Andreev -, pentru celălalt viața însăși cu tot șirul ei prelung
MALADIA FRICII ŞI ZEUL ÎMPĂIAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/340361_a_341690]
-
duios ciocârlia, pe glia străbunilor mei!. E dulce puțin și amarul, iar ,,jugu”-l suporți mai ușor, Închide durerii hotarul, o Doină și-un Cântec de dor!. . . E-n Mai și în trup îmi pătrunde al vieții năvalnic șuvoi, Se tulbură-a inimii unde, când știu ce departe-s de voi!. . . Trudesc și. . .privesc primăvara, mai sorb optimism și puteri, Ostenit, îmi privesc chipul seara: nu sunt cel ce-am fost până ieri! E-n Mai, primăvara-i acasă, gătită cu
N MAI de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340456_a_341785]
-
curajul să merg mai departe! Îmi este greu, trupul îmi este obosit, dar mai mult decât atât, sufletul este cel care are nevoie de ajutor. De unde să-l iau? Unde să strig? Acum când liniștea de pe stradă ar putea fi tulburată de durerea mea? Nu pot și nu am dreptul, să tulbur acest minunat univers, plin de mireasma, de pace, care-și cântă bucuria. Doamne, cum de nu mi-am dat seama, că toate acestea clipe sunt pentru mine? Cum am
CLIPA PENTRU TINE de SILVIA KATZ în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340542_a_341871]
-
obosit, dar mai mult decât atât, sufletul este cel care are nevoie de ajutor. De unde să-l iau? Unde să strig? Acum când liniștea de pe stradă ar putea fi tulburată de durerea mea? Nu pot și nu am dreptul, să tulbur acest minunat univers, plin de mireasma, de pace, care-și cântă bucuria. Doamne, cum de nu mi-am dat seama, că toate acestea clipe sunt pentru mine? Cum am putut să trec, și-n egoismul meu, să nu vad tot
CLIPA PENTRU TINE de SILVIA KATZ în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340542_a_341871]
-
renăscînd în și din neantul vieții, care pe unii îi scufundă în alcoolul veșniciei, iar pe alții îi sublimează în tainele cele de nepătruns ale metaforei poeziei! Eugen DORCESCU este un poet cu o structură sensibilă aparte, care mi-a tulburat existența cu aripile grațioase ale gîndirii sale poetice! Pentru că ce sens are existența noastră? Și Eugen DORCESCU revigorează gîndirea și, mai încolo, o să vedeți cum se ancorează în golful primitor, plin de candoare, al poeziei! Mă tăvălește-n brazde, ca
IOAN LILA, CRONICĂ LA VOLUMUL ”111 POEZII” DE EUGEN DORCESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340541_a_341870]
-
ei de terapie și nici nu are de gând să o facă. Este o mare diferență între a colora și a face artă: „e ca diferența între a asculta muzică și a cânta la un instrument”. Astfel de cârcoteli nu tulbură pe nimeni, iar piața Peter Pan continuă să înflorească pe o cultură a infantilizării. Ca o mare care se revarsa senină și inocentă peste evoluție.
Cultura infantilizării și cărțile de colorat pentru adulți. „Un declin general al oamenilor care nu mai vor să facă lucruri care necesită efort” () [Corola-blog/BlogPost/338255_a_339584]
-
care încearcă să le explice ceva celor aflați în fața clasei. Un adolescent amenință un dascăl. L-am găsit pe unul dintre profesorii din înregistrările postate pe YouTube. M-a rugat, previzibil, să nu îi fac public numele; nu vrea să tulbure din nou apele. A fost amenințat în oră de un elev. Elevul a venit aproape de el, la intimidare. I-a bătut cu pumnul în masă. Profesorul a rămas calm, iar la final adolescentul agresiv a cedat. „Probabil că asta pleacă
Când AL TREILEA PĂRINTE devine victima elevilor. „Peste ani, mă întâlnesc cu ei pe stradă...” () [Corola-blog/BlogPost/338310_a_339639]
-
gîndirea și imaginația vehiculînd idei și perspective variate dincolo de clișee, interdicții și prejudecăți, dincolo de norme, dogme și ideologii. Arta e o reflecție asupra lumii și a condiției umane; de aceea se spune că arta aduce confort celor tulburați și îi tulbură pe cei liniștiți. Prin urmare, artiștii ar trebui întotdeauna să se alăture protestelor celor mai puțin reprezentați, cu atît mai mult acelor proteste împoriva stărilor de lucruri care ne afectează pe toți. Statutul de artist presupune și responsabilități, nu doar
