3,233 matches
-
și Agassi? Va trebui cândva să pretind celor doi o recompensă pentru fidelitate... Mă readuce pe pământ, din această reverie cultural-sportivă, un sunet la ușă. Doi hamali mă întreabă dacă mi-am recuperat toate bagajele, pentru că a rămas, iată, această valiză de culoare verde, care are înscris pe cartonaș numele meu. Le spun că e o confuzie la mijloc. Sunt în ordine cu bagajele, le-am și despachetat deja, nu-mi lipsește nimic. Aș fi fost primul care să alerteze personalul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
numele meu. Le spun că e o confuzie la mijloc. Sunt în ordine cu bagajele, le-am și despachetat deja, nu-mi lipsește nimic. Aș fi fost primul care să alerteze personalul hotelului, dacă, Doamne ferește, mi s-ar fi rătăcit valizele. Cei doi pleacă neîncrezători. După câteva minute sunt sunat la telefon, pe același subiect, de Lascha Bakradse, attendent-ul nostru, care mă întreabă, glumind, cu vocea lui inconfundabