3,016 matches
-
Copii minori: Popov Denis, născut la data de 27 martie 2006. 179. Popovici Igor, fiul lui Ilie și Iulia, născut la data de 22 iulie 1978 în localitatea Vadul lui Vodă, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Vadul lui Vodă, str. Ștefan cel Mare nr. 38, bl. A, ap. 55 (4.044/2006). Copii minori: Popovici Dumitrița, născută la data de 8 mai 2004, și Popovici Radu-Dumitru, născut la data de 3 octombrie 2006. 180. Postolache Galina, fiica
ORDIN nr. 2.450 din 10 septembrie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274307_a_275636]
-
b) înălțimea rețelei: 45 - 50 cm; ... c) suprafața solului de sub rețea trebuie să fie netedă. ... 2) MOD ȘI CONDIȚII DE TRECERE: ... a) se face prin târâre pe sub rețea; ... b) modul de târâre se face la alegere. ... E. OBSTACOLUL NR. 5: VADUL -------------- NOTĂ(CTCE) Reprezentarea grafică se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 bis din 11 februarie 2013, la pagina 58 (a se vedea imaginea asociată). 1) CARACTERISTICI: ... a) 5 piloți cilindrici de 18 cm înălțime și 18
REGULAMENTUL din 13 decembrie 2012 (*actualizat*) Educaţiei Fizice Militare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255300_a_256629]
-
se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 bis din 11 februarie 2013, la pagina 58 (a se vedea imaginea asociată). 1) CARACTERISTICI: ... a) 5 piloți cilindrici de 18 cm înălțime și 18 cm diametru; ... b) lungimea vadului: 8 m. ... 2) MOD ȘI CONDIȚII DE TRECERE: ... a) este interzis a se lua contact cu solul între piloții dispuși în intervalul cuprins între cele 2 linii care limitează vadul (prin contact se înțelege o călcare efectivă a terenului); ... b
REGULAMENTUL din 13 decembrie 2012 (*actualizat*) Educaţiei Fizice Militare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255300_a_256629]
-
de 18 cm înălțime și 18 cm diametru; ... b) lungimea vadului: 8 m. ... 2) MOD ȘI CONDIȚII DE TRECERE: ... a) este interzis a se lua contact cu solul între piloții dispuși în intervalul cuprins între cele 2 linii care limitează vadul (prin contact se înțelege o călcare efectivă a terenului); ... b) în caz de contact cu solul, concurentul reîncepe de la prima linie de piloți; ... c) nu este obligatorie întrebuințarea tuturor piloților. ... F. OBSTACOLUL NR. 6: SPALIER -------------- NOTĂ(CTCE) Reprezentarea grafică se
REGULAMENTUL din 13 decembrie 2012 (*actualizat*) Educaţiei Fizice Militare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255300_a_256629]
-
aranjez perfect tot mobilierul de pe terasă, la linie, o linie imaginară. Se întâmpla la patru dimineața, după 14 ore de muncă, în care nu avusesem timp nici să mănânc. Mobilierul era aranjat, dar nu perfect, eram prea obosit ca să mai vad linia imaginară. A doua zi, a apărut o linie trasată cu un marker. Am scos la imprimantă un model de preaviz de 15 zile pentru demisie si am umblat cu el în rucsac, cam o saptamană. Nu am avut tăria
Cum am devenit hoț () [Corola-website/Science/295706_a_297035]
-
câțiva metri, înconjurați de bodyguarzi, în acordurile incantațiilor religioase. Terenul de pe strada Coastei - situat într-o zonă cu potențial economic imens pentru interesele strategiilor de profit urban maximizat - a fost dat de către primăria Cluj-Napoca în folosință gratuită Arhiescopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului. Pe 6 decembrie 2013 a fost inaugurat campusul teologic aparținând Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității Babeș-Bolyai care a costat circa 30 de milioane de lei. Pe 30 decembrie 2013, Curtea de apel Cluj-Napoca a decis că
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
Constantin Abăluță CEI CE VAD TURNUL EIFFEL DE PE TERASA 1 Cineva în care să am încredere obiecte eteroclite pe terasă în amurg scaunul cu care mă-nțeleg când sunt trist îi tai câte puțin din picioare până când mor va ajunge cu șezutul pe pământ dovedind
Poezii by Constantin Abăluță () [Corola-website/Imaginative/5362_a_6687]
-
-i alta pe măsura ta! Columbe,-n ochi ai, când privești pe gânduri, prin marama ta. }i-asemui părul cu o turmă de capre,-n văi, în Galaad. }i-asemui dinții cu o turmă de albe oi ce trec prin vad ca să de-adape: toate-au gemeni în pântece, - nu-i una stearpă Iubito, buzele-ți asemeni cu-o panglică sau o eșarpă de purpur îs; iar glasu-ți mândru mă farmecă precum o harpă. O rodie dată-n două ți-este
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
de luptă. Întoarce-ți ochii, căci mă tulburi când, dintr-ai tăi, ai mei se-nfruptă: }i-asemui părul cu o turmă de capre,-n văi, în Galaad. }i-asemui dinții cu o turmă de albe oi ce trec prin vad ca să se-adape: toate-au gemeni în pântece, - nu-i una stearpă. Iubito, buze ai asemeni cu-o panglică sau o eșarpă de roșul celei mai vii purpuri; iar glasu-ți, și duios, și mândru, cu care, glăsuind, mă tulburi, mă
