4,882 matches
-
gura unui bolnav slăbit. — Când vor auzi această veste, repetă Velasco înspre cardinalul care îl privea cu îndoială, nu le va rămâne nimic altceva de făcut. — Cum așa? zise cardinalul cu un glas plin mai degrabă de mânie decât de uimire. Cum să facă așa ceva? — Sunt samurai japonezi. Iar samuraii japonezi sunt învățați să renunțe la viață atunci când onoarea lor are de suferit. — Dar și-au făcut datoria. Și apoi sunt creștini, nu-i așa? Credința creștină nu le îngăduie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
să alegi moartea în loc înduri rușinea, i-am răspuns eu cu o privire tăioasă. Acest sol japonez a fost încredințat că nu-și poate îndeplini însărcinarea până la capăt decât murind. — Eu... nu înțeleg prea bine... strânse din umeri comandantul cu uimire. Dar din vorbele dumitale, padre, mi se pare că încuviințezi acest păcat oprit de Biserică. În ochii lui se ascundeau stânjeneala și teama de mine. Poate că aflase din scrisori venite din Spania că eu eram un trădător și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
numeroase bătălii, strălucirea din ochii lui era tăioasă și pătrunzătoare. Lângă el stăteau trei însoțitori. Printre aceștia, samuraiul descoperi chipul uscățiv al lui Matsuki Chūsaku de care se despărțiseră în Mexico. Din cine știe ce pricină, Matsuki însă ocolea privirea plină de uimire a samuraiului și stătea cu fața înspre cerdac. — Ați făcut drum lung și istovitor. Pesemne că abia așteptați să vă întoarceți la casele voastre, începu senior Tsumura exprimându-și recunoștința față de cei doi. Însă, din porunca Măriei Sale, de anul trecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
erau atât de strânse. Convoiul se puse în mișcare. Coborau pe o potecă ce trecea printr-o livadă de mandarini - slujbașii, călare, iar osândiții, temnicerii și pedestrașii, pe jos. Țărăncile se opreau din lucru și se uitau la ei cu uimire. — Crucifixus etiam pro nobis. În timp ce se clătinau în jos pe povârniș, părintele Carvalho începuse dintr-o dată să cânte. — Crucem passus. Slujbașii, și temnicerii l-au lăsat să cânte mai departe. După ce coborâră povârnișul prin livada de mandarini, ajunseră în satul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
le mai puteau Încă vizita la căderea serii. De la geamul autocarului de lux, cu aer condiționat, eu și prietenii mei vedeam vârfurile Înzăpezite din Tibet, de un alb orbitor, sclipind În depărtare. De fiecare dată când le văd, trăiesc aceeași uimire ca și prima oară. Vera clinchetea și zornăia din cauza drumului accidentat. În jurul gâtului purta o mulțime de bijuterii de inspirație populară, la fel și-n jurul Încheieturilor de la mâini și de la picioare, toate acestea completate de un caftan colorat, mărimea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Ei bine, n-avea nici un rost să agraveze situația. Încetini din nou, spunându-și că-și va cere scuze pentru Întârziere când va ajunge la prietenii lui. Dar până să ajungă, când mai avea vreo câțiva metri, spre marea lui uimire, autocarul demară. — Hei! strigă el, șchiopătând Înainte. Autocarul scoase un fum negru și, În Încercarea de a para acest atac toxic, Harry sări spre dreapta și căzu Într-un șanț puțin adânc, aterizând pe umărul stâng Într-o manieră care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
făcut exerciții Lamaze pentru naștere. În nici un caz nu se simțea În stare să-i explice lui Harry de ce suferea, mai ales că el plecase Încruntat și indignat. Sau cel puțin asta Își imagina, când de fapt era vorba despre uimire englezească din cea mai autentică. Perfect de Înțeles interpretarea ei, dacă-mi permiteți. Întotdeauna mi s-a părut că englezii, spre deosebire de americani, sau chiar de galezi sau irlandezi, au o gamă foarte săracă de expresii. Plăcere, durere, uimire - toate sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
vorba despre uimire englezească din cea mai autentică. Perfect de Înțeles interpretarea ei, dacă-mi permiteți. Întotdeauna mi s-a părut că englezii, spre deosebire de americani, sau chiar de galezi sau irlandezi, au o gamă foarte săracă de expresii. Plăcere, durere, uimire - toate sunt semnalate prin mișcări abia perceptibile ale mușchilor faciali, practic indescifrabile pentru cei obișnuiți cu exprimarea liberă a emoțiilor. Și se mai zice despre chinezi că sunt impenetrabili. Dar să ne Întoarcem: când Harry nu și-a reluat locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Roxanne se uita fix la carte și dădea din cap. Nu pot să cred, spuse ea. Dwight se uită. Era doiul de caro. Ea Întoarse cartea pe care o ținuse la spate. Popa de treflă. Mulțimea scoase o exclamație de uimire. Dwight luă cartea și Începu s-o pipăie. În mulțime erau și trei barcagii care urmăriseră Întreaga scenă. Îl văzuseră pe băiat făcând să apară cartea. Avea puterea de a face lucrurile invizibile și apoi de a le aduce Înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
