13,247 matches
-
a-i fi Ștefan Lungu noul prezentator al emisiunii ,Tonomatul DP 2" (v.TVR 2), cu figură de nedumerit ce caută el acolo... - Deci, mă jignești în casă la tine... În primul rând, vreau să-ți atrag atenția că eu nu umblu cu cămașa afară din pantaloni ca el, iar în al doilea rând... - Stop! Stop! Că am pierdut legătura cu fluturașii... - Basm - Frații Grimm! N-am pierdut nimic, că tocmai mă uitam la TVR1 duminică dimineața să-i văd pe medaliații
Natură lepidopteră cu președinte și prim-ministru... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11084_a_12409]
-
isprăvi mai repede. Deoarece rezultatul din țărînă, creația de vîrf pentru care-au fost modelate celelalte, e destul de deprimant. Ori ne-a mințit? Și Adam și Eva stau la aceeași adresă? Atunci sîntem coșmarul lui Tata. Creația diavolului, că ăsta umblă cu șerpi și mere, îi plac fructele, unora le place jazzul, ,mă uitam la televizor, ca contribuabil", aud la radio în timp ce scriu și nu mă mir. Nu mai înțeleg nimic din ce se-ntîmplă în realitate, la televizor, sau ce-o
Stejar, extremă urgență! by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11086_a_12411]
-
între vieți diferite scrise diferit, drese cu sosurile vremii, bățul de chibrit pe care sari din una-n alta. De aici, o coerență de piesă într-un act, în care adăugirile Lianei Cozea par didascalii. Simetrice, discrete, eficiente. Așadar, ce ,umblă", aproape neschimbat, de la Jeni Acterian la Tia Șerbănescu, pe notele unui diapazon de doamne? Nemulțumirea. Nu, firește, cozeria măruntă, ca-ntre cucoane înfrînte de cine știe ce malumore, ci critica unui sine mereu neconform cu țintele lui. La Jeni Acterian, erau aceleași
Femeia la malul mării by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11091_a_12416]
-
Nici o șansă!, a încurajat-o el. Când îți vede relicvele astea, își face harakiri. Uite, am luat o primă - du-te și cumpără-ți o pereche de ghete noi... Bucuroasă și grăbită, femeia a plecat încălțată în niște pantofi, a umblat pe la câteva magazine, dar, negăsind nimic, s-a întors acasă unde l-a găsit pe Haralampy sforăind pașnic pe canapea, iar în locul ghetelor și al televizorului câte un bilețel pe care scria: ,Doamnă, nu mai lăsați ușa descuiată când plecați
"Niciodată educația nu va mai fi cenușăreasa bugetului" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11105_a_12430]
-
mai vagă acum, și șerpuitoare. Într-atît de tare amețește viețile conturul ei încît drama, adevărata dramă (luați eticheta cu prudență...) care se consumă în romanul lui Cristian Teodorescu e aceea a tînărului așezat, odată, care, de voie, de nevoie, tot umblînd, ajunge să nu-și mai găsească locul nicăieri. La facultate, trecut la seral, intrat în fabrică, nu mai are cine știe ce de împărțit cu foștii colegi, cu intrigile lor de ani mari, cu măritișul pe repartiții, cu suspiciunea celor care văd
Bătrîna-ntinerește by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11206_a_12531]
-
printre artiști și ceva absolut obligatoriu pentru suprarealiști. Niciodată urmele murdare ale boemei n-au intrat în casa noastră", scrie Dalí despre primii săi ani petrecuți în sărăcie la Paris, la scurt timp după ce-a întâlnit-o pe Gala, "umblând pe picioarele împleticite și lungi ale unei cețe anemice (această boemă), îmbrăcată într-un veșmânt făcut din cearșafuri de pat murdare de orez și cu cartofi prăjiți pe ele, lipiți încă și mai bine cu șampanie dulce care se evaporase
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]
-
alte forme ale biologiei terestre, la devenirile ei, irecognoscibile... De pildă. Să zicem de Popescu; de domnul să zicem Cicerone Popescu... Care - o parte din dumnealui - se făcu un gândac de bucătărie, un Leptinotarsa decemlineata, și care în acest moment umblă meditativ prin bezna unui dulap, murmurând obstinat... dubito, ergo cogito, cogito, ergo sum!