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
a zămislit și te-a născut în chinuri, născătoarea ta. - Pe inimă să-ți fiu, pe-a ta, pecete, și,-n afară, scut. Că dragostea-i la fel de tare ca moartea, iar acei ce-și cad dragi unul altuia, n-au vad decât spre rugul cel ce are să-i mistuie cu vipie mare. Stingând-o, apele - fierbinți se fac, și aburi care îs nevolnici; nu poți, cu arginți, s-o cumperi, căci te faci de râs. - Avem o surioară; sânii nu
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
fiind extrase din punct de vedere administrativ și juridic de sub autoritatea comitelui de cetate și puse direct sub autoritatea regelui sau a vistierului regal. În același timp, locuitorii aveau posibilitatea să-și aleagă judele și preotul, beneficiind și de un vad scutit de vamă pe râul Someș. În 1162 Ștefan al III-lea al Ungariei a donat veniturile orașului, realizate din taxe și impozite, Mănăstirii Szentjobb din Berekys (Comitatul Bihor). Prima cetate medievală a orașului a fost construită în timpul domniei lui
Satu Mare () [Corola-website/Science/296953_a_298282]
-
de data aceasta pe malul sudic s-a descoperit un sceptru de piatră aparținând culturii Coșlogeni din perioada de sfârșit a Epocii Bronzului. Orașul s-a dezvoltat pe bazele unei străvechi așezări dacice, existente în secolele VI-V î.Hr., la vadul Dunării care, începând cu perioada celor două razboaie cu romani purtate împotriva dacilor, în 101-102 și 105-106, va cunoaște influența civilizației romane, devenind dependentă, probabil, de castrul roman învecinat de la Barboși, ca și în multe alte cazuri întâlnite în provincia
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
razboaie cu romani purtate împotriva dacilor, în 101-102 și 105-106, va cunoaște influența civilizației romane, devenind dependentă, probabil, de castrul roman învecinat de la Barboși, ca și în multe alte cazuri întâlnite în provincia romană Dacia. Noua așezare daco-romană formată în vadul Dunării, localizată în secolul III d. Hr. undeva la sud de locul actualei Biserici Precista, dar care a fost, în timp, nimicită de apele fluviului care străbat malul stâng. Descoperirile făcute în ultimii ani dovedesc continuitatea așezării din Vadul Dunării
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
în vadul Dunării, localizată în secolul III d. Hr. undeva la sud de locul actualei Biserici Precista, dar care a fost, în timp, nimicită de apele fluviului care străbat malul stâng. Descoperirile făcute în ultimii ani dovedesc continuitatea așezării din Vadul Dunării în secolele VII-XI: tezaurul de la Galați format din 12 monede de argint bizantine emise între anii 613-685, mormântul cuman din partea vestică a Bisericii Precista precum și o monedă bizantină din vremea împăratului Mihail IV Paflagonianul (1034-1041). Aceste descoperii demonstrează că
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
au stabilit în zona actualului oraș Rădăuți coborând de pe dealurile din estul depresiunii, după retragerea apelor și asanarea mlaștinilor. Condițiile naturale erau favorabile vieții, pădurile oferind vânat, iar apele, mai ales cele din regiunea „Ochiurilor”, fiind bogate în pește. În vadul Suceviței, lângă fostul sat Vadul Vlădicii, au fost descoperite primele unelte, primele urme ale locuirii pe aceste meleaguri. După unii istorici Rădăuțiul ar fi fost cunoscut ca așezare stabilă încă din timpul dacilor sub denumirea de "Rottacenum" dată de ostașii
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
oraș Rădăuți coborând de pe dealurile din estul depresiunii, după retragerea apelor și asanarea mlaștinilor. Condițiile naturale erau favorabile vieții, pădurile oferind vânat, iar apele, mai ales cele din regiunea „Ochiurilor”, fiind bogate în pește. În vadul Suceviței, lângă fostul sat Vadul Vlădicii, au fost descoperite primele unelte, primele urme ale locuirii pe aceste meleaguri. După unii istorici Rădăuțiul ar fi fost cunoscut ca așezare stabilă încă din timpul dacilor sub denumirea de "Rottacenum" dată de ostașii garnizoanei romane de peste râul Siret
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
3 hoteluri care au aparținut OJT Maramureș și care sunt lăsate în paragină. Acestea sunt Hotel Cascadă (proprietar în prezent CAS Maramureș, Hotel Brădet(proprietar privat) și Hotel Stibina(proprietar Ministerul Sănătății). Dintre pensiuni, amintim: Royal, Dorin, Valcinet, Rustic, Carmen, Vaduri, Pietrosul, Vânătorul, Vaduri, Titi, Borsa, Poiana, Paul, Raluca, Alexis, Fântână, Hantig, Ancuța, Anca, etc. Activitatea culturală se desfășoară în cadrul a două instituții de profil și anume Casă de Cultură Borșa și Bibliotecă Orășeneasca. Sub egida Casei de Cultură își desfășoară
