130,170 matches
-
poeziile ei și ale lui Eminescu, Veronica Micle preia acest sonet și-l adnotează astfel: „M-ai rugat să-ți cânt din Schumann. Cât de mult Îți place muzica. Este o noapte de mai din acelea ce nu se pot uita... Tu priveai În grădină, iar eu, la razele lunii, descifram bucățile triste cerute de tine”. Care să fie casa cu cerdac și grădină din acest sonet? Cea din Iași, strada Butului 4, locuința soților Micle? Drept este că ei Închiriaseră
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
editor că acesta ar fi un poem al tristeții: mai degrabă dânsul reia un șablon, zicându-se Îndeobște că poezia de dragoste eminesciană este tristă. Mai sus, Însă, textul spune: Dar prin fereastra ta eu stau privind / Cum tu te uiți cu ochii În lumină. Nu este de crezut că poate fi aceasta „lumina lumânării”, care este doar o flăcăruie ce dă Întunericul la o parte pe o rază mică. Aici lumina inundă părul ce se desprinde „În val de aur
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
pot să trec cu vederea că acum Începe, cu aproximație, și epoca electrificării: lumina cea nouă, a becului, este văzută În „antiteză” cu cea mai veche lumină, a lumânării, nu se mai ține cont de invenția mediană a lămpii, se uită de lampadare, de pildă, care făceau o lumină poate la fel de puternică, În orice caz mai odihnitoare decât cea electrică. Erau, Însă, pentru cei Înstăriți, nu pentru oamenii de rând care adunau și păstrau mucuri de lumânări pentru zile negre... Din
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
să nu ne îngâmfăm, ci să ne învățăm a ne smeri. 4. Pentru ca, după ce am fost ispitiți de păcat, să-l urâm cu ură desăvârșită. 5. Iar a cincea, care-i mai presus de toate, ca, devenind nepătimași, să nu uităm slăbiciunea noastră, nici puterea Celui ce ne-a ajutat<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a doua, cap. 67, în Filocalia..., vol. II, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 80. footnote>. Dumnezeu vrea ca omul să fie conștient că
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
ar putea vătăma mintea, căci „nu suntem așa de ușor biruiți când nu vedem cele ce ne ispitesc, ca atunci când ele stau înaintea ochilor. Mai ușor îți poți înfrâna pofta de femei când nu vezi femeie frumoasă, decât când te uiți mereu la ea”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Lucian, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, trad. de Pr. Prof. Dumitru Fecioru, Edit. Institutului Biblic și de Misiune
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Însuși titlul este o afirmare a stărilor specifice atmosferei socialiste. Povestirile proiectează miniaturale istorii umane pierdute În istoria lumii. Remarcabilă este, pentru ochiul lectorului, coper-ta volumului, pictând În tonuri vii, jucăușe, o si-luetă feminină abstractă. Acest tablou reiterează universuri uitate În trecut, topite În tonuri de alb, verde vibrant și un galben Îndulcit. O stare de bine transpare Încă din debut. Într-un contrast frapant, substanța cărții surprinde cititorul Într-o tranziție spre un alt plan afectiv decât cel evocat
ALECART, nr. 11 by Adela Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92865]
-
un act de criză.” Întrebare: Există o criză spirituală ? “Da, există, si nu a fost detectată numai de mine. Au sesizat-o și alții înaintea mea. Hegel spunea că arta secolului XX va muri sub suflul rece al conceptului. Și uite că arta s-a automatizat, s-a comercializat, s-a răcit. S-a despiritualizat. Este un vid spiritual. Pe de altă parte, ea moare sub vâlvătăile pornografiei și visceralitatii.” Pentru ca aceste lucruri fac parte din crezul sau artistic, Dan Puric
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
