2,817 matches
-
ambiguitățile științei sau dublul joc în care europenismul s-a deghizat în universalism, ne putem gîndi că meritul unic al culturii eu-ropene este acela de a fi dat naștere, odată cu știința, unei veritabile universalități. Însă nu este vorba doar de universalitatea cunoașterii științifice, ci și de universalitatea dezvoltării necontrolate a tehnicilor care comandă materia, viața și moartea. 6 Aventura gîndirii Karl Jaspers spunea că Europa a adus lumii ideea de Istorie 19. Am putea spune de asemenea că ea a adus
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
care europenismul s-a deghizat în universalism, ne putem gîndi că meritul unic al culturii eu-ropene este acela de a fi dat naștere, odată cu știința, unei veritabile universalități. Însă nu este vorba doar de universalitatea cunoașterii științifice, ci și de universalitatea dezvoltării necontrolate a tehnicilor care comandă materia, viața și moartea. 6 Aventura gîndirii Karl Jaspers spunea că Europa a adus lumii ideea de Istorie 19. Am putea spune de asemenea că ea a adus Ideea Devenirii și concepția asupra Evoluției
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
lumii, ci și pentru că lumea dominată și colonizată nu s-a putut elibera decît însușindu-și formula statului-națiune, precum și puterea tehnică, industrială și militară zămislită de Europa. Ea s-a universalizat și pentru că umanismul, rațiunea, știința îi confereau o veritabilă universalitate, pe care nu au putut-o sufoca niciodată torsiunile și distorsiunile eurocentriste. Firește, celelalte culturi ale lumii nu au putut sădi în ele tehnica, știința sau rațiunea decît modificîndu-se și alterîndu-se ele însele (astăzi problema fundamentalismelor extra-europene constă în a
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
putut sădi în ele tehnica, știința sau rațiunea decît modificîndu-se și alterîndu-se ele însele (astăzi problema fundamentalismelor extra-europene constă în a prelua tehnicile europene și a-și restabili în paralel fundamentele culturale). Cu siguranță, Europa nu este singura sursă de universalitate: ca și creștinismul, budismul și Islamul sînt religii universale destinate tuturor oamenilor, oricare ar fi ei. Însă Europa este singura care a adus o universalitate non-religioasă; există în Umanism o religie universală latentă pe care nici Internaționalele, nici mondialismul n-
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
a-și restabili în paralel fundamentele culturale). Cu siguranță, Europa nu este singura sursă de universalitate: ca și creștinismul, budismul și Islamul sînt religii universale destinate tuturor oamenilor, oricare ar fi ei. Însă Europa este singura care a adus o universalitate non-religioasă; există în Umanism o religie universală latentă pe care nici Internaționalele, nici mondialismul n-au reușit încă să o catalizeze. Ce rămîne așadar în proprietatea exclusivă a culturii europene? Ne putem pune această întrebare atunci cînd ne uităm la
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
sistematică, între raționalitatea deschisă și raționalizarea închisă, fiind fără încetare nevoită, și riscînd să se autodistrugă în caz contrar, să-și producă autocritica. La fel, și în mod corelativ, umanismul european suferă și produce un antagonism profund între credința în universalitatea sa, care maschează un eurocentrism dominator, și potențialitatea sa veritabil universalizantă, care se deschide către toți indivizii și toate culturile și care demască și critică eurocentrismul. Procesul comportă fenomene de contaminare reciprocă între partenerii antagoniști: astfel, în Credință s-a
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
trebuie să acordăm, în sînul culturii europene, un loc privilegiat raționalizării critice, care este în sine problematizantă, purtătoare a unei preocupări pentru obiectivitate, capabilă de autocritică și de critica criticii sale. Această aceeași raționalitate este vectorul principal al principiului de universalitate pe care l-a hrănit și care a hrănit cultura europeană. Este adevărat că Dumnezeul lui Abraham era Dumnezeu al Universului și este adevărat că mesajul creștin s-a adresat tuturor ființelor omenești; însă vreme de secole de-a rîndul
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și francii erau oameni liberi; însă nu au conceput niciodată libertatea pentru altcineva în afară de ei înșiși. Raționalitatea critică este cea care a determinat umanismul european, asupra căruia se închidea și încă se închide fără încetare ganga eurocentristă, să-și concretizeze universalitatea prin recunoașterea deplinătății calității de om oricărei ființe omenești, indiferent de rasă, continent, cultură. Cu toate acestea, dragostea de umanitate vine nu din raționalitate, ci din mistica cvasi-religioasă care a însuflețit umanismul. Universalismul european nu ține doar de raționalitate, de
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
unii văd în Europa posibilitatea operării acelei reconcilieri între concret și universal pe care și-o închipuiseră a se afla la Moscova sau la Beijing. Cultura europeană este cea care, în mod efectiv și în însăși singularitatea sa, constituie sursa universalității; ea este cea care poate extrage din sine experiența complexă a dialogicii între Iluminism și Romantism, Idee și Existență; ea este cea care deține posibilitatea autocritică și auto-corectivă pe care pretindea să o monopolizeze Ortodoxul Aparat. Descoperim acum că nu