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
au aparținut OJT Maramureș și care sunt lăsate în paragină. Acestea sunt Hotel Cascadă (proprietar în prezent CAS Maramureș, Hotel Brădet(proprietar privat) și Hotel Stibina(proprietar Ministerul Sănătății). Dintre pensiuni, amintim: Royal, Dorin, Valcinet, Rustic, Carmen, Vaduri, Pietrosul, Vânătorul, Vaduri, Titi, Borsa, Poiana, Paul, Raluca, Alexis, Fântână, Hantig, Ancuța, Anca, etc. Activitatea culturală se desfășoară în cadrul a două instituții de profil și anume Casă de Cultură Borșa și Bibliotecă Orășeneasca. Sub egida Casei de Cultură își desfășoară activitatea Ansamblul Folcloric
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
din Târgoviște, Vlad cel Tânăr o dă ieromonarhului Ioanichie și călugărilor de la Tismana. La 10 mai 1523, Vladislav al III-lea, dă poruncă mănăstirii Tismana „ca să fie volnici călugarii din Sfânta mănăstire Tismana să-și ia vama de sare de la Vadul Vidinului de la valahi”, iar un an mai târziu, tot acesta, întărea egumenului Istratie și călugărilor Tismanei „vama de la Calafat cu târgul și balta Bistreț cu vamă”, ca și altele, „pentru că le-au fost vechi și moșteniri de la bătrânii domni”. Asemenea
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
egumenului Istratie și călugărilor Tismanei „vama de la Calafat cu târgul și balta Bistreț cu vamă”, ca și altele, „pentru că le-au fost vechi și moșteniri de la bătrânii domni”. Asemenea acte de danie, sau mai exact de reîntărire a stăpânirii asupra vadului de la Calafat, au mai fost date de către Moise Vodă (12 mai 1529) și Mircea Ciobanul (26 aprilie 1547), Petru cel Tânăr (17 aprilie 1568). Din cercetarea documentelor epocii, rezultă că în secolele XIV-XVII Calafatul constituia punctul terminus al unui drum
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
podgoriilor din regiunea viticolă Dealul Mare, pe malurile râului Ghighiu (denumit în trecut "Ișteu"). Se învecinează la est, cu comuna Săhăteni (județul Buzău), la sud cu comuna Baba Ana, la vest cu comuna Fântânele, iar la nord, cu comuna Gura Vadului. Distanța față de reședința județului, municipiul Ploiești, este de 35 km. Aceeași distanță este între Mizil și municipiul Buzău. Cea mai importantă arteră rutieră care traversează Mizilul este șoseaua națională DN1B, care leagă Ploieștiul de Buzău, orașul aflându-se la jumătatea
Mizil () [Corola-website/Science/297024_a_298353]
-
comunele din nordul județului Ialomița. DJ100C și DJ102D duc spre comuna Sălciile, primul terminându-se acolo în DN1D și al doilea trecând prin Baba Ana și Boldești-Grădiștea. DJ102K duce prin Fântânele și Ceptura la Urlați, iar DJ100H duce spre Gura Vadului, Jugureni și mai departe spre Tisău și Vernești (ambele în județul Buzău, unde se termină în DN10), urmând cursul râului Nișcov. Calea ferată Ploiești-Buzău trece prin oraș, acesta fiind deservit de gara Mizil. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului
Mizil () [Corola-website/Science/297024_a_298353]
-
este un oraș în județul Prahova, Muntenia, România, format din localitățile componente de Jos (reședința), Breaza de Sus, Frăsinet, Gura Beliei, Irimești, Nistorești, Podu Corbului, Podu Vadului, Surdești și Valea Târsei. Conform legendei, numele provine de la „o ciobăniță brează”, adică ce avea o șuviță albă în părul negru. Toponimicul este de origine slavă, însemnând „mesteacăn” sau „pădure de mesteceni”. A fost declarată stațiune balneoclimaterică în anul 1928
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
La sfârșitul secolului al XIX-lea, teritoriul orașului era împărțit între două comune rurale, Breaza de Jos și Breaza de Sus, aflate în plaiul Prahova al județului Prahova. Comuna Breaza de Jos era formată din cătunele Breaza de Jos, Podu Vadului, Valea Lungă, Valea Târsei și Fricoasa, avea 3143 de locuitori, două școli (una de băieți cu 124 de elevi și una de fete, cu 16 eleve) și două biserici ortodoxe (una fondată în 1830 la Breaza de Jos și una fondată
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
Fricoasa, avea 3143 de locuitori, două școli (una de băieți cu 124 de elevi și una de fete, cu 16 eleve) și două biserici ortodoxe (una fondată în 1830 la Breaza de Jos și una fondată în 1818 la Podu Vadului). Locuitorii se ocupau în mică măsură cu agricultura, și în principal cu șindrilăria, dogăria, și cu fabricarea varului și a rachiului de prune. Comuna Breaza de Sus se afla în aceeași unitate administrativă și până la 1834 a fost punct de
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]