6,447 matches
-
malul Oltului, colonelul străpuns de un obuz pare ca un mort. Se bănuiește că niște femei care s-au distrat cu soldații ar fi spioane, sunt arestate și silite să mărșăluiască prin ploaie și noroi numai în cămașă. Un călăreț ungur, trimis în recunoaștere, este urmărit de cincizeci de trăgători care îl ascultă cum cântă. Un ofițer suferă din cauza frigului, în noaptea de toamnă, și soldații îl acoperă cu trupurile lor. Între timp, Ștefan Gheorghidiu se îmbolnăvește de stomac, medicul vrea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și respectiv șapte capitole, cu titluri care sintetizează conținutul. În celălalt plan se desfășoară viața intelectualității rurale, cu complicațiile ei. Laura, fiica învățătorului Herdelea, se căsătorise cu George Pintea, deși iubise pe altcineva. Învățătorul votează împotriva convingerilor sale, pentru deputatul ungur... Având o pasiune deosebită pentru munca la câmp, care ține de un "subconștient ancestral" ce determină țăranul român, Ion renunță la dimensiunea eternă a existenței în favoarea unei dimensiuni pragmatice. El a devenit sclavul pământului, fiind în stare să sacrifice totul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mistico-religioasă, care primește de la tatăl său îndemnul de a nu uita că este român. Deși nu-l interesau frământările politice, Apostol Bologa se înrolează în armată, numai pentru că o văzuse pe logodnica sa, Marta Domșa, privind cu admirație un ofițer ungur. Din primele zile, eroul ia contact cu fața nevăzută a războiului și se cutremură. Acesta asistă la spânzurarea locotenentului ceh Svoboda, acuzat de dezertare la inamic, ascultă reflecțiile căpitanului Klapka, este din ce în ce mai tulburat. Apostol Bologa, ofițer artilerist, apreciat, decorat, cere
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
la gradul de locotenent, apoi Curtea Marțială, spânzurătoarea... La început valorile morale: stat, patrie, datorie, neam aveau o anume semnificație, după o serie de experiențe, aceste valori se schimbă în privința conținutului. La popotă, părerile sunt împărțite: "apărăm patria, moștenirea strămoșească" (ungurul Varga); "patria noastră e moartea" (ruteanul Cervenco); "unde-i datoria, acolo-i patria" (Bologa). Văzând în timpul execuției lacrimi pe obrazul lui Apostol Bologa, cehul Klapka i s-a confesat ulterior: "lacrimile acelea ți-au dezvăluit sufletul" și îl socotește "frate
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
pe frontul din Ardeal, dar reacția generalului este violentă: "glonte, nu medalie!" Protagonistul nu avea o imagine prea clară asupra războiului și a statului multinațional și consideră dezertarea o ultimă salvare. O respinge pe Marta care cochetase cu un ofițer ungur, iar apoi se îndrăgostește de unguroaica Ilona, fiica groparului Vidor. Prin această iubire se purifică, simte o iluminare lăuntrică, încearcă să înțeleagă spiritualizarea prin iubire: "Nu mai vreau nimic. Iubirea îmi ajunge... Cine o simte, trăiește în eternitate". În fața spânzurătorii
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
câțiva ani de la căsătorie, atunci când oricum lucrurile nu mai merg. Sofica din mahalaua biserica cu Brad își aduce aminte, la doi ani de la căsătorie, că soțul ei, An drei vizitiul, este venit de la Timișoara, oraș locuit în mare parte de unguri, de germani și de „papistași“. motivul de divorț se construiește în jurul ereziei acestuia, femeia invocând nesiguranța în care trăiește zi de zi, deoarece nu știe de este „creștin sau neamțu“. Dintr odată, religia și starea socială a soțului (presupune că
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
se facă eforturi de reconciliere, cu condiția respectării drepturilor naționale. Lupta se dădea atunci îndeosebi pentru prezervarea limbii și a naționalității, bunuri inexorabile pe care societatea modernă înțelege să le sprijine oriunde. O mare conflagrație a făcut ca românii și ungurii să se afle în tabere diferite. Tratatul de la Trianon a dat câștig de cauză celor dintâi, în numele dreptului la existență autonomă a oricărei etnii. "Cultura unui om, ca și a unui popor, prin ce se documentează? Numai prin respectul dreptului
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
oară în 23 aprilie 1878. Localitatea a aparținut mult timp lui Ștefan Ruset și urmașilor săi (ultima a fost Smaranda Roset). Formele cu care apare numele localității în actele oficiale sunt următoarele: Stațcanii (1839), Stețcanii, Stețicanii, Stițcanii, Tescanii, Tețcanii, Tețcani Unguri, Teskany și Tetskany (germană). În 1774 viețuiau aici 535 de locuitori, iar la recensământul din 2002, un număr de 761. Școala primară a fost construită în 1848, iar biserica «Sfântul Gheorghe » a fost zidită în 1769. În localitate ființează conacul
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
