2,798 matches
-
consemnează desființarea comunelor Milești și Nănești și comasarea lor cu comună Parincea. Astfel, comuna Parincea, în continuare reședința de plasă (plasa Siret din același județ) avea 3200 de locuitori în satele Cățelușă, Mileștii de Jos, Mileștii de Sus, Nănești, Parincea, Văleni și Vladnicu. În 1931, comuna a mai primit și satele Bârnă, Poieni și Năstăseni, care până atunci făceau parte din comuna Godinești din județul vecin Tecuci, si au apărut și satele Burdugani și Pârlitura. În 1950, comuna a fost transferată
Comuna Parincea, Bacău () [Corola-website/Science/300690_a_302019]
-
Secuieni este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Berbinceni, Chiticeni, Fundeni, Glodișoarele, Secuieni (reședința), Valea Fânațului și Văleni. Comuna se află în nord-estul județului, în colinele Tutovei, în bazinul hidrografic al râului Valea Morilor. Este traversată de șoseaua națională DN2F, care leagă Bacăul de Vaslui. La Secuieni, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ241A, care o leagă
Comuna Secuieni, Bacău () [Corola-website/Science/300700_a_302029]
-
o biserică, iar principalii proprietari funciari erau Ilie Conduratu, C. Frunzeanu, Gh. Livezeanu și Al. Lupașcu. La acea vreme, în zona de nord a teritoriului actual al comunei mai funcționa, în aceeași plasă, și comuna Berbenceni, formată din satele Berbenceni, Văleni, Gura Drumului, Fundenii Răzășești, Berbencenii Răzășești și Chiticeni, având în total 996 de locuitori; aici erau patru biserici ortodoxe și o școală, iar proprietari de moșii erau Theodor Codrescu, Lascar Em. Lupașcu, C. Davidescu, Zamfira Nacu și Petru Negel. Anuarul
Comuna Secuieni, Bacău () [Corola-website/Science/300700_a_302029]
-
C. Davidescu, Zamfira Nacu și Petru Negel. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Berbenceni și transferul satelor sale la comuna Secuieni, comună devenită reședința plășii Traian. Comuna avea 2152 de locuitori în satele Berbinceni, Câmpeni, Chilieni, Fundeni, Secuieni și Văleni. În 1950, comuna a fost transferată raionului Bacău din regiunea Bacău. În 1968, a revenit la județul Bacău, reînființat, arondându-i-se și satele comunei Odobești, desființată, precum și satul Glodișoarele (fost la comuna Izvoru Berheciului); tot atunci a fost desființat satul Câmpeni
Comuna Secuieni, Bacău () [Corola-website/Science/300700_a_302029]
-
la sud cu județul Ismail. Întinderea sa a suferit modificări în nord, unde o treime din Plasa Cantemir a făcut câtva timp parte din județul Fălciu, și în sud, unde limita cu județul Ismail a fost mutată, comunele Brînza, Colibași, Văleni și Vulcănești trecând în subordinea Cahulului, în timp ce comunele Valea-Stejarului, Grecenii-Burlăcenilor și Bulgărica treceau în subordinea Ismailului; deasemenea Plasa „Dragoș-Vodă” cu reședința la Albota a fost redenumită „Mihai Viteazu”. Teritoriul lui face parte actualmente din Republica Moldova, corespunzând aproximativ raioanelor Cahul, Cantemir
Județul Cahul (interbelic) () [Corola-website/Science/300791_a_302120]
-
județul Prahova, pe cursul inferior al Bâscăi Chiojdului, aproape de vărsarea ei în râul Buzău la Cislău. Comuna este străbătută de șoseaua județeană DJ102B care o leagă spre est de Cislău și DN10 care duce spre Buzău, și spre vest de Vălenii de Munte (județul Prahova) și DN1A care duce la Ploiești. Din satul Bâscenii de Sus, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ102L care duce spre nord către și comunele buzoiene și prahovene din subregiunea etnografică a Chiojdului. Conform recensământului