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
omenirea se rostea mai ferm spre o nouă solidaritate, dincolo de orice sectarism ideologic, religios, rasial etc., cu atât mai mult sumbra dictatură se refugia într-un discurs al izolării îmbufnate, orgolioase și stupide. Ea a sperat că va putea înlocui universalitatea de care aveam nevoie, ca de aer, în ordinea spiritului, printr-o conștiință artificială, demagogică, în măsură poate să câștige adeziunea unor spirite rudimentare, însă cu totul inadecvată spiritualității noastre în ansamblu. Strategia diversiunii a fost pusă la lucru și
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de adevăr, fie că era vorba de limbă, de istorie, de artă, de viața social-politică. În domeniul culturii, trecerea de la valorile de tip tradițional la cultura modernă, nevoia de a asigura concordanța formei cu fondul și integrarea culturii noastre în universalitate sunt probleme de extremă importanță care au nutrit îndelung polemicile Junimii. Un spirit, o forma mentis specifică se degajă din ele. Ironia, detașarea, scepticismul ascundeau de fapt o voință extraordinară de a pune pietre de temelie, de a construi cât
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Schelling (1775-1854), toți împărtășesc această concepție de unitate a poporului, a culturii și a limbii acestuia. Ei și-au consolidat viziunea procedând la o întoarcere genealogică spre caracterul originar al poporului german. Respingând, în O altă filozofie a istoriei (1774), universalitatea uniformizantă a prin-cipiilor abstracte, dragă mișcării iluministe, Herder se întâlnește cu Fichte, care, într-unul din cele paisprezece Discursuri către națiunea germană (între 13 decembrie 1807 și 20 martie 1808), evidențiază drepturile "naturale" ale poporului germanic de a se crede
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sensul; • Georg Lukacs (1885-1971), care i-a fost elev lui Simmel, a generalizat teoria marxistă a reificării și a făcut din aceasta o cheie de interpretare pentru a înțelege evoluția formelor artistice (formele "epopee" sau "roman"). Transformarea omului în marfă, universalitatea formei comerciale au efecte asupra modurilor de povestire literară, a construirii intrigilor, a tipurilor de eroi etc. (1920: Teoria romanului; 1923: Istorie și conștiință de clasă); • autorii germani din Școala de la Frankfurt se înscriu în această tradiție. Fie că e
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sunt împărțite cu societatea civilă. • Forma monopolistă Cultura "programată" a școlii ilustrează monopolul valorizării, centrală în învățământ: programa, inspecțiile, conținuturile pedagogice revelează monopolul de decretare a unei norme al cărei garant se vrea statul, într-un spirit de laicitate și universalitate. Preocuparea pentru egalitate nu lipsește nici ea, cum pot sta mărturie lucrările lui Durkheim despre evoluția pedagogiei în Franța. Totul se desfășoară ca și cum manualele de istorie sau de geografie, programele oficiale ale concursurilor de admitere, modalitățile de formare continuă ar
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Arta și cultura sunt sectoare ale societății deosebit de atrăgătoare și "rentabile" pentru studii, din acest punct de vedere; teoria câmpului dezvoltă inevitabil un punct de vedere de sus, cel mai global care poate exista, având cea mai ridicată pretenție de universalitate. Sociologul este prin asta determinat să supraestimeze ceea ce ține de propria sa cultură, ajungând chiar să alunece uneori într-un legitimism flagrant și să facă (fără voia lui) jocul dominanților. Cultura este, fără îndoială, supraevaluată în ceea ce privește forma ei școlară și
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
instalează pe locul șoferului. Acesta încearcă să-și recapete locul, la care bătrîna doamnă ripostează: "Ești cu mult mai tînăr decît mine, poți foarte bine să stai în picioare". Aceste glume generate de răsturnarea principiului conveniențelor sînt transculturale, dată fiind universalitatea codului politeții și reacției generale de dinamitare a unor relații de autoritate consacrate de tipul medic/pacient, profesor/elev, șef/subordonat; în atari situații personajul cu statut de autoritate este ironizat, iar relația de supunere obligatorie în situații normale este
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
dar fără schimb de idei (gesturi de exprimare a semntimentelor); * comunicare cu intenție de comunicare și schimb de idei (limbajul "sălbaticilor", al călugărilor cirstercieni, al surdo-muților). Concordanța între sistemele elaborate de aceste comunități atît de diferite sprijină teza sa privind universalitatea și spontaneitatea limbajului non verbal. A. Leroi-Gourhan (în Le geste et la parole), stabilind criteriile umanizării: stațiunea bipedă, cu eliberarea mîinii în locomoție și expansiune cerebrală, insistă asupra coordonării gest-limbaj, gestul fiind definit "commentaire de la parole". W. Wundt (în Volkerpsychologie
