2,639 matches
-
fragment dintr-un text citat: "Erau cei șapte pitici [...] Ei aprinseră cele șapte lumânărele și, de îndată ce se făcu lumină în căsuță..." (Frații Grimm, Albă-ca-Zăpada); * ghilimelele marcă a începutului și a sfârșitului unui text citat ("O văz, ca prin vis. O văz limpede, așa cum era." Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica) sau a unui text citat în cadrul altui text citat (" Își potrivi pușca și voi să tragă, dar în clipa aceea îi trecu prin minte: "Dar dacă lupul a înghițit-o pe bătrână? Poate
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-așa, ci frig, frig..., încât îngheață și vițelul în vacă.... încât crăpă și stâncile de ger ce e..." (Ioan Slavici, Zâna Zorilor) (b) " Dragul tatei, iată că Dumnezeu mă cheamă. Sunt în clipa de a-mi da obștescul sfârșit. Eu văz că tu ai să ajungi om mare. Și chiar mort, oasele mele se vor bucura în mormânt de isprăvile tale. Asupra cârmuirei împărăției n-am nimic să-ți zic, fiindcă tu, cu iscusința ta, știu că ai s-o duci
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
grăiră hoții, noi vrem să mâncăm din asta, căci asta e bună! (Ioan Slavici, Florița din codru) Raporturi sintactice Precizați raporturile sintactice reperabile în textele de mai jos și mărcile acestor raporturi: (a) "Mulțumesc lui Dumnezeu că ajunsei să mai văz om de pe tărâmul nostru. Cum ai ajuns aice, frate, îl întrebă ea; aici este moșia a trei frați zmei, care ne-a răpit de la părinții noștri, și suntem trei surori și fete de împărat de pe tărâmul de unde ești tu. Atunci
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
adverb relativ, adverb nehotărât. Subiect propoziție subordonată subiectivă Indicați subiectele din textele de mai jos, încadrându-le în tipologiile existente în literatura de specialitate și precizând (acolo unde este cazul) partea de vorbire în care se concretizează: (a) "Stăpâne, te văz trist că nu poți să faci furca ce ți-a poruncit împăratul, iată, mai sunt trei zile până să se împlinească sorocul ce ți-a dat; lasă-mă pe mine să o fac." (Prâslea cel voinic și merele de aur
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
balaur care se încolăcise pe un copaci și se urca să mănânce niște pui de zgripsor. Scoase paloșul Prâslea, se repezi la balaur și numaidecât îl făcu în bucățele." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (e) "Mă-ntorc și văz pe maiorul, alb ca varul, cu ochii pierduți și cu drăgălașa lui figură strâmbată. Mama se repede spre el, dar până să facă un pas, maiorul cade lat. Vai de mine! țipă mama. E rău copilului!... Ajutor! moare copilul! Ridic
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cât timp vom mai reuși să ne opunem schimbărilor din vremurile noastre fără a risca să ne sinucidem, transformându-ne în «statui de sare» (cf. Gen 19,26)? Lumea s-a schimbat și continuă să se schimbe, nu doar în văzul nostru, în fața noastră... ci și înlăuntrul nostru, probabil într-un mod mult mai dramatic. Așadar, ne schimbăm și noi, deși ne place să folosim cuvintele, metaforele, formele ascetice și avânturile mistice ale unei lumi pe care o iubim realmente și
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
renumele de a fi învins lumea hiperboreenilor”. Și în acele vremuri ținutul din partea stîngă a Istrului era cunoscut de către romani și greci ca țara hiperboreilor. Erau toți smintiți și numai priceputul Diodor avea toate doagele acasă sau lepra lucra în văzul lumii la turnătoria minciunilor ca mare maestru și clocitor așișderea! Să bage la cap toți cei care se frămîntă să ne arate că sîntem aici aduși de vînt! Termenul de boreas în limba greacă are sensul de vînt rece sau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
idilă clasică. Înotând în râu, o fată devine personaj mitologic: „Tocmai din râu era / aproape fără vârstă era / aproape fără vârstă o zeie / mai luminată ca scoicile mai dulce / decât lumina soarelui însuși / ca o înălțare de pasăre / ne subția văzul / poate era ceea ce credeam că nu / există altfel razele soarelui nu s-ar fi târât / să o privească pe buza valurilor.” Un palpit de lirism e perceptibil în notațiile, în maniera lui Ion Vinea, ce aduc senzații provocate de contactul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
iar retina nu prezintă vase de sânge și este constituită, mai ales, din celule cu bastonaș. În zborul lor nocturn acestea se orientează cu ajutorul stimulilor auditivi. În crepuscul și în nopțile cu lună se pot ajuta, însă și de simțul văzului. Cu ajutorul văzului pot detecta diferențe de lumină și forme, dar nu pot vedea în culori. 1.2.8. Sistemul excretor Sistemul excretor este reprezentat de o pereche de rinichi - tip metanefros. Aceștia sunt simpli, iar produsele de excreție rezultate din