Nemurire în plin travaliu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11236_a_12561]
-
domnului senator Teodor Meleșcanu când, întrebat fiind de Adriana Muraru, la "Ora de știri" (02.05, ora 21.30 (TVR2), a răspuns ofensat: -,Ei, mai vine lumea să mai aducă un material, dar stă pe fotoliu, se mai uită, mai umblă la butoane..." Malițioasă și indiscretă mai e și Adriana Muraru, nu ? Dar asta e poveste mai veche, așa că ne apropiem cu sfială să examinăm "obiectul" adus de Haralampy... Culoarea lila a acestuia ne face, însă, să credem cu greu că
Opulența ce ne-așteaptă... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10652_a_11977]
-
mai scurt, curtenii care se întreceau în a-i intra în grații prin lingușire au început și ei să... șchiopăteze. Spre a-și arăta devotamentul, nu mai mergeau decît șchiopătînd. într-o bună zi, unul dintre ei a fost văzut umblînd normal. Intrigat, suveranul l-a chemat la sine și l-a întrebat cum s-ar putea explica insolitul său comportament. Pășesc astfel, mărite Doamne, a sunat răspunsul abilului personaj, întrucît sînt șchiop de ambele picioare... Unul dintre scriitorii români care
Oponent nu numai prin cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10682_a_12007]
-
Siberia; să reușești după un an să fugi din acel capăt de lume și să te întorci în România, urmărit fiind tot timpul de agenții Ohranei și terorizat fiind mereu de gîndul că oricînd poți fi expulzat din țară; să umbli cu pașaport american fals și să trăiești sub felurite nume de împrumut; să cauți să-ți ascunzi mereu originea evreiască și mereu să ți se amintească că ești un evreu apatrid ce nu ai dreptul să te măsori cu cetățenii
Abnegația eclipsării de sine by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10687_a_12012]
-
vom viziona exclusiv filme care să ne mobileze corespunzător moralul pentru șocul intrării în UE, despre care șoc, din când în când, ne amintește televizat, binevoitor și cu molipsitor râset, domnul Prim-ministru Tăriceanu. Și bine face - Doamne-ajută! - fiindcă domnia sa umblă la Bruxelles, vede și știe ce ne așteaptă. Nu mai spun ce efecte de iluminare au aceste vizite... - Cu aromă feudal-relaxantă, mă completează Haralampy. - Ești un Iago diabolic și respingător, zic nervos. Antipatrioticule! Unde am rămas ? - Îți spun eu, domnu
"Situația e sub control, stați liniștiți..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10712_a_12037]
-
Iertarea urca printre trepte Își duce umbră la-nchinat. Prin camere doarme tăcerea Își zornăie zalele-i reci În ceașcă-și lasă adierea S-o-nec în cerneală din veci. Vin poterile, vin din zodii Timpul își rupe trist cămașă Arhanghelii umblă în dodii Frică lovindu-mi cu cravasa. Cerșește vârstă pe la poartă, doar ornicul bate, si iartă. Bătrânul stătea agățat cu mâinile de scândurile negre și rare ale gardului pe care abia-l depășea cu o înălțime de cap. Nodurile degetelor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
lăcustelor sau bâzâitul tăunilor ademeniți de mirosul vitelor în miezul tăriei de zi a verii. Ridică bărbia din când în când înălțându-se pe vârfuri că un copil iscodind misterele dincolo de barieră grădinii în al carei răi avea voie să umble nestingherit. Anii îl surpaseră până la dimensiunile copilăriei, doar capul mic aproape cât pumnul, cu pielea zbârcita, părul alb și rar pieptănat cu grebla degetelor și mâinile tăbăcite îl deosebeau de copilul care fusese cândva. Motorul mașinii care urcă drumul desfundat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
își ștergea fruntea mai înainte de-a îngenunchea la strana. /Albastre sunt cearcănele genunchiului meu și este luni, apoi... marți, miercuri, tot zile imposibil de trecut în pomelnicul pe care il repet pe banda magnetică./ În rochie prelunga de seară umblă boală incurabilă, ca un neguțător de sclave albe... (...)/ Secolul despre care scriu ziarele nici nu există decât așa, ca un pandantiv ruginit printre faldurile și păienjenișul dintr-un muzeu părăsit.” Puterea de seducție a unei astfel de proze stă în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
făceau prostii. Eu nu am prea crezut dar doamna Rica, cu vocea ei blândă mi-a spus: Zău Vali că așa e. Uite să spună și Lenuța. Când mama lor era plecată cu treburi în sat fetele, ca toți copii, umblau la gavanoasele cu dulceața din sobă. Vară stăteau la curent și reveneala. Când venea acasă, mama lor vedea că e umblat la sobă și întreba: Care ati umblat la gavanoasele cu dulceața? Gaița din colivie, cu glas pițigăiat și repezit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
e. Uite să spună și Lenuța. Când mama lor era plecată cu treburi în sat fetele, ca toți copii, umblau la gavanoasele cu dulceața din sobă. Vară stăteau la curent și reveneala. Când venea acasă, mama lor vedea că e umblat la sobă și întreba: Care ati umblat la gavanoasele cu dulceața? Gaița din colivie, cu glas pițigăiat și repezit strigă; Gica-Rica! Gica-Rica! Gică Rica! Și într-adevăr că ele, ca mai mari, umblaseră. Bineînțeles că își luau papara, după care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
