5,157 matches
-
Umoristice”, „Cronica feminină” etc. Partea literară, cea mai extinsă, are în vedere toate genurile, excepție făcând doar comentariul critic, unde ar putea fi menționate totuși paginile lui D. Teleor (Fabulistul Gr. Alexandrescu, Cum au intrat junimiștii în politică, Un satirist uitat: Ioan Ianov, Spiritul gazetarilor de acum 35 de ani). Deși se publică, număr de număr, versuri de I. Gr. Periețeanu, Ludovic Dauș, Cincinat Pavelescu, Barbu Nemțeanu, Al. St. Vernescu, G. Millian-Maximin, C. Săteanu și proză scurtă de Vasile Pop, Mihail
REVISTA ILUSTRATA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289219_a_290548]
-
literatura italiană a lui Paolo Soldati (profesor la Craiova și traducător al lui Goga). Totuși, nu întreaga publicistică literară din R.e. e colorată ideologic. Sunt de menționat contribuțiile lui Lucian Costin (Personalismul în literatură), Iosif E. Naghiu (Un poet uitat. Asesorul Zaharia Boiu), George Sbârcea (Ion Moldovanu), Const. Rîuleț (Epigrama românească). O prezență aparte în sumar o constituie numeroasele traduceri ale lui Al.T. Stamatiad din poezia chineză și japoneză clasică, tot el tălmăcind câteva haikuuri franțuzești și poemul Moartea
ROMANIA EROICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289312_a_290641]
-
1934, 5; George Popescu, „Blocat”, „Puncte” (Buzău), 1934, 5; Ionescu, Război, II, 127-129; Agatha Grigorescu-Bacovia, Poeții Bucovinei, PL, 1941, 4; Călinescu, Ist. lit. (1941), 822, Ist. lit. (1982), 906; Predescu, Encicl., 738; Perpessicius, Opere, VIII, 70-84; Grațian Juncan, Un traducător uitat al lui Baudelaire: poetul Nicolae Roșca, „Zori noi”, 1968, 6 466; Satco-Pânzar, Dicționar, 195-196. G.B.
ROSCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289371_a_290700]
-
sensurilor graalice ale unor eterne semne” (Marcel Petrișor). Coloana infinitului intermediază identificarea hipnotică și contopirea cu lanțul mitic genealogic: „E vremea când morții își trec sufletele/ Deplin în cei vii/ Copiii nenăscuți își cheamă părinții/ Iar aceștia strigă după pruncii uitați./ E o învolburare a puterilor lumii /[...] Bărbații și femeile își simt sângele rodnic/ Cerând înviere.” În rest, versurile din Inscripții par o pastișă a poeziei din În marea trecere de Lucian Blaga. Micul studiu monografic Ion Vinea (1971), cel dintâi
SALAGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289440_a_290769]
-
în războiul reîntregirii. Publicistica lui constituie, implicit, o pledoarie patetică, substanțial argumentată, pentru cunoașterea oamenilor (unii dintre ei fiind personalități importante ale culturii noastre), a evenimentelor și a locurilor, îndeosebi din zona de nord a județului Harghita, spațiu românesc deseori uitat. Romanul Binecuvântată a fost clipa... (2002), tentativă de evocare a unor momente ale Marii Uniri din 1918, este deficitar sub raport epic. SCRIERI: Octavian C. Tăslăuanu (în colaborare), pref. Vasile Netea, Miercurea Ciuc, 1978; Sub cumpăna veacului, Târgu Mureș, 1995; Pe
SANDRU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289461_a_290790]
-
luptător pentru identitatea culturală a acestora și a celor din alte părți ale Europei, S.-Ț. a publicat câteva cărți referitoare la aceste aspecte: Istoria românilor timoceni (Dacia Aureliană) (1944), Tragedia românilor de peste hotare (9-13 milioane) (1994), Mărturii de la românii uitați (9-13 milioane) (1995), Vlahii sunt români. Documente inedite (1997), precum și broșură Memoriul românilor din Șerbia de N-E Iugoslavia - The Memorial of the Romanians from North-West Șerbia Yugoslavie, reprezentând comunicarea susținută la Congresul FUEN de la Praga, din mai 1998. SCRIERI
