23,058 matches
-
mingea era în aer, Bull își dădu seama, în adâncul inimii, că plăcerea de a juca rugby ar putea, eventual, să-i distragă atenția, dar nu putea anula ceea ce se întâmplase între el și Alan Margoulies. Nu avea cum să umple golful genital. Astfel, după ce le permisese colegilor de echipă să-i facă cinste cu câteva pinte de felicitare, Bull se descotorosise de ei. Se bucura că o face, pentru că nu i se mai întâmplase până atunci să se simtă într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
matriță are o gaură de aerisire. La modelare, cuptorul a fost așezat pe partea exterioară a picioarelor matriței, iar bronzul topit din cuptor a curs prin cele trei găuri direct în matriță, până când aceasta a fost plină. Apoi, au fost umplute la fel picioarele și toartele cu metalul incandescent. În acest mod a fost confecționat cel mai mare vas de bronz din lume. Porțelanul și China În limba engleză, cuvântul "China" înseamnă atât statul China, cât și porțelan. Ce legătură are
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
și-a dat seama că nu poate face această muncă foarte repede. Începu să caute o idee prin care să-și desăvârșească creația. În cele din urmă o găsi. Afundă în albia râului o creangă, apoi o răsuci, ca să se umple de nămol. O ridică și începu să o învârtă în aer. Stropii de nămol căzuți pe pământ s-au transformat, dintr-o dată, în omuleți mici. Așa a reușit să creeze o mulțime de oameni care să împânzească pământul, de-a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
tăia cale dreaptă spre miazăzi. Ei, ce ziceți? Vă învoiți, ori ba? Încuviințară cu toții și, fără a mai pierde vremea, s-au și apucat de treabă. Yugong, împreună cu trei dintre fiii lui și cu nepoții, începură să sape muntele, să umple coșuri întregi cu pământ și pietre, deșertându-le apoi în Marea Bohai. Trudiră ei din zori și până în noapte, trecu și vara, veni și iarna, dar din apriga lor muncă, mai nimic nu se vedea. Zhisou, un alt moșneag din partea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
a dat un vas mic plin cu băutură, ca să bea împreună. Wang Qi se gândea în sinea lui: Vasul e așa de mic, cum o să ajungă băutura la toți?" Ucenicii au turnat băutura din vas în pahare. Deși acestea erau umplute până la refuz, vasul era tot plin. Wang Qi era tare mirat. La un moment dat, celălalt oaspete îi spuse maestrului: "Luna plină și băutura nu sunt de ajuns. Ar fi bine să fie și o dansatoare aici". Maestrul luă, atunci
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Qu Yuan care a trăit în secolul al III-lea î.e.n. Se spune că acesta s-a sinucis în semn de protest, după ce statul lui a fost invadat. În memoria sa, oamenii au pus pe apa râurilor tuburi de bambus umplute cu orez cleios. Mai târziu, acestea au fost înlocuite cu frunze de trestie, iar pachețelele umplute au fost legate cu ață. Sărbătoarea Lunii cade în a 15-a zi din a 8-a lună conform calendarului tradițional chinezesc, iar elementul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
pânză are forme variate: cu un singur cap, dublu, sau chiar cu patru capete etc. Materialele și tehnica de confecționare sunt diverse. Cea mai obișnuită metodă este croirea unei pânze de bumbac sau mătase sub forma unei pungi, care este umplută cu rumeguș sau tărâțe, pe care se pictează, brodează, decupează sau desenează figura tigrului. De obicei, tigrul din pânză are capul, ochii, gura și coada exagerat de mari, imagine care îi conferă un aer curajos și totodată simpatic. Cu ajutorul tigrilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
sau pur și simplu în scop decorativ. De o mare diversitate stilistică, au ca origine un bogat conținut folcloric. Plicuțele se poartă cu ocazia sărbătorii Duanwu (5 mai după calendarul tradițional chinezesc), pentru îndepărtarea răului și nenorocirii. Sunt de regulă umplute cu diferite plante parfumate care au rolul de a alunga țânțarii și omorî microbii, deci implicit de protejare a sănătății. Pliculețele ornamentale au forme diferite, ca piersici de longevitate, lilieci, portocale etc. Pliculețe ornamentale parfumate (Foto: Wang Zhi) Broderiile minorității