Comuna Calvini, Buzău () [Corola-website/Science/300802_a_302131]
-
traversată de șoseaua națională DN10, care leagă Buzăul (aflat la aproximativ ) de Brașov (aflat la ). Din dreptul satului Gura Bâscei, din drumul național se ramifică șoseaua județeană DJ102B, care leagă comuna pe văile Bâscăi Chiojdului, Zeletinului și Drajnei de orașul Vălenii de Munte din județul Prahova. Prin comună trece și calea ferată Buzău-Nehoiașu, pe care comuna este deservită de stațiile Cisău și Gura Bâscii. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cislău se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul
Comuna Cislău, Buzău () [Corola-website/Science/300806_a_302135]
-
superior al Bâscăi Chiojdului. Ea este străbătută de șoseaua județeană DJ102L, care o leagă spre sud-est de-a lungul râului Bâsca Chiojdului de și mai departe de și Buzău, și spre sud-vest de comunele prahovene și și mai departe de Vălenii de Munte și Ploiești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Chiojdu se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,2%). Pentru 1,8% din populație, apartenența
Comuna Chiojdu, Buzău () [Corola-website/Science/300807_a_302136]
-
stație de cale ferată este gara Nehoiașu, de pe calea ferată Buzău-Nehoiașu. Comuna este legată prin curse regulate care parcurg valea Bâscăi Roziliei și leagă satul Varlaam de orașele Buzău (pe valea Buzăului), Brașov (prin pasul Buzău) și București (prin Cislău, Vălenii de Munte și Ploiești). Așezările din zona văii Bâscăi Roziliei au fost înființate începând cu secolul al XVI-lea, o parte din ele fiind la început târle pentru vite ale moșnenilor de pe valea Buzăului (în special din zona Sibiciu), devenite
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
urmă groful Banfy își părăsește curtea domnească. În a doua jumătate a veacului al XVIII-lea coboară din satul din pădure descendenții familiilor întemeietoare ale Tinteștilor și anume Lupuț, Graurii, Ionăceștii, Băieșii, Porumbii, Vulturii veniți din Dobrocina. Numeroasa familie a Vălenilor: Toma, Grigore, Lupuț, Dumitru și descendenții Gheorghe, Indrei, Costan, se întinde de-o parte și de alta a drumului de țară construit între anii 1810-1815. 1805 Biserica a fost coborâtă de pe podețul numit ”Groapa Bisericii” pe șes iar în 1825
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
loc de acces, defileu, deoarece pe aici se putea trece spre est sau vest prin defileul Văii Someșului și totodată, din acest loc se pătrundea pe Valea Gârboului, Poiana Onții și în fine, pe Valea Solonei, înspre Solona, Teștioara și Văleni. În diferite anale și arhive se pomenește de satul Surduc pentru prima dată în anul 1544 sub numele de „Naghzurdoc”. Se presupune că zona aceasta a Transilvaniei era condusă de un anumit "baron", care și-a stabilit reședința în partea
Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/301836_a_303165]
-
Movilița este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Diocheți-Rediu, Frecăței, Movilița (reședința), Trotușanu și Văleni. Comuna se află în zona de nord-est a județului, la nord-est de orașul Panciu, pe malul stâng al râului Zăbrăuți. Este traversat de șoseaua județeană DJ205H, care îl leagă spre sud-vest de Panciu și spre nord de Păunești și Pufești
Comuna Movilița, Vrancea () [Corola-website/Science/301883_a_303212]
-