SANDU-TIMOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289465_a_290794]
-
București, 1982; Coroană munților, București, 1983. Culegeri: Poezii populare de la românii din Valea Timocului, introd. N. Cartojan, Craiova, 1943; Cântece bătrânești și doine, pref. Tudor Arghezi, București, 1967; Povești populare românești, București, 1988. Repere bibliografice: Emanoil Bucuța, Glas de la românii uitați, „Timocul”, 1943, 4; Perpessicius, Opere, X, 242-247; I. Oprișan, „Cântece bătrânești și doine”, RITL, 1967, 2; Bârlea, Ist. folc., 550; Ion Arieșanu, Prezente literare: Cristea Sandu-Timoc, O, 1979, 39; Eugen Todoran, „Pasărea sufletului”, O, 1981, 26; Alexandru Ruja, „Tăcerea de
SANDU-TIMOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289465_a_290794]
-
corăbii cu suflete”, ST, 1985, 3; Iorgulescu, Prezent, 202-205; Dimisianu, Subiecte, 121-129; Rotaru, O ist., III, 802-808; Traian Ungureanu, Înțelegerea istoriei, RL, 1988, 1; Gheorghe Glodeanu, Istorie și confesiune, TR, 1988, 5; Cosma, Romanul, I, 133-136; Mircea Iorgulescu, Umbrele părinților uitați, RL, 1989, 14; Gabriel Dimisianu, Sălcudeanu, RL, 1990, 36; Diana Adamek, Nuanțele destrămării, TR, 1991, 4; Adriana Iliescu, Jocul dragostei și al simulării, RL, 1991, 18; Aurel Martin, Realismul obiectiv, RL, 1993, 15; Sebastian Vlad Popa, „Atotduhovnicul înțelept”, CC, 1993
SALCUDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
Meșter faur, Chișinău, 1958; Frate al pământului, Chișinău, 1959; Mijatca, Chișinău, 1962; Legea găzduirii, Chișinău, 1966; Versuri, Chișinău, 1967; Cărțile și răbojul anilor, Chișinău, 1969; Gromovnic, Chișinău, 1973; Scrieri, I-III, pref. Haralambie Corbu, Chișinău, 1973; Magistrale, Chișinău, 1976; Sat uitat, Chișinău, 1978; Versuri - Stihi, ed. bilingvă, Chișinău, 1982; Poezii, pref. Haralambie Corbu, Chișinău, 1985. Repere bibliografice: Ramil Portnoi, Andrei Lupan, Chișinău, 1958; George Meniuc, Iarba fiarelor, Chișinău, 1959, 180-187; Vladimir Beșleagă, Suflul vremii, Chișinău, 1981, 95-114; Haralambie Corbu, Letopiseț al
LUPAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287926_a_289255]
-
doar la lărgirea ariei de manifestare a acestora, ci, mai ales, la apariția și consolidarea unui climat pozitiv de lucru și a unei motivații interne propice activității educaționale în general. 6) Adecvarea la obiective. În timpul rezolvării de probleme, nu trebuie uitate obiectivele; flexibilitatea gândirii trebuie totuși dirijată și concentrată în funcție de acestea pentru a selecta un mod eficient de rezolvare a problemei. Dimensionarea centrală a obiectivelor este, de altfel, nu doar în procesul educațional, una dintre laturile majore ale unui management eficient
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
e un lac albastru pe care tainele se-avântă,/ Plutind ca lebede tăcute”, „Singurătatea e-o grădină în care zboară reverii”, iar muzicii i se recunoaște o putere divină: când sună o vioară, „plouă pe suflete foc izbucnit din adâncuri uitate”, „gândul străbate lumini și zări neștiute vreodată”, pe când volutele tânguioase ale unui clarinet par niște „păsări albe”, „rătăcitoare, triste”, care lasă în urmă o grea mâhnire. Poetul compune chiar un ciclu de Sonate, cu scene misterioase, în penumbră, vizionate ca
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
liber”, 1947, 116; N. St. [N. Steinhardt], Nuvelele d-lui Ștefanopol, RFR, 1947, 5; Piru, Panorama, 405-406; Mircea Iorgulescu, „Hangița Tudora. Măria-sa Burduja-vodă”, RL, 1970, 33; E. M. [Emil Manu], „În mahalaua Grant”, SPM, 1972, 66; Valentin Chifor, Un prozator uitat - Al. Ștefanopol, „Cercetări de limbă și literatură” (Oradea), 1990; Popa, Ist. lit., I, 272; Dicț. scriit. rom., IV, 474-475. C. T.
STEFANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289911_a_291240]
-
tabletă de Emil Isac, Budapesta. Principalul colaborator al rubricii „Litere, arte, științe” este Leon Feraru, cu versuri (Cântecul de leagăn, Pribegie, Sonete, Poeme,), proză scurtă (scrisă anterior, împreună cu D. Anghel) și mențiuni istorico-literare: Un manuscris al poetului Dimitrie Anghel, „File uitate” de Dimitrie Anghel și Leon Feraru. La aceeași rubrică apar texte de Barbu Nemțeanu și Barbu Lăzăreanu, discursul la Academia Română al lui Ovid Densusianu, articole nesemnate (Mihai Eminescu și greco-bulgărimea). În 1920, între numerele 412 și 417, sunt intercalate patru
STEAUA NOASTRA – OUR STAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289895_a_291224]
-
operei, documentării de bibliotecă adăugându-i-se bune evocări rezultate din vizite la fața locului (casa mătușii din Illiers, locuința Marthei Bibescu din insula Saint-Louis). Sunt recitite volumul Pastiches et mélanges, nuvela Indiferentul (până în 1978 inedită) sau cele din „aproape uitata” culegere Plăceri și zile, toate abordate din perspectiva capodoperei, ca etape ale ei, și sunt reproduse texte mai puțin comentate, precum prefața lui Anton Bibescu la roman (în versiunea românească a lui Radu Cioculescu). Cartea, densă documentar, este indispensabilă oricărei
STEFANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289904_a_291233]
-
la un roman proletar, RFR, 1936, 3; Călinescu, Ist. lit. (1941), 844, Ist lit. (1982), 929; Eugen Jebeleanu, Amintiri despre Stoian Gh. Tudor, „Basarabia literară”, 1942, 16; Teodor Al. Munteanu, Stoian Gh. Tudor, CL, 1943, 11-12; Tudor Ștefănescu, Un scriitor uitat, LCF, 1972, 41; Crohmălniceanu, Literatura, II, 329-330; Dicț. scriit. rom., IV, 390-391. D.Mc.
STOIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289948_a_291277]
-
cuceriți (I-III, 1981-1983) -, reconstituiri istorice - Reabilitarea unui haiduc: Pantelimon (1968), Dosarul unei crime politice: N. Iorga (1975), Moartea unui savant: N. Iorga (1975), Procesul unui proces (1978), O zi pentru nemurire (1984), Îngerul morții - exterminatorul dr. Mengele (1988), Oameni uitați, destine fracturate (1944-1989) (2000) -, prezentări de cazuri concrete, puse în legătură cu problemele adolescenței și ale familiei, precum Andra (1982), sau ale trecerii de la adolescență la maturitate, ca în Generația ’62 (1963), lucrări cu statut de ghiduri practice de interes psiho-pedagogic. Se
STOIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289945_a_291274]
-
3 măști pentru Marte, București, 1987; Drumeț în calea lupilor (în colaborare cu Nicolae Dragoș ), București, 1987; Îngerul morții - exterminatorul dr. Mengele, București, 1988; Viața sexuală pe înțelesul tuturor, București, 1992; Ultima cursă (de la Struma la Mefkure), București, 1995; Oameni uitați, destine fracturate (1944-1989), București, 2000. Traduceri: Guy de Maupassant, O poveste de dragoste la sfârșit de secol (Yvette), București, 1992; Stefan Zweig, Dragoste la prima vedere (24 de ore din viața unei femei), București, 1992. Repere bibliografice: Aurel Martin, „Nimeni
STOIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289945_a_291274]
-
protagoniștii unor acte de violență și ai unor manifestări de autoritarism față de necreștini și de „eretici”. De altfel, el continua astfel o tradiție a gestiunii puterii instaurată de unchiul său, patriarhul Teofil, care o practicase cu multă abilitate. Nu trebuie uitată responsabilitatea lui Chiril în cazul odiosului linșaj al Hypathiei. însă ceea ce el a realizat ca autor de scrieri teologice a marcat profund întreaga dezvoltare ulterioară a creștinismului și a făcut din el un scriitor creștin a cărui importanță va fi
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
dintre clericii săi, care îi determină pe ceilalți să disprețuiască sacerdoțiul (II, 52); el îl îndeamnă pe Chiril să intervină pentru a ajuta Biserica din Pelusium să iasă din starea de plîns în care se află (II, 127). Nu trebuie uitate nici scrisorile în care Isidor nu se ocupă de teologie și se srtăduiește să sensibilizeze autoritățile în favoarea orașului său, în special cînd sprijină cererile adresate de concetățenii săi corrector-ului (administratorului provinciei) Ausonius (2, 25) sau cînd îi reproșează lui Quirinus