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
nu prezintă vase de sânge și este constituită, mai ales, din celule cu bastonaș. În zborul lor nocturn acestea se orientează cu ajutorul stimulilor auditivi. În crepuscul și în nopțile cu lună se pot ajuta, însă și de simțul văzului. Cu ajutorul văzului pot detecta diferențe de lumină și forme, dar nu pot vedea în culori. 1.2.8. Sistemul excretor Sistemul excretor este reprezentat de o pereche de rinichi - tip metanefros. Aceștia sunt simpli, iar produsele de excreție rezultate din activitatea lor
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
somn agitat și neodihnitor. Principalele droguri sunt heroina, cocaina, ecstasy și marihuana. Heroina este un drog care produce stări puternice de euforie. Oamenii care folosesc heroină sunt supuși unui mare risc de a deveni dependenți. Consumată,poate duce la diminuarea văzului, la pneumonie, la comă și chiar la moarte! Cocaina este un drog destul de puternic care poate duce rapid la dependență. Se prezintă sub formă de pudră cristalină, de culoare albă.Dacă este sub forma lichidă se poate injecta. Are un
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Petrea Diana Valentina, Popa Luminiţa Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1973]
-
în chip de mici epigrame: Nu pot a tăgădui Că moriu... de nu te-oi iubi... simulări de leșinuri și nebunii orientale și tot atât de occidentale (langueurs, défaillances, fureurs, transports), artificioase și simetrice: Simtu-te că vii? tremur peste fire; De te văz, mă pierd... și-mi ies din simțire. Gurița deschizi, ceriul se deschide; De mână mă iai, foc simt că m-aprinde!... În brațe mă ții, fulgeră văzduhul... La sînu-ți mă strângi, caz și îmi dau duhul!... De esența petrarchismului sunt
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Prozaică în aparență, poezia e străbătută de fior fantastic, și iată o bună scenă de noapte spectrală: Dodată calul se încordează! S-aruncă-n lături, se spăimîntează! Se svîrcolește! de frică multă, Nici bold, nici glasul nu-mi mai ascultă. Ager descalec, văz jos turtită Albind o trâmbă învăluită! Vântul stătuse, ploaia-ncetase, O raz-a lunei se arătase, Cea cât o mince stârcită mică O bleaznă mare-n sus se rădică, P-obraz lăsate cărunte plete Cu șerpi i-atîrnă încovoiete, Neagră la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pretindea Eliade, care îl poreclise Sarsailă. Boliac izbutește în evocarea feericului arhitectonic, dar și a grandiosului tehnic. Descrierea unei furtuni haotice pe munți de cremene e remarcabilă: Îmi place s-ascult vântul tunând din mal în mal, Îmi place să văz capra sărind din piatră-n piatră, Îmi place s-aprinz zeada pe o întinsă vatră Și cerbul pe-o sprinceană să-l văz fără rival. Să stau la obârșia gîrliții de cristal, Mai rece decât gheața, și-n unda-i
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de cremene e remarcabilă: Îmi place s-ascult vântul tunând din mal în mal, Îmi place să văz capra sărind din piatră-n piatră, Îmi place s-aprinz zeada pe o întinsă vatră Și cerbul pe-o sprinceană să-l văz fără rival. Să stau la obârșia gîrliții de cristal, Mai rece decât gheața, și-n unda-i cea măruntă Să văz suind un păstrov și lostrița căruntă, Mai iuți decât săgeata, pe piatra de metal. S-ascult la păsări triste
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
piatră-n piatră, Îmi place s-aprinz zeada pe o întinsă vatră Și cerbul pe-o sprinceană să-l văz fără rival. Să stau la obârșia gîrliții de cristal, Mai rece decât gheața, și-n unda-i cea măruntă Să văz suind un păstrov și lostrița căruntă, Mai iuți decât săgeata, pe piatra de metal. S-ascult la păsări triste ce noaptea se deștept; S-ascult tempeste negre departe-ntărîtate, Și prăvălind copacii, torente-nfuriate, Și văile să urle de un potop
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
la care cântă fecioara în delir, invocând umbra iubitului mort: Subt mîna-mi tremurândă când pianul lin suspină Și tristele-i accente din sînu-i zbor încet, Și dulcele Bellini cu Norma lui divină Adoarme suferința ce arde al meu piept, Te văz pe dinainte-mi c-un pas ușor a trece, De mine te apropii la capul meu șezând; Și după gîtu-mi palid tu pui o mână rece Și alta plimbi pe piano de moarte trist cântând. Într-un imn mistic, dedicat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lapții cu folos. Bre, cum te mai înfigeai în undiță la Masinca, o luaseși pe coarda razachie, cu sacâz dulce, ușor... Dacă vezi însă că ridică coada, nu te pierde, ia-o înainte oblu, berbecește, ca până la iarnă să te văz crap îmblănit." Din toată scrierea se desprinde o savoare ciudată. Mateiu Caragiale este și el promotor al balcanismului literar, acel amestec gras de expresii măscăricioase, de impulsiuni lascive, de conștiință a unei ereditări aventuroase și turburi, totul purificat și văzut