vechi, actual, pe dreapta, lângă "fântâna de la cimitir", pentru a sluji în preajma noului cimitir, ale cărei cruci, cele mai vechi întâlnite fiind, aici, din perioada 1885 - 1898. În 1820, Alex Balș a adus aici familii de maghiari catolici din zona Văleni (județul Bacău). La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Berheci a județului Tecuci și avea în compunere doar satul de reședință, cu 900 de locuitori. În comună funcționau o biserică catolică și o școală cu 33
Comuna Ploscuțeni, Vrancea () [Corola-website/Science/301890_a_303219]
-
Văleni este un sat în comuna Viișoara din județul Vaslui, Moldova, România. Se află în partea de est a județului, în Dealurile Fălciului, pe valea râului Văleni (numit și Făgădău), între dealurile Dumbrava Mare și Comoara. La recensământul din 2002 avea
Văleni (Viișoara), Vaslui () [Corola-website/Science/301919_a_303248]
-
Văleni este un sat în comuna Viișoara din județul Vaslui, Moldova, România. Se află în partea de est a județului, în Dealurile Fălciului, pe valea râului Văleni (numit și Făgădău), între dealurile Dumbrava Mare și Comoara. La recensământul din 2002 avea o populație de 194 locuitori, grupată în 78 de gospodării. Suprafața intravilanului este de ha. Biserica din sat a fost construită în 1810 de proprietarul moșiei
Văleni (Viișoara), Vaslui () [Corola-website/Science/301919_a_303248]
-
numit și Făgădău), între dealurile Dumbrava Mare și Comoara. La recensământul din 2002 avea o populație de 194 locuitori, grupată în 78 de gospodării. Suprafața intravilanului este de ha. Biserica din sat a fost construită în 1810 de proprietarul moșiei Văleni din acea vreme Ioan Roșca Codreanu, tatăl lui Gheorghe Roșca Codreanu. A ars până la temelie in anul 2002 in urma unui trăznet. Școala primară "Gheorghe Roșca Codreanu" Văleni a fost înființată în anul 1962. La 5 iulie 1633 aflam un
Văleni (Viișoara), Vaslui () [Corola-website/Science/301919_a_303248]
-
ha. Biserica din sat a fost construită în 1810 de proprietarul moșiei Văleni din acea vreme Ioan Roșca Codreanu, tatăl lui Gheorghe Roșca Codreanu. A ars până la temelie in anul 2002 in urma unui trăznet. Școala primară "Gheorghe Roșca Codreanu" Văleni a fost înființată în anul 1962. La 5 iulie 1633 aflam un zapis de la Tule șoltuzul si 12 pârgari ai Bârladului, pentru vânzarea unei părți din moșia Văleni (județul Fălciu) "Precum au venit înaintea lor Mărica si sora ei, Grozava
Văleni (Viișoara), Vaslui () [Corola-website/Science/301919_a_303248]
-
in anul 2002 in urma unui trăznet. Școala primară "Gheorghe Roșca Codreanu" Văleni a fost înființată în anul 1962. La 5 iulie 1633 aflam un zapis de la Tule șoltuzul si 12 pârgari ai Bârladului, pentru vânzarea unei părți din moșia Văleni (județul Fălciu) "Precum au venit înaintea lor Mărica si sora ei, Grozava, nepoatele lui Ioan stolnicul, fetele Balaci din Văleni, și-au vândut a lor dreaptă ocină și moșăe, din satul Văleni, dintr-un bătrân a treia parte, cu loc
Văleni (Viișoara), Vaslui () [Corola-website/Science/301919_a_303248]
-
5 iulie 1633 aflam un zapis de la Tule șoltuzul si 12 pârgari ai Bârladului, pentru vânzarea unei părți din moșia Văleni (județul Fălciu) "Precum au venit înaintea lor Mărica si sora ei, Grozava, nepoatele lui Ioan stolnicul, fetele Balaci din Văleni, și-au vândut a lor dreaptă ocină și moșăe, din satul Văleni, dintr-un bătrân a treia parte, cu loc de prisacă și pomătu, și cu casă în vatra satului, cu loc de fânaț, din câmpu și din pădure, ... care