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de a bloca un proces al comunismului însuși. La baza acestui paradox se află mai multe elemente. Unul e notat, în treacăt, de Furet: Uniunea Sovietică s-a numărat printre învingători, în 1945. Colaborarea sovieto-germană de după 1939 a fost făcută uitată. Ideea răspîndită era că fascismul a căzut, nu e așa, și sub loviturile comunismului. Un al doilea element e legat de înșiși judecătorii din procesul intentat fascismului. Ei aparțineau Europei Occidentale și Statelor Unite, așa dar acelei părți de lume ale
Fascism și comunism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17154_a_18479]
-
din nevăzute antene și etaje, printre nișe, labirinturi și rafturi până în ultima cameră, sub cupolă." (p. 42) Asemenea pasaj își găsește "geamănul" doar în exercițiile de asimilare ale ambianțelor și decorurilor din poemele lui Vasile Gârnet, din Personaj în grădina uitată (Editura Hyperion, 1992), unde, descrierea, de asemenea, este unul din procedeele fundamentale ale scrisului. Iar lumea care degradează într-un haos și "din haos se naște" poate fi "înrămată", respectiv imortalizată doar prin intermediul artei. Pe creație, care aici are un
Poetica magnoliei by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17176_a_18501]
-
au dus cocorii, de ce-ai îmbătrânit și tu frunză, si-ai vrea măcar ptr o clipă să simți din nou fiorul unui început! Simt pentru a câtă oară cum regretul verii ce-a trecut starneste-n mine melancolii demult uitate. Au toate un sfârșit, si frunzele și noi... Referință Bibliografica: Când toamnă bate-n geam... / Mara Circiu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1760, Anul V, 26 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mara Circiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CAND TOAMNA BATE-N GEAM… de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381294_a_382623]
-
soare,Care i-a legănat cuvântul: ,,Mamă!".Câmpiile i-au înverzit sub pleoape, Iar nopțile îi aminteau de casă,Un fir de mac i-a spus să vină-aproapeși l-a vrăjit cu floarea lui frumoasă.Era o zână, ... III. ÎNTREBĂRI UITATE, de Daniel Luca, publicat în Ediția nr. 2270 din 19 martie 2017. Unde ai lăsat cămașa în care înveleam uitarea, dar glasul acela de pasăre albă care trezea stelele din marea gândului meu? Poate mai ai surâsul acela săpat pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
Alteori, umbra este zglobie de frumosul murmurat al gurii mustoase, care alunecă, nu se știe cum, pe apusul soarelui, în fericirea cântului adierii de vânt. Acum umbra doarme, murmurând stelelor palide despre blândețea zilei de mâine. MONADĂ Citesc o scrisoare uitată, în miezul nopții, când nu mă mai pot bucura de nici un apus, de nici un răsărit. Căutam cartea Un veac de singurătate și-am găsit un teanc de scrisori ce-mi amintesc de o adolescență goală, ivită și trecută ca roua
MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]
-
la nivelul leziunii (dezvoltarea forței, rapidității, preciziei, coordonării), cât și la nivelul Întregului organism (stimularea activității respiratorii, cardiace). Cunoașterea practicarea sportului permite apariția unor elemente noi În planul cunoașterii psihomotrice. Elementele noi apar datorită solicitărilor, datorită evocării unor imagini motrice uitate sau neglijate. Cunoașterea permite reapariția „memoriei kinestezice”, pierdute temporar În urma unui accident (Briens et al. 1979). Voința este elementul determinant În activitățile sportive. Frecvent, persoanele cu handicap percep un sentiment de inferioritate și de izolare socială, ajungându-se la pierderea
RECREEREA ŞI SPORTURILE COPIILOR CU DEFICIENȚE FIZICE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela-Narciza CADIŞ, Daniela ZOTA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2175]