cărui forță excepțională se va sprijini pe două instrumente principale: o rețea internațională secretă și un buget acordat de către un mare stat"2. Primul prezidiu este compus din sovieticii Zinoviev, Buharin și Radek, germanul Heckert, francezul Souvarine, italianul Gennari și ungurul Béla Kun. Acest demers dublu generează contradicții și interpretări diferite în interiorul partidelor. Pare, într-adevăr, greu să împaci aprofundarea problemelor naționale și deschiderea politică față de exigența Internaționalei. Aceste dificultăți vor fi mai cu seamă perceptibile în evoluția celor trei principale
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
mișcării socialiste. Să semnalăm aici că micul partid fondat în 1921 în Marele Ducat al Luxemburgului și care nu mai număra în 1928 decît 200 de membri, dintre care numai 10 luxemburghezi (149 de italieni, ceilalți fiind evrei, polonezi și unguri), cucerește după refondarea sa și naționalizare, o simpatie muncitorească care-i permite să aibă un deputat în 1934. Într-un climat de respingere puțin obișnuit acest deputat este exclus din Parlament prin vot unanim! KPL propune și el nu mai
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
populară antrenează numirea lui Imre Nagy în funcția de prim-ministru, ca urmare a unei intervenții limitate a trupelor sovietice. În același timp, Janos Kádár, fostă victimă a epurărilor staliniste, îi urmează lui Geroe. Nagy cheamă la depunerea armelor. Dar ungurii nu au de făcut numai reforme de palat. Ei revendică o schimbare a regimului. Orice autoritate a partidului comunist a dispărut. În fața a ceea ce devine o insurecție, diviziile sovietice pătrund din nou în Ungaria, la 1 noiembrie. Nagy anunță atunci
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
bunurilor posedate în statele respective. Problema optanților unguri are ca punct de plecare nota de protest adresată României de către guvernul ungar în anul 1920 prin care se arăta că reforma agrară care era în pregătire în România încălca drepturile minoritarilor unguri. În anul 1921, Ungaria a reluat problema respectivă adresându-se tribunalelor românești. Statul ungar solicita acestora “salvarea proprietăților a circa 500 nobili maghiari 42 optanți” care trebuiau să-și transfere în Ungaria valoarea integrală a latifundiilor lor din Transilvania. Cei
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
și în acest fel un mare număr de țărani unguri sunt astăzi proprietari în Transilvania datorită legilor românești de expropriere” . În legătură cu acuzația care privea încălcarea Tratatului de la Trianon, adusă României de guvernul maghiar, Nicolae Titulescu arăta: “Dacă tratatul acordă optanților unguri dreptul de a conserva bunurile lor imobile aceasta nu înseamnă că tratatul îi obligă să-și lichideze aceste bunuri, că deci optanții puteau să conserve aceste bunuri imobile însă în cadrul legii românești, adică în aceleași condițiuni sub raport juridic și
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
bunuri imobile însă în cadrul legii românești, adică în aceleași condițiuni sub raport juridic și material ca și proprietarii români” . Trebuie să reamintim că în urma aplicării legii agrare, din cele 539694 de persoane împroprietărite în Transilvania, 396000 au fost români, 87426 unguri, iar restul alte naționalități 7. Optanții unguri erau nemulțumiți de despăgubirea pe care statul român urma să le-o atribuie. Condițiile de plată oferite de statul român erau echivalente cu cele oferite proprietarilor români. Însă optanții unguri pretindeau să li
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
să li se plătească un preț superior celui atribuit proprietarilor români și această plată nu în lei românești sau în rentă amortizabilă în timp de 50 de ani, ci în franci aur. Potrivit acestor condiții, România trebuia să plătească optanților unguri o despăgubire de 33 de miliarde lei hârtie. Acest lucru era practic imposibil ținând seama că bugetul integral al României pe anul 1923 era de 13 miliarde lei hârtie. În legătură cu această cerere, Nicolae Titulescu spunea în pledoaria sa din 20
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
toate pretențiile formulate pe parcurs. Dar realizarea acestei propuneri titulesciene întâmpina două piedici din partea Ungariei. În primul rând, în privința reparațiilor de război datorate de Ungaria statului român, nimeni nu se aștepta că ea le va plăti; în al doilea rând, ungurii crescuseră pretențiile la prețul pământului aparținând optanților unguri la sume ce depășeau reparațiile datorate de Ungaria. Propunerea României a fost privită favorabil de membrii Consiliului Ligii Națiunilor. “Tribune de Genėve”, scria că soluția românească era logică și avantajoasă pentru Ungaria
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
propuneri titulesciene întâmpina două piedici din partea Ungariei. În primul rând, în privința reparațiilor de război datorate de Ungaria statului român, nimeni nu se aștepta că ea le va plăti; în al doilea rând, ungurii crescuseră pretențiile la prețul pământului aparținând optanților unguri la sume ce depășeau reparațiile datorate de Ungaria. Propunerea României a fost privită favorabil de membrii Consiliului Ligii Națiunilor. “Tribune de Genėve”, scria că soluția românească era logică și avantajoasă pentru Ungaria, ea consumând o posibilă rezolvare a problemei optanților