Artiștii sunt în stradă. „Succesul protestelor ar fi ca de-acum clasa politică să ne știe de frică”. #Rezist () [Corola-blog/BlogPost/338259_a_339588]
-
și va reuși să o facă, chiar dacă va fi dat afară de la oră”, spune Sorina Petrică. Pentru că scopul profesorului - misiunea lui de supraviețuire, oră de oră - este, în final, acela de a menține ordinea în clasă. Iar când ordinea e tulburată, profesorul simte că a eșuat, de fapt, în misiunea lui. Dar poate că de fapt "ordinea în clasă" înseamnă, mai nou, altceva decât "liniștea în clasă". E o schimbare de perspectivă care poate aduce profesorilor o nouă sursă de stres
de la autoritatea pierdută în clasă la locul pierdut în lume. AL TREILEA PĂRINTE () [Corola-blog/BlogPost/338311_a_339640]
-
știu alții cum sunt, dar eu când mă gândesc la anii copilăriei, memoria mea devine foarte selectivă - un șir de flashback-uri incoerențe, frânturi de emoții, senzații, culori. În acest amalgam dulce-amar, există, însă, cateva amintiri a caror claritate mă tulbură și azi. O astfel de amintire este cea a momentului când am conștientizat certitudinea morții. Aveam șase ani și-mi aduc aminte cu claritate cum rosteam în șoaptă cuvântul „niciodată” după ce o înnebunisem pe mama cu întrebări: „Cum adică murim
Dacă ai avea 3 milioane de dolari, i-ai da acestui om să te facă nemuritor? () [Corola-blog/BlogPost/338493_a_339822]
-
pe mama cu întrebări: „Cum adică murim și gata? Adică nu vom mai fi vii nici-o-da-tă?” Nu gândul morții (am priceput eu cumva că disparem într-un nu se știe unde), ci faptul că nu ne mai întoarcem niciodată mă tulbură. Mi se părea că niciodată nu poate să existe. Și-l repetăm obsesiv, încercând să-i înțeleg nemărginirea. Și l-am rostit atât de mult, că l-am golit de conținut. Fast-forward 36 de ani mai tarziu, amintirea lui „niciodată
Dacă ai avea 3 milioane de dolari, i-ai da acestui om să te facă nemuritor? () [Corola-blog/BlogPost/338493_a_339822]
-
care ar putea face societatea să evolueze. Are însă de luptat cu tovarășii săi, a căror preocupare nu este să evolueze ci să nu lase pe alții să o facă. Lor le e bine așa cum se află, de ce să le tulbure cineva tihna, obiceiul? O fi rău cu rău, dar e mai rău fără rău. Prin simpla sa existență, prin faptul că demonstra că se poate mai bine, mai bun, mai altfel, ciobănașul reprezenta o amenințare la... stabilitate. Așa stând lucrurile
Miorița. Despre luptă între complot și resemnare () [Corola-blog/BlogPost/338601_a_339930]
-
ce-acoperea teica și gura gârliciului. Atelajul poposi cuminte, la umbră, într-un colț de arie proaspăt măturat, curat ca-n palmă numai bun de bătut paiele de fasole. Dincolo de trunchiul scorțos al agudului, în fața chilerului, glasuri vioaie de copii tulburau amiaza. Prispa era plină de apă. Pe dinafară, pereții arătau ca și cum ar fi fost spoiți în grabă. Căldările goale sufereau în bătaie soarelui. Două budane cărămizii răsturnate cu fundul în sus zăceau împrăștiate în fața unui schelet de casă. Dezbrăcați pân
Sub aripi de agud () [Corola-blog/BlogPost/339933_a_341262]
-
nu și-a lăsat viața aici, în Țiganca blestemată)... Sigur că da...printre foarte puținii care scapă de hohotul morții și sunt deportați în Siberia, la cinci mii de kilometri distanță, să-și ispășească vina de a fi îndrăznit să tulbure orgoliul colosului de lut. Aici, în Siberia, unde Stalin a organizat și a folosit unul dintre cele mai înspăimântătoare locuri de exil și tortură pentru “dușmani” politici și militari, bădia Ion are să “petreacă” ani și ani de tratamente primare și
Spaima, regretul, mucenicia şi soarta lui bădia Ion (I) () [Corola-blog/BlogPost/339972_a_341301]
-
Tu ești preot în veac, după rânduiala lui Melchisedec...„ (Evrei 5,6) Poate că te-ai întrebat, tânărul meu prieten, de ce tocmai eu m-am adresat ție și în numele cui îți vorbesc. Ce drept am la acest cuvânt care te tulbură și te obligă la întrebări neliniștitoare? De ce am venit să-ți confirm spaimele tale neînțelese și să-ți deschid niște perspective atât de noi și de neașteptate încât să-ți strice fragilul tău echilibru de apărare? Poate că, descoperindu-ți
“Nimic din ceea ce se petrece în lumea aceasta nu este un joc al întâmplării inconştiente” (cuvântul 5) () [Corola-blog/BlogPost/340027_a_341356]