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ascultăm de cuvintele acestuia și să avem o atitudine de respect față de unul care trăiește cu o concubină și are mâinile murdare, pentru că a atins trupul unei prostituate?». Sfântul, simțind răutatea acelui eretic, s-a apropiat de acel preot în văzul enoriașilor și, îngenunchind înaintea lui, i-a spus: «Eu nu știu dacă mâinile acestuia sunt așa cum le descrie acest om; dar chiar dacă ar fi așa, eu știu că ele nu pot să estompeze forța și eficacitatea sacramentelor divine. Dimpotrivă, prin intermediul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
față de imperfecțiunile expresiei. Poeticul (cum zice cel de al doilea fiu, Nicolae) scrie pentru el și pentru alții În situațiile cele mai bizare. Dintr-o notă a lui Nicolae, gospodarul familiei, aflăm că poezia care Începe cu versul „Foarte multă văz plăcere” a fost compusă Într-o dulce pustietate, Într-o dimineață de mai, preț de un ceas, În urma unei dispute asupra vorbirii. Altele care au În acrostih numele Lucsandrei au fost făcute, aflăm din aceeași sursă, pe cînd Alecu, fire
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
virile. Criza se manifestă prin abandonarea orgoliului și instalarea Într-o mucenicie lungă. Forma ei acută este trecerea de la chin la leșin, de la voluptatea durerii la pierderea conștiinței de sine, cum sugerează vestitele și des ridiculizatele versuri: „CÎnd nu te văz am chinuri, Și cînd te văz, leșinuri.” Discursul Îndrăgostit construit pe un sistem de convenții literare luate de peste tot are o Întreagă mitologie: a suspinului neîntrerupt, a lacrimilor-pîraie, a ochilor-lasouri sau a ochilor-săgetători. Obiectul acestei mitologii (femeia) rămîne și la
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
orgoliului și instalarea Într-o mucenicie lungă. Forma ei acută este trecerea de la chin la leșin, de la voluptatea durerii la pierderea conștiinței de sine, cum sugerează vestitele și des ridiculizatele versuri: „CÎnd nu te văz am chinuri, Și cînd te văz, leșinuri.” Discursul Îndrăgostit construit pe un sistem de convenții literare luate de peste tot are o Întreagă mitologie: a suspinului neîntrerupt, a lacrimilor-pîraie, a ochilor-lasouri sau a ochilor-săgetători. Obiectul acestei mitologii (femeia) rămîne și la Alecu nedeterminat, ascuns În spatele unei pasiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
două calități: 1) aduce simbadie, netezește, altfel zis, calea sentimentului, provocînd starea psihică favorabilă receptării și 2) Înnoadă cu strînsoare I unde va fi dat prinsoare: Întărește, secondează jurămîntul, prieteșugul, provoacă intervenția conștiinței care fixează și fortifică sentimentul. Foarte multă văz plăcere, poemul de 17 strofe din care am citat versurile de mai sus, are În opera puțină și stîngace a lui Alecu, valoarea unei Încercări de filozofie asupra erosului. Impactul cu obiectul fiindu-i din pricini diferite interzis, poetul caută
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dintre ele, cum și mărturisește În limba lui Împleticită și savuroasă: „Căci intrăm În adîncime Și dă tîlmăciri mulțime.” Primul element al acestei tîlmăciri este el (care de fapt este un eu), Înamoratul reflexiv, atent la opiniile tuturor („Foarte multă văz plăcere/La a tuturor părere”), fire „delicată și subțire”, hotărît să lege capetele firelor și să dea o judecată bună despre natura intimă a lucrurilor; nu Înainte Însă de a cerceta bine: „Nu dă făr’dă cercetare”. Eul (subiectul) cercetător
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
firea: „Orice glas mie-mi vorbește, Orice ton eu Înțeleg.” A dispărut, În consecință, din poeme ezitarea lui Ienăchiță și neștiința aceea jumătate adevărată, jumătate jucată din poeziile lui Alecu. Iancu vede și aude totul, Încrederea lui În simțurile care „văz deosebire/ de simțit și de simțit” este enormă, fiind Însoțită de un neascuns orgoliu: „Orice ton eu Înțeleg...”. N-a trecut nici o jumătate de veac și registrul poeziei s-a schimbat odată cu mentalitatea creatorului față de obiectul artei lui. Iancu este
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]