o vrea, un dor ce-mi răsună-n timpane duios: Omule...Omule...iată o stea! .................................................. de aceea privirile-mi zboară În sus, spre-un dor nerostit ce-mplinirea și-o vrea, un cântec cu oameni...un cântec nespus: Omule...Omule...uite o stea!”(Cântec de stea) Stelele au suflet? Mă trezesc vorbind și aud ecoul cum se pierde prin spații de vers. „Sigur că au! Nu vezi ce spune Poetul?” Și gândul Îmi zboară la memoria cuvintelor. Unele se așează lin
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
aș fi pus din nou aceeași Întrebare, numai că În sufletul lui locuiește pentru o vreme un Înger albastru și atunci... Spune-mi o poveste i-am cerut Îngerului. Sau mai bine nu, mai bine spune-mi cum iubește Poetul? „Uită te În colțul acesta, unde arde o candela m-a Îndemnat potrivindu-și aureola care m-a Învăluit și pe mine când am aflat ca.... „A venit ca o lumânare eternă De departe, poate din Dumnezeu, În grota sufletului meu
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
vestesc să ard cuptoru-n curte Și să-mpart la lume vin și turte.” (Poem pentru Mama) Din pricina acestor secvențe de viață, nu găsesc timpul necesar desprinderii și mă gândesc că este ciudată această senzație a călătoriei În sufletul Poetului. Mă uit În jur și văd Îngerul albastru privind În gol. Și atunci mă gândesc că am trecut prin scenă unei vieți În care cuvântul a născut iubiri, speranțe, vise, Împlinite sau nu, dar toate comori adunate de Poet În șaptezeci de
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
crești! Ai grijă, maică, cu băieții, de-acum...”, mă apostrofa bunica. Părul tău negru și bogat, ochii migdalați și zâmbetul ăsta frumos și alb, o să atragă bărbații, ca muștele. Te-ai făcut ditamai fata, mânca-te-ar bunica de frumoasă, uite cum mai semeni tu cu Thalia din telenovelă”. “Lasă-mă, bunico, cu telenovelele tale, te rog...”, Îi răspundeam râzând și o zbugheam pe ușă. Nu știu dacă semănam cu Thalia, dar știu că atunci mă iubeam pentru prima oară În
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
se confirmă la fiecare pas ce-l faci în cercetarea operei. Și, încet, încet, ea se completează cu constatarea unei creațiuni unice. O creațiune este o revelație. Este revelația unui lucru înfipt de secole ăn ochii tuturor, la care se uită toată lumea, unii cu nepăsare, alții cu mirare ori cu mai mult sau mai puțin interes, dar pe care lucru nimeni nu-l vede; și dacă-l vede, nu-l pricepe; și dacă-l pricepe, îl înțelege fiecare în felul său
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
În acest univers Înfricoșător, avid după bani, Într-o industrie ce distruge suflete, le sfâșie, Îngrozește, Îngheață, sfarmă, consumă. Într-un alt plan, se construiește dimensiunea atemporală a Întâmplărilor. Cartea Începe cu doi bătrânei ce se Îndreaptă Înspre un sat uitat de lume. Amândoi cu câte o bărbuță albă ca neaua, unul cu un ghiozdan Nike În spate, cu ochi albastri și mai mic de statură, iar celălălat mai Înalt și cu un baston În mână. La Început, relevanța celor două
ALECART, nr. 11 by Marta Enache () [Corola-journal/Science/91729_a_92871]
-
dintre cei care au trăit ororile și au dus povara celor care nu au fost nicăieri doriți și cei care, Într-un prezent nesigur, dar mai Încăpător și mai dornic de a-i asimila, supraviețuiesc. O fac fără Însă a uita, căci ceea ce le conferă identitate și forță e tocmai istoria. Nu istoria personală, ci aceea colectivă. În cazul lor, a armenilor din Cartea șoaptelor, memoria individuală și cea a neamului par adesea a se suprapune, căci fiecare supraviețuitor duce cu
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
fizic foarte erotic - „Să mă sărute cu sărutările gurii” (Sg. 1:1); „Lasă-mă să-Ți văd formele, lasă-mă să-Ți aud vocea” (2:14); „Curbele Șoldurilor tale sunt ca bijuteriile, opera mâinilor unui artist” (7:1). Să nu uităm că această carte este interpretată ca un cântec de iubire curgând între Dumnezeu Și poporul Său, ori între Dumnezeu Și om, ca în cazul exegezei evreiești Și creștine<footnote Bernard McGinn, „The Language of Inner Experience in Christian Mysticism” ..., p.