-
un minunat terapeut. Căci cea de-a doua valență a cărții sale are menirea de a fi un remediu, un leac pentru sufletul său uneori mohorât de prea multele responsabilități ale vieții de matur. Și atunci când tristețea îndrăznește să-l tulbure insistent, plonjează cu aplomb în adâncurile memoriei, de unde revine întremat și cu puterile sufletești regenerate.” Sâmbătă, 13 mai 17.30-17.55, Agora EX Libris II, zona II de evenimente, Palas Mall, Atrium, nivel 0 Sesiune de autografe și Q&A
Târgul de carte LIBREX din Iași. Editura ADENIUM () [Corola-blog/BlogPost/339254_a_340583]
-
în timp ce pământul se rotește pe dedesubtul lui, în orice loc s-ar afla. Orice punct al Universului e un punct fix, e suficient să atârni de el pendulul. Dumnezeu e peste tot? Într-un anume sens,da. De aceea mă tulbură Pendulul. Îmi făgăduiește infinitul, dar îmi lasă mie răspunderea de a decide unde doresc să-l am. [...] senzația e aceea că cineva, în viața lui, a agățat pendulul în multe locuri, și n-a funcționat niciodată, si ca acolo, la
Umberto Eco: Pendulul lui Foucault. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339248_a_340577]
-
amănuntele pe care acum mi le amintesc cu exactitate și nostalgie.” Evocarea lui Matei Călinescu, prieten pentru care nutrește o admirație crescând de la “Viața și opiniile lui Zacharias Lichter” din 1969 până la “A citi, a reciti”din 2003, care o tulbură la fel de mult, răsfrângând asupra ei nostalgia înstrăinatului de țară: ”Continentul în care m-am născut e departe de mine, nu-l pot vizita prea des, mă mulțumesc de aceea cu reîntâlnirile periodice cu limba și cultura pe care o servesc
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
Emoția cea mai magnifica și mai profundă pe care o putem încerca este simțământul mistic. Acolo se gaseste germenele oricărei științe autentice... Cel căruia această emoție îi este străină, care nu mai știe să se lase atins de admirație sau tulburat de extaz, este un om mort!” (Albert Einstein) Kate (Meg Ryan) este o adevărată femeie a secolului XXI, pragmatică și dura, care se zbate să reușească în lumea publicității, nu are timp de sentimentalisme și de banalități. Leopold (Hugh Jackman
Kate şi Leopold: Cronică de film, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339321_a_340650]
-
mult să reziste fără ele. Acum nu avea nevoie decât de tăcere și de un spațiu în care să se gândească. Fusese o vreme, atunci când Safiye venise prima dată în Casa Fericirii, când tăcerea de acolo o apăsa și o tulbura. Era atât de diferită de palatul din Manisa. Pe vremea aceea, ei trei, Privighetorile, fuseseră împreună. Când se gândea la ele, zilele acelea i se păreau atât de luminoase. Dar acum, în anii de când devenise valide sultan, putea, în sfârșit
Katie Hickman: Poarta coliviei. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339294_a_340623]
-
Paris, în exil. Pasternak nu rămăse singur, ci alături de Zinaida Neigauz, fosta nevastă a marelui muzician Heinrich Neigauz, căruia practic i-a „suflat-o“. Despre prima întâlnire cu Pasternak, Olga Ivinskaia a lăsat mărturie într-un jurnal: „Fusesem, puțin spus, tulburată de o presimțire, după ce mă privise cu ochii săi imenși - privirea unui bărbat care mă cântărea cu exigentă. Mi-am spus, în sinea mea, iată a venit un om, singurul de care am nevoie“. Pasternak va scrie despre ziua în
Boris Pasternak: Dr. Jivago. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339306_a_340635]
-
celui de-al doilea război mondial și ia în discuție felul în care Papa Pius XII, reprezentantul lui Hristos pe pământ, și Biserica Catolică s-au abținut de la condamnarea publică a persecuțiilor naziste asupra evreilor. „Rolf Hochhuth a vrut să tulbure liniștea preaîmpăcatului cu sine secol XX , punându-ne sub ochi una dintre cele mai hidoase răni pricinuite civilizației: genocidul nazist impotriva evreilor.” - Ileana Popovici, Revista Teatrul - 1972 Față în față cu tăcerea papei Pius XII, martori și actori implicați în
Aniversare Radu Penciulescu VICARUL la TVR2, luni 25 mai, ora 19:10 () [Corola-blog/BlogPost/339392_a_340721]