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mișcări ale mîinii, capului, care concretizează "cursul gîndirii", narațiunea ideografele; cei care evocă acțiuni concrete: a merge, a dormi kinetografe; care sugerează forma și mărimea obiectului pictografele; iii) expresiile afective (bucurie, spaimă, enervare) cu semnificații transculturale identice. Ekman a evidențiat universalitatea emoțiilor. Există însă situații în care același gest poate fi și transcultural și socio-cultural marcat (de pildă, a scoate limba cu semnificație transculturală "sete" are și diverse semnificații sociale; iv) regulatorii ca gesturi ale funcției fatice, de menținere a controlului
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a prezentat unui grup de subiecți fotografii cu figuri exprimînd o bucurie, emoție etc.; bucuria a fost identificată în proporție de 93%, surpriza 88%, dezgustul 83%, tristețea 81%, teama 76%, mînia 72% (cu ezitări privind distincția teamă/surpriză); în sprijinul universalității semnelor faciale pledează și modul de comunicare al primatelor; mînia este reprezentată de privirea fixă, descoperirea dinților, iar bucuria de ochii strălucitori și ridicarea colțului buzelor într-o schiță de surîs. În abordarea neuro-lingvistică a comunicării s-a stabilit că
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
estompează însă iluzia universalistă asupra comunicării (cu unele mici bizarerii, indivizii comunică aproximativ la fel) paradox sau double bind care nu face decît să evidențieze urgența demersurilor comparativ-contrastive. Încercînd să conchidem, trebuie să accentuăm varietatea semnificațiilor sociale ale kinemelor în raport cu universalitatea emoțiilor. Discutînd delicata delimitare natură/cultură în aria gestualității, W. La Barre (1964) trece în revistă gesturile "naturale" (rîsul, plînsul), gesturile sociale (de aprobare, chemare, salut, negare) și comportamentele motrice stilizate (balet, pantomimă) și conchide asupra diversității gestuale a societății
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cărei emblemă rămâne, mereu, Luceafărul. CUPRINS: Item 1: evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat întro orientare literară, întrun curent cultural/literar, întro perioadă sau întro orientare tematică În acest „poem al contrariilor reunite sub semnul universalității“ (T. Vianu), Eminescu valorifică, întro viziune originală, mituri, teme și motive romantice. Luceafărul este, în primul rând, o alegorie pe tema condiției existențiale a geniului, după cum preciza poetul însuși în adnotarea făcută pe marginea manuscrisului. Sensurile alegorice ale poemului sunt
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
subiectul transgenic prezintă atât modele ierarhice și structurale, cât mai ales tehnici contradictorii și subversive de rezistență la organizarea definitivă și implacabilă. Încă o dată, individul se ipostaziază ca un „corp fără organe”, o identitate dezorganizată care sfidează integritatea, stabilitatea și universalitatea prin ansamblul eterogen de organe, interfețe, gene și proteze. Astfel, acționând contingent, parțial și flexibil, individul cyborgic încearcă să se sustragă normalizării și standardizării (ca în teoria feministă a cyborgului promovată de Donna Harawayă, expunându-se sub posibila emblemă de
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a femeii occidentale i se opune un discurs incluziv, prin integrarea în spațiile matricei a vocilor și a practicilor alterității. Spre exemplu, Internetul devine mediul globalității multiculturale prin excelență, spațiul prin care ființa străină își poate sublinia specificul sau, dimpotrivă, universalitatea, își poate etala și dovedi identitatea și alteritatea prin tehnicile deopotrivă ale asemănării și ale diferențierii. Conceptul de diferență este unul important nu doar în discursul feminist, ci și în cel postcolonial, alături de noțiuni precum devenire și nomadism. Diverse etnii
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
altfel dezideratul Societății de Medici și Naturaliști din Iași - cea mai veche societate științifică din România - menționa în editorialul primului număr al revistei sale că: știința are un caracter universal și medicii trebuie să se plaseze pe acest palier al universalității). Pe mulți din acești medici vrednici profesional i-am cunoscut personal și depun și eu mărturie privind abnegația muncii lor. Destinul frânt al unor elite medicale de către o societate totalitară confirmă dar și faptul că o nedreptate poate fi compensată
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
protecție. Totuși, un stimul prea violent sau o excitare endogenă prea puternică ne poate trezi, fenomen ce dovedește că sistemul conștient nu este total absent sau adormit; - este strâns legat de vise. Descoperirile științifice postfreudiene au permis acreditarea atât a universalității visului (toată lumea visează), cât și a legăturii indisociabile cu somnul (visăm în fiecare noapte). Astfel, afirmația lui Freud: „Visul este ocrotitorul somnului” definește una dintre primele funcții ale activității onirice. Totuși, la prima vedere, un asemenea postulat poate părea absurd
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]