adânciturile pline cu pământ ale copacilor. Păsările țipau Încercând parcă să-i avertizeze. Undeva În depărtare, se auzi cum se rupe o creangă sub greutatea unei viețuitoare nevăzute, poate o maimuță. Ținându-și respirația, prietenii mei se lăsau copleșiți de uimire. —Extraordinar. Divin. Suprarealist. Prietenii mei fură cu toții de acord că Walter - și cu mine, postum - avuseserăm o idee extraordinară să-i aducem aici drept cadou de Crăciun. Fără Îndoială, În coșuri se afla prânzul care va fi servit ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
auzi fluieratul lui Pată Neagră, semn că traversaseră podul. Îi răspunse cu două fluierături ascuțite. Peste jumătate de minut, Pată Neagră Își făcu apariția În fugă, iar prietenii lui Îl Înconjurară. Vorbeau repede În limba Karen, neputând să-și ascundă uimirea. —Ai adus atâția, spuse un bărbat. —Dumnezeu e mare! spuse altul. —Care dintre ei e Fratele Alb Mai Mic? Pată Neagră le spuse că se vede cu ochiul liber. Se uitară spre salvatorii lor care se apropiau, prietenii mei adică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Ne va salva! Prietenii mei zâmbiră crezând că li se ura „bun venit“ și spuseră: —Mulțumim! Ne pare bine să fim aici. Trei copii se apropiară să-i vadă mai bine - străini la ei acasă, În junglă! Erau muți de uimire. Fețișoarele lor erau serioase și atente, iar când Moff și Wyatt se lăsară pe vine, țipară ascuțit și o luară la goană. Salut! strigă Wyatt după ei. Cum vă cheamă? Fetițe În rochii albe din pânză de sac stăteau la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
panoramică a Întregii tabere, se opri brusc. Ce naiba era aia? Un animal jupuit? Apropie imaginea. Era ciotul unui picior! Iar fața posesorului ciotului era Încă și mai desfigurată. Prietenii mei se Întoarseră să vadă și ei și rămaseră muți de uimire. Ce Dumnezeu li se Întâmplase acestor oameni? Doi bărbați, două femei și o fetiță drăguță având nu mai mult de zece ani. Fiecăruia Îi lipsea un picior, o mână, partea de jos a piciorului, fiecare membru mutilat terminându-se cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
aștepta. Gândul Îi zbură la Harry. Ce-o fi făcând? Oare Își făcea griji pentru ea? Oare se gândea măcar la ea? Își imagină din nou chipul lui, nu cu o expresie pofticioasă sau jenată. Îi vedea expresia de pură uimire când se Întinsese prima dată lângă el În pat. Mâine, Își spuse ea, dar fără lumânări și fără plasă pentru țânțari de data asta. —Gândește-te că ești În tabără, Își consolă Marlena fiica. Sau că dormi la o prietenă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
de spate, urmărea toate acestea. Cândva bătuse aur toată ziua până când Își dislocase oasele și deveniseră fragile. Se apropie de vedetă și Îl privi drept În ochi, Încercând să-i atragă atenția, dar fără succes. Harry era ocupat să afișeze uimire uitându-se la ochii Îndreptați În jos ai lui Buddha. A, Își spuse bătrânul, străinul este atât de fermecat de apariția lui Buddha Încât nu vede nimic altceva. A văzut mulți oameni pățind asta când se aflau lângă Buddha. Turiștii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
se Întoarcă la intrarea din hol și să se Îndrepte către statuie ca și cum atunci ar fi văzut-o pentru prima dată. În următoarea jumătate de oră, Harry se Îndreptă și iar se Îndreptă spre Buddha, din diferite unghiuri, afișând o uimire mereu nouă. În sfârșit venise momentul să filmeze câinii În acțiune. Harry Îi pofti pe „cățeluși“ și pe Saskia În fața camerei. Am primit o dispensă specială, spuse Harry, să lăsăm câinii să umble prin pagoda sfântă, să meargă oriunde i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
din întuneric. Câte un trecător întârziat, ajuns în momentul flash-ului în dreptul ușii deschise, rămânea surprins într-un straniu stop-cadru, în care cei doi își amestecau privirile timp de o fracțiune de secundă, suficient însă ca să-și arate unul altuia uimirea de a vedea o ființă ciudată și necunoscută. Filip dormise prost și nu se odihnise. Zumzăitul din ladă i se înșurubase în ureche și acum simțea cum un roi de viespi se cuibărise printre cutele creierului său. Ce Dumnezeu ții