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Câtă lume se uită la televizor în România și râde de frică, de frica zilei de mâine, de lehamitea zilei de azi? Mirosul acesta călduț, grețos și înspăimântător de sex, moarte și râs, ca sângele curgând în șanțul din spatele bordelului, umple atmosfera acestei țări, în vreme ce partidul de guvernământ ne arată în sus, după steaua roșie, stele galbene și albe pe albastru. Desacralizarea morții, sexul animal, râsul brutal constituie amestecul care premerge unui regim de tip dictatorial, și nu ajungerii democrației pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
intre la strunjit țepe sau s-o facă pe stafiile, scuturându-și lanțurile prin castele de polistiren expandat. Ei cer guvernului să le dea slujbe într-o balivernă agatoană, într-un fals gigantic din care ministrul Agathon promite că ne umplem de bani. Nu știu câte miliarde de dolari poate vărsa Dracula Park, dar cu siguranță Roman, Tractorul și Rulmentul sunt în clipa de față tot atât de adevărate ca Dracula Park, numai că nu produc, ci înghit, de ani și ani, miliarde de dolari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
latifundiarilor. 2. Locuință cu înfățișare voit rustică, elegantă și spațioasă, situată într-o grădină. Asta înseamnă, potrivit DEX, vilă. Ce poate înțelege însă un străin folosind o asemenea traducere? Străine îi vor rămâne toate parfumurile cu care viața românească a umplut acest cuvânt ce ți se dezvăluie doar ție: vilă și hoție, vilă-bogăție, vilă: corupție, vilă: poliție, vilă mârlănie și totul pe veresie. În comuna Huta Certeze din cocoașa României am mai adăugat, ca român, încă o nuanță: vilă și prostie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
Irak. E de presupus că următoarele lovituri ale Rețelei vor fi îndreptate tot împotriva cetățenilor de rând, chiar a săracilor, pentru a lăsa guvernele proamericane fără suport popular. Dacă se va întâmpla asta și în România, nu cred să se umple străzile cu demonstranți. Instinctul comunitar, conștiința social-politică a populației românești bat spre zero. Românii se vor mulțumi să privească fiecare la telejurnale încă un puhoi de imagini atroce, pe care, potrivit rating-urilor, le preferă oricum, vor citi cancanuri despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
halucinații. Va să zică trebuie să moară oamenii de foame și frig sau în temniță, sau să fie împușcați pentru ca Crapul Gonflabil (căci de el și numai de el e vorba în substantivul „genii”Ă să-și scrie cărțile și să ne umplem de sentiment național. Milioane de destine omenești trebuie strivite în malaxorul totalitar ca să-i iasă Crapului Gonflabil de-un personaj memorabil. Că un astfel de specimen a putut să apară în fauna României, nu-i de mirare. Consternantă este însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
de femeie, doar că-n loc de buric avea la mijloc claxonul; cunoașteți precis și istoria cu apartamentul acela de la etajul patru, s-a petrecut într-unul din D-uri, în care întreaga sufragerie, pereți, pardoseală și tavan, s-a umplut de ciuperci din cauza caloriferelor reci și a aburilor de la aragaz, până când proprietăreasa, o literată am impresia, culmea!, după ce a tot gătit ciulama, tocăniță, șnițele, drob, plăcinte, doar dulceață de ciuperci n-a făcut, a înțeles ce noroc a picat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
mine cinci zile, nici un cuvințel, cinci zile! b’. în duminica aia am descoperit ce greșeală uriașă este ca, locuind în H 3, să te plimbi pe Valea Cernei când bâzâie bondarii, când razele soarelui se strecoară prin frunzișul arinilor și umplu cu punctulețe lucitoare râul, când treci printr-o herghelie și inima îți bate fericit-speriată de parcă fiecare cal ar fi și prinț, și balaur, când mama și tata se pupă, când zgândări cu un băț mușuroaiele de furnici, când clefăi gumă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
mare sau în camera mică, ci eram jos, pe pământul ca o bătătură, într-un loc din care Pobeda se vedea parcată de-a lungul. Și normal c-am nimerit, am nimerit din prima, i-am făcut parbrizul pulbere, am umplut capota de cioburi mici și albăstrii (ca solzii de plătică), iar Fane m-a alergat, m-a prins și mi-a sucit mâinile la spate până au venit plutonierul și nevastă-sa (asistenta care îmi făcuse o dată moldamin, când eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
să dau socoteală, în care trebuie să mă regăsesc pe mine în tine, afurisită treabă să apari tiptil ca un hoțoman cumsecade ca un tâlhar drăgăstos care face plecăciuni care spune bună seara care se golește pe sine ca să se umple de tine care dă iama peste tine se cuibărește în tine care te fură cu totul care are nemaipomenitul tupeu, nemaiauzita îngâmfare să se pretindă tu, auzi tu, ca să se îndepărteze apoi, cu nesfârșită dragoste, cu cea mai parșivă umilință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