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
mai bună înțelegere a raportului energii natură divină, Vladimir Lossky ne sfătuiește să eliminăm orice idee referitoare la cauzalitate, iar dacă Sfântul Grigorie Palama folosește uneori expresii având legătură cu cauzalitatea atunci când vorbește despre esență și energii, nu trebuie să uităm că ne aflăm într-o teologie de tradiție dionisiană, în care cauzalitatea înseamnă manifestare<footnote Ibidem, p. 46. footnote>. Chiar dacă Palama numește energiile divinitate inferioară iar esența divinitate superioară, aceasta nu înseamnă nicidecum că Dumnezeu ar fi micșorat prin ieșirile
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
dintre cei care au trăit ororile și au dus povara celor care nu au fost nicăieri doriți și cei care, Într-un prezent nesigur, dar mai Încăpător și mai dornic de a-i asimila, supraviețuiesc. O fac fără Însă a uita, căci ceea ce le conferă identitate și forță e tocmai istoria. Nu istoria personală, ci aceea colectivă. În cazul lor, a armenilor din Cartea șoaptelor, memoria individuală și cea a neamului par adesea a se suprapune, căci fiecare supraviețuitor duce cu
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
care ne spuneau dacă În absența noastră (...) Securitatea fusese acolo”). Și de-abia rememorând aspecte ale vieții adulte, autoarea realizează că, de fapt, părul fusese cu mult timp Înainte legat de rege, chiar Înainte de povestea jocului de șah: „Când mă uit la pozele mele din copilărie, regele și acolo se- nclină. După cum arată părul meu În fotografie, Îmi pot da seama În ce dispoziție era mama când mă pieptăna (...) Dar poate că starea de spirit a mamei devenea atât de vizibilă
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
niște cuvinte Într-un context. Ele pot modifica semnificația unei propoziții radical numai prin Încadrarea greșită sau interpretarea nepotrivită. Gospodinov dă o formă narativă acestei idei: „plasa servește la prinderea peștelui - după ce peștele a fost prins, plasa trebuie să fie uitată. [...] cuvintele slujesc la prinderea sensului; când sensul a fost prins, cuvintele pot să fie uitate. De-aș putea să găsesc pe cineva care a uitat cuvintele, ca să stau de vorbă cu el” - Zhuangzi, sec III Î.e.n. Acest “pot” (“pot să
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92888]
-
greșită sau interpretarea nepotrivită. Gospodinov dă o formă narativă acestei idei: „plasa servește la prinderea peștelui - după ce peștele a fost prins, plasa trebuie să fie uitată. [...] cuvintele slujesc la prinderea sensului; când sensul a fost prins, cuvintele pot să fie uitate. De-aș putea să găsesc pe cineva care a uitat cuvintele, ca să stau de vorbă cu el” - Zhuangzi, sec III Î.e.n. Acest “pot” (“pot să fie uitate”) surprinde primatul sensului. După ce cuvântul capătă un anumit sens Într-o situație, el
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92888]
-
idei: „plasa servește la prinderea peștelui - după ce peștele a fost prins, plasa trebuie să fie uitată. [...] cuvintele slujesc la prinderea sensului; când sensul a fost prins, cuvintele pot să fie uitate. De-aș putea să găsesc pe cineva care a uitat cuvintele, ca să stau de vorbă cu el” - Zhuangzi, sec III Î.e.n. Acest “pot” (“pot să fie uitate”) surprinde primatul sensului. După ce cuvântul capătă un anumit sens Într-o situație, el oferă omului Încă posibilitatea de a-i schimba Întelesul În
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92888]
-
slujesc la prinderea sensului; când sensul a fost prins, cuvintele pot să fie uitate. De-aș putea să găsesc pe cineva care a uitat cuvintele, ca să stau de vorbă cu el” - Zhuangzi, sec III Î.e.n. Acest “pot” (“pot să fie uitate”) surprinde primatul sensului. După ce cuvântul capătă un anumit sens Într-o situație, el oferă omului Încă posibilitatea de a-i schimba Întelesul În timp, modelând contextul printr-o subtilă interpretare. Revenind la ideea inițială, la faptul ca Gheorghi Gospodinov trezește
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92888]
-
Gospodinov trezește prin cartea sa curiozități stranii, constat că, după lectura romanului, mam trezit de multe ori analizând fără să vreau o muscă sau simpla trecere a oamenilor din jur. Caracterul analitic al vocii narative este explicit: „mă plimb [...] mă uit cu atenție [...] nu dau importanță [...] doar privesc”. Atenția cade asupra unor aspecte banale, dar care ies În evidență În roman tocmai prin banalitatea lor: „numai banalul mă interesează. Nimic altceva nu mă amuză atât de mult.” Romanul continuă să surprindă
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92888]
-
ulterioare anului 1814 purtătoare ale unei muzici ce ar fi reprezentat degenerescența celei bizantine. Ulterior, încercându-se „salvarea” creației „clasicilor români ai muzicii bizantine” a fost creată și vehiculată cu multă pompă și prețiozitate sintagma falsă „muzică de tradiție bizantină” , uitându-se că noua sintagmă nu a fost acceptată de cercetătorii unor domenii asemănătoare din spiritualitatea românească și nici de către cercetătorii europeni. Nimeni nu vorbește astăzi de o icononografie, de o arhitectonică, de o liturghie de tradiție bizantină, termenul bizantin apărut
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
că actualmente aceste schimburi artistice cu România nu sunt posibile. În tot cazul voi vorbi despre Oratoriul dtale de îndată ce voi avea partițiunea. Enescu, pe care l-am văzut mai des, va pleca peste 8-10 zile în America. Te rog nu uită a-mi trimite partițiunile dtale, pe care le voi citi cu multă atenție. Salută pe camarazii comuni: pe Jora, pe Andricu, pe Klepper, pe Alexandrescu, pe Rogalsky, pe Silveștri, pe Nottara. Mi-e dor mare câteodată de România unde nu
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]