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
gândul că și lucrurile tale își vor găsi locul în acest bizar cimitir de vechituri. Bătrânul își punea mantaua decolorată a vreunui unchi și mănușile destrămate ale vreunei bunici și deschidea timorat cufere boltite și albume prăfuite. Acolo afla cu uimire că obiectele se nasc, trăiesc, iubesc și mor, aidoma unor ființe tăcute și demne. Cu strângere de inimă, mai afla că ele ne supraviețuiesc, continuând ceva din biografia și condiția oamenilor. Bătrânul avea grijă; nu întârzia acolo prea mult, temându
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
în fața copiilor flămânzi. Fiindcă tot eram la legiferările pe luna iunie a înțelepților noștri conducători am urmărit să văd cu ce s-au mai gândit ei să umple golul din vistierie. Da ce am văzut m-a lăsat mut de uimire. Hei, vă rog ciupiți-mă careva, ca să-mi revin! Cât timp pixul guvernanților lucrau cu spor la legi de tăiere, pe ușa de din dos a apărut pe șest Ordonanța de urgență nr. 53/2010 care s-a aprobat în
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
să se amuze la nesfârșit, să aibă o mie de întîmplări galante, să presare suferințe fără nici un regret, și totodată să simtă nevoia imperioasă de a privi îndelung, singur, o dată cu răsăritul soarelui, neliniștele mării. Când i-am spus mai târziu uimirea mea Ioanei, ea s-a revoltat. - Îmi vezi și tu tragedia! Mie mi-a sugerat imediat povestea luiviața noastră, și tu te-ai gândit la preocupările tale, fără nici o legătură cu mine. Și, cu o infinită tristețe: Nu mă iubești
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
Jianu s-a retras timid la el, dar doamna ne-a venit în întîmpinare, ne-a întrebat, a avut păreri. A vrut să apară Arabellei drept o persoană cu distincție. Pe Arabella o cunoșteam de multă vreme înaintea tuturor, și uimirea mi-a fost mare când am descoperit-o (îi uitasem numele), după ce mi se vorbise mult timp de ea. Fusesem cu câțiva ani mai înainte, ca student la cursurile de vară din Dijon, și acolo, printre alți români, se găsea
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
regulat, și ora plecării îndărăt. Avem deci multe ocupații, dar, tot așteptîndu-le pe fiecare să le vie rândul, suntem nerăbdători. Odinioară, când n-aveam nimic de făcut, lăsam să treacă ziua, lîncezînd la soare. Acum împărțim fiecare clipă, și cu uimire am observat că de la îmbolnăvirea lui Viky abia dacă au trecut două săptămâni. Parcă am avea un drum greu de mers și, după o imensă oboseală, am constata că n-am ajuns încă la jumătate. Atmosfera portului nu mai este
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
straniu, dincolo de tot ce poate fi descris și cuprins cu mintea. s-ar putea numi cu un termen folosit de Rudolf Otto, anume mirum. Pustiul în care e părăsit regele Babiloniei se face locul unui mirum, întâlnirea sa produce imediat uimire și înfricoșare. Nu lipsa de sens îi este proprie, ci mai curând un nonsens teribil, apt să te cutremure. Prea multe însă nu se pot spune, căci nu e vorba de un înțeles ascuns ce așteaptă să fie dat la
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
doxograf al lumii sale. Iar metafizicianul constată, în același timp, că mintea omului este atrasă de ceea ce o surprinde și o pune la încercare. Unele stări de lucruri o șochează realmente și pot să o aducă într-o stare de uimire (tháuma). Omul se minunează de ceea ce vede sau aude, deși înțelesul lor îi apare ascuns. Este ceea ce se petrece în fața unor fenomene cerești: „fazele Lunii, cursul Soarelui și al aștrilor“, „stelele căzătoare“ și eclipsele. Sau în fața unor situații complet insolite
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
prelegere inaugurală susținută în Aula Universității din Freiburg, pe 24 iulie 1928. Textul acestei prelegeri, Ce este metafizica?, apare publicat un an mai târziu și, firește, multe din cele spuse aveau să-i dea analistului fiori reci. Citește acolo cu uimire că nu prea știm ce înseamnă nimicul pe care-l rostim adesea, că negarea și nuul există doar întrucât există nimicul (das Nichts), că angoasa revelează nimicul și că, în cele din urmă, nimicul însuși este deja aici. Când citește
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]