îi plăcea să meargă la cinematograf, la teatru, să călătorească cu autocarul. Când mama a trebuit să se întoarcă la serviciu după concediul postnatal, s-a înduplecat să-l îngrijească vremelnic pe Matei, mai mult din compasiune și ca să-și umple timpul decât pentru banii pe care-i primea. Apoi, înainte ca mama să găsească o bonă adevărată, așa cum fusese înțelegerea, s-a produs un scurtcircuit. Inima ei a înflorit (ca liliacul toamna, cum ar zice un gazetar mustăcios de la „România
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
pipi și caca la baie, la sifonul din pardoseală, se juca ca o zăludă, n-a ținut nasul pe sus (ca domnișorică de apartament) și s-a aruncat în vâlvătaia amorului împreună cu motanul ăla de tomberon (care, pentru ea, a umplut de sânge alți motani de tomberon), după zile și nopți petrecute prin boxe și-n tufe s-a întors la etajul patru flămândă, rebegită, jumulită, smotocită și cu burta gata să se umfle. Vara am plecat la munte, eu, ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
otrăvit, Bebe aprinde chibritul, trage din țigară, acu’ să vedem dacă ești băiat de grădiniță sau nu, țigara e între buzele mele, am fost amenințat, jur, trage, trage tare, trag, trag tare, Doamne, o drăcie scârboasă, înecăcioasă, puturoasă mi-a umplu imediat pieptul, o să mor otrăvit, aleluia, nici nu mă așteptam să tușesc în halu’ ăla, minute în șir, parcă aveam o morișcă-n gât, puteai să dai și cu ventilatoru’ și fumu’ n-ar mai fi ieșit din mine, Bebe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
mult timp cu disputele alea tăcute, iar timpul însemna joacă și prieteni. Libertatea mea nemărginită se ciuntea serios când tata era zi de zi în Drumul Taberei, deși își respecta și acolo ritualurile de șantierist. Juca iams de unul singur, umplea tot felul de caiete cu calcule probabilistice pentru loto și pronosport, avea la capul patului, pe perete, o fotografie format A4 a marii lui iubiri (una, Ioana Domșa, care-l lăsase pe vremuri cu buza umflată), ținea radioul deschis și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
nici picat cu ceară) mi-a ars din senin o palmă, în laborator, când tocmai o mângâiam pe pulpe pe Nicoleta Neagoe. M-a nimerit cu inelul (un inel cu piatră verde) chiar în buza de sus și m-a umplut de sânge ca pe-un purceluș tăiat. Doamne, îmi visam, cum o s-o mai pedepsească tata! Iar tata a venit pus pe fapte mari, mi-a promis că rezolvă el totul, s-a oprit drept în fața cancelariei și s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
calde în care un Mircea se înfiripa, iar alt Mircea se topea, când mama era prinsă ca într-o menghină între ei doi, fiu și tată, primul cerșindu-i laptele din sâni (cu insistența abia sositului pe lume), al doilea umplându-i obrajii de lacrimi (cu abandonul și lehamitea bolnavului incurabil), dualitatea prenumelui aceluia a făcut ca patima alpină a unuia să se prelingă în celălalt, ca dragostea lor comună să supraviețuiască. O realitate mai veche, un fel de adevăr istoric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
lui nepot. Serile erau altfel. Stingeam veioza, ușa de la balcon rămânea întredeschisă (oricât de frig ar fi fost afară), foșnetul copacilor se amesteca deseori cu fâșâitul focului din sobă, umbrele crengilor se împreunau pe pereți cu umbrele obiectelor, întunericul se umplea cu povești (nu cu zmei, prințese, motani încălțați, palate de cleștar, cai înaripați și babe știrbe), vârât sub plapumă ascultam un alt fel de basme, cu Alexandru Macedon, Ulise, Domițian, Mucius Scaevola și Pompei, cu Magellan și Vasco da Gama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
îi auzea pașii la întoarcere, o simțea foșnind, ghicea după sunete unde era ascuns pachetul lucitor, o aștepta să termine și să încuie, să se îndepărteze, apoi ieșea din cotlonul lui și căuta tăcut, desfăcea fundele și hârtia cerată, își umplea gura cu două-trei trufe deodată, își trecea degetele prin crema șarlotelor și le lingea pe rând, compara și înghițea, praful subțire de cacao îi provoca tuse, dar nu tușea, pe urmă, ca un motan sătul și leneș, se străduia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]