Văleni (Viișoara), Vaslui () [Corola-website/Science/301919_a_303248]
-
ai Bârladului, pentru vânzarea unei părți din moșia Văleni (județul Fălciu) "Precum au venit înaintea lor Mărica si sora ei, Grozava, nepoatele lui Ioan stolnicul, fetele Balaci din Văleni, și-au vândut a lor dreaptă ocină și moșăe, din satul Văleni, dintr-un bătrân a treia parte, cu loc de prisacă și pomătu, și cu casă în vatra satului, cu loc de fânaț, din câmpu și din pădure, ... care parte au vândut-o lui Scărlet și fratelui sau ... drept 5 cai
Văleni (Viișoara), Vaslui () [Corola-website/Science/301919_a_303248]
-
mare logofăt, astfel îl atestăm la 6 noiembrie 1712, semnând o întăritură . În această dregătorie este menționat până în 1714, când pentru ultima dată apare ca mare logofăt, la 18 septembrie . Anterior, la 20 mai 1713, făcândui-se o danie în satul Văleni de pe ambele maluri ale Bârladului, de la Gligorie Bumbar și fratele său Ursu, fiii Trofanei și nepoții lui Dumitrașco Frunteș . Hatmanul Antiohie Jora mai apare ca martor, la 4 iunie 1703 , pentru ca la 24 decembrie 1703 să se afle în cea
Văleni (Viișoara), Vaslui () [Corola-website/Science/301919_a_303248]
-
Jora mai apare ca martor, la 4 iunie 1703 , pentru ca la 24 decembrie 1703 să se afle în cea mai înaltă funcție din aparatul de stat al Țării Moldovei, mare logofăt, făcându-i-se danie moșia unor răzeși din satul Văleni și Stolniceni pe Bârlad, partea Bumbăreștilor, „pentru mult bine ce le-a făcut, scoțându-i de la o nevoie” . La 30 iunie 1709, Antiohie mare logofăt ajunge să fie în centrul judecății domnești, având pricină cu Lupul Costachi mare vornic , pentru
Văleni (Viișoara), Vaslui () [Corola-website/Science/301919_a_303248]
-
pentru mult bine ce le-a făcut, scoțându-i de la o nevoie” . La 30 iunie 1709, Antiohie mare logofăt ajunge să fie în centrul judecății domnești, având pricină cu Lupul Costachi mare vornic , pentru o parte de moșie din satul Văleni, zisă Stolniceni, ținutul Fălciu cumpărătură de Lupul Costachi de la răzășul Radul paharnic, care la rândul său a avut-o ca zestre de la socrul său Ștefan Scărlet fost mare armaș și fratele său Dabija Scărlet fost mare paharnic. Deoarece Lupul Costachi
Văleni (Viișoara), Vaslui () [Corola-website/Science/301919_a_303248]
-
Deoarece Lupul Costachi nu avea dreptul să cumpere moșie acolo, Antiohie Jora, „fiind moșinaș vechi”, de 30 de ani, cu zapise de danie și cumpărătură de la răzeși, se învoiesc ca Antiohie să întoarcă banii în schimbul moșiei. În anul 1801 moșia Văleni trece în proprietatea familiei Roșca Codreanu ca urmare a casatoriei dintre Ioan Roșca Codreanu cu Ecaterina Jora. În 1837 comisul Gheorghe Roșca Codreanu lasă prin testament toată moșia sa Vălenii constituită din hlizele ei (adică părți din moșie) Dăncenii, Stâlpitura
Văleni (Viișoara), Vaslui () [Corola-website/Science/301919_a_303248]
-
Antiohie să întoarcă banii în schimbul moșiei. În anul 1801 moșia Văleni trece în proprietatea familiei Roșca Codreanu ca urmare a casatoriei dintre Ioan Roșca Codreanu cu Ecaterina Jora. În 1837 comisul Gheorghe Roșca Codreanu lasă prin testament toată moșia sa Vălenii constituită din hlizele ei (adică părți din moșie) Dăncenii, Stâlpitura, Ciocârlanul și Sârbii, "să se facă o școală pe moșia mea pentru una sută elevi cari să învețe dialectul latinesc".
Văleni (Viișoara), Vaslui () [Corola-website/Science/301919_a_303248]