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
aparență, de interesele a două-trei sute de supuși unguri, pentru a stabili jurisdicția că România nu este independentă, că are să sufere și azi și mâine și întotdeauna regimul capitulațiilor căci cum altfel ar putea fi socotit regimul preferențial cerut de unguri ?”. După 6 august 1929, data deschiderii lucrărilor Conferinței Comisiei Reparațiilor de la Haga, reprezentanții României au insistat tot mai mult pe reglementarea problemei optanților prin formula compensațiilor. Delegația maghiară a respins această propunere. Lucrările primei Conferințe de la Haga s-au încheie
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
dezbătut problema reparațiilor orientale și occidentale. Convenția de la Paris din 28 aprilie 1930, completând-o pe cea de la Haga, dădea o formă definitivă acordului din ianuarie 1930. Pe baza celor două convenții s-au creat două fonduri. Unul destinat optanților unguri (Fondul A) și celălalt (Fondul B) rezervat celorlalte reclamații ale resortisanților unguri. Această propunere a găsit înțelegerea Ungariei. La 20 ianuarie 1930 au fost semnate patru acorduri. Acestea erau: acordul general care fixa punctele principale ale înțelegerii; acordul privind creanțele
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
1930, completând-o pe cea de la Haga, dădea o formă definitivă acordului din ianuarie 1930. Pe baza celor două convenții s-au creat două fonduri. Unul destinat optanților unguri (Fondul A) și celălalt (Fondul B) rezervat celorlalte reclamații ale resortisanților unguri. Această propunere a găsit înțelegerea Ungariei. La 20 ianuarie 1930 au fost semnate patru acorduri. Acestea erau: acordul general care fixa punctele principale ale înțelegerii; acordul privind creanțele speciale, care stabilea sumele de plată ale Ungariei după anul 1943; acordul
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
a anuităților forfetare era inferioară rentei de expropriere cuvenite reclamanților unguri și că statul român câștiga pe această cale redarea cupoanelor ajunse la scadență și neplătite. După semnarea acordurilor de la Haga și Paris nu s-a mai vorbit despre optanții unguri deoarece orice pretenție ridicată de optanți urma să se îndrepte împotriva Fondului agrar (Fondul A) care fusese investit cu personalitate juridică și nu împotriva României, Cehoslovaciei și Iugoslaviei.România era scoasă din cauză, conform Acordului II, articolul 1. Astfel lua
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
remarcă: “Chestiunea Transilvană” și “Războiul «naționalităților»”16. Iată cum analiza intrarea României în primul război mondial: considera benefică intrarea României în război, încheierea tratatului ei cu Aliații, pentru că în cazul prelungirii neutralității, considera el, alta ar fi fost situația țării: ungurii ar fi reușit să fructifice legăturile pe care le aveau cu Franța și cu Anglia 17. Totodată, el considera ca având rol primordial acțiunea politică a reprezentanților poporului român din Austro Ungaria: ,, Fără acțiunea politică, iredentistă și războinică, în țară
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
să fie expusă în așa fel încât acesta să fie un izvor de informație în care să fie prezentate cercurilor diplomatice, potrivit punctului de vedere românesc toate chestiunile care ar putea fi ridicate în rezolvarea diferendului istoric și politic cu ungurii, l-a determinat pe marele om politic să-l însărcineze pe el să redacteze memoriile necesare delegației române la Conferința de Pace. Alexandru Lapedatu îi prezenta marelui om politic componentele viitorului document: situația geografică, etnică, socială, culturală și politică a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
la Conferința de Pace. Alexandru Lapedatu îi prezenta marelui om politic componentele viitorului document: situația geografică, etnică, socială, culturală și politică a românilor din Austro-Ungaria în raport cu locuitorii din teritoriile revendicate de ei, expunerea procesului istoric și politic dintre români și unguri, 44 D. Braharu, Alexandru I. Lapedatu. Note bio-bibliografice, în op.cit., p. LXIV. 45 Alexandru Lapedatu, Scrieri alese..., p. 332. 37 evocarea acțiunii de deznaționalizare din Transilvania și Bucovina și demonstrarea imposibilităților de federalizare 46. Alexandru Lapedatu i-a câștigat treptat
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
documentate sub raport istoric, etnografic și statistic asupra Transilvaniei, Banatului și a teritoriilor din nord-vestul Transilvaniei, în care să fie exprimate conform punctului de vedere românesc, toate chestiunile care ar putea fi ridicate în rezolvarea diferendului istoric și politic cu ungurii. În Amintirile sale, Lapedatu ne oferă informații cu privire la modul cum întocmea memoriile, pe care le-a lucrat împreună cu Mario Roques, la Biroul pentru informații de război, ce funcționa în Rue de l’Université, 74: ,,Expuneam lui Mario Roques, în românește
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]