mama lor era plecată cu treburi în sat fetele, ca toți copii, umblau la gavanoasele cu dulceața din sobă. Vară stăteau la curent și reveneala. Când venea acasă, mama lor vedea că e umblat la sobă și întreba: Care ati umblat la gavanoasele cu dulceața? Gaița din colivie, cu glas pițigăiat și repezit strigă; Gica-Rica! Gica-Rica! Gică Rica! Și într-adevăr că ele, ca mai mari, umblaseră. Bineînțeles că își luau papara, după care fetele-copii de câțiva anișori-băteau gaița ca să se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
venea acasă, mama lor vedea că e umblat la sobă și întreba: Care ati umblat la gavanoasele cu dulceața? Gaița din colivie, cu glas pițigăiat și repezit strigă; Gica-Rica! Gica-Rica! Gică Rica! Și într-adevăr că ele, ca mai mari, umblaseră. Bineînțeles că își luau papara, după care fetele-copii de câțiva anișori-băteau gaița ca să se răzbune care începea să țipe că în gură de șarpe până când apărea mama lor. Gaița prompt: -Gică -Rica, tuuuuut, Gica-Rica tuuut...( Bătut) Ce-ați avut mă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
lui desfășoară mai pe larg acest sentiment. Avem în această operă o marcă românească de mare autenticitate, fără să fie o declarație naționalistă superficială” (Sfântă Treime sau La început a fost Iubirea, 2005). Poezia să, născută în foc, nu mai umblă după metaforă sofisticată, ci vibrează prin sensibilitatea ce atinge sublimul. Pentru poetul mărturisitor al lui Hristos, poezia a fost poartă cerurilor, scara ce duce la cer, barca de salvare, rugăciunea zdrobita și în același timp, paradoxal, renăscuta că o pasare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
mai viitoare. carnetul meu de bord, printre psaltiri a strâns chiar aurore și mult soare. lumea dansa și-n multe limbi cântă, ca Dumnezeu nu e bătrân degeaba. El știe binea-a binecuvânta și pe planetă, inca drege treaba. dacă-mi umblați, furiș, prin manuscris și vreți să știți și voi cum e Pământul, v-o spun chiar eu - creștinul neproscris: terra se-nvârte precum bate vântul. m-am ospătat cu șefi de trib și regi și nu știu lume bună cum
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
învățat să recupereze în plan uman, moral. Regăsesc pofta lor de viață cînd în jur speranțele erau spulberate, cînd nu aveai voie nici să visezi, nici să zbori, nici să trăiești. Cînd casa se umplea de prietenii lor bezmetici, care umblau prin fața mea ca niște umbre, care se uneau în ritmuri de tangouri și-și șopteau iubirile, își ascundeau trădările, își urlau tăcerile. Din- tr-un gest, dintr-un cîntec, din povestea unui pahar de cristal sau a unei lingurițe de argint
Nostalgia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10746_a_12071]
-
întîmplă să văd astăzi în jurul meu. O lume autentică. O lume care se animă la rendevous-ul de joi. Enjoy! Și numai pentru atmosferă, pentru mister și nostalgie, chipurile se ascund după măștile frumoase și triste făcute de Ilona Varga-Jaro. Și umblă de colo, colo. Printre obiectele, și ele desperecheate, aduse pe scenă de Holtier. Măștile mă privesc. Și le privesc. Și rîd, și plîng pentru că viața este, la urma urmelor, un dar. Depinde cum știi să-l primești. Sîntem cu toții pe
Nostalgia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10746_a_12071]
-
putea presupune, încă mai erau niște oglinzi pentru inima ,surprinsă" a omului. Saba întreprinde periodic expediții în vârsta copilăriei și a inconștienței, când lumea era un amestec de lumini și mirosuri (vezi superbul poem al odăii din copilărie, prin care umbla o găină în libertate, cu referința concretă la o mică dramă din trecutul său afectiv). Prin intensitatea propriei sale contemplații, poemul pare să găsească labirintul ascuns, drumul spre mirific, spre puritate, spre sens. Stă mărturie celebra ,citire" a desenului de pe
Umberto Saba și "privilegiul durerii" by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/10893_a_12218]
-
lună bugetul local, împovărat de o mulțime de alte costuri, încît de undeva trebuia ruptă pisica. Așa că l-a expediat acasă pe Sergiu și din funcția lui onorifică. Nu cred în eternizarea în funcții, dar ani de zile Sergiu a umblat cu șapca în mînă pe la firmele din județ, să facă rost de bani pentru revistă. De dragul Ateneului Sergiu a mai făcut și anticameră pe la cei care se lăsau mai greu convinși că revista asta face parte din blazonul orașului și
Sergiu, lasă-te pensionat ! by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10914_a_12239]
-
folosesc cuvinte mari) să treci nepăsător pe lângă mărturia lor, să nu o oferi și altuia, să nu-i readuci în atenția vremii tale, măcar pentru, și ea efemeră, sclipirea clipei prezente. Trăim prea acaparați de hăul unui prezent bezmetic. Prea umblăm hămesiți după gloria țipătoare a unor cuvinte vane. De dragul lor plătim preț imposturii, credem saltimbanticilor clipei și ne dezicem, cu nonșalanță bolnavă, de trecutul pe care nici nu mai încercăm a-1 înțelege. E boala zilei de azi, de care
Sfârșit de carte by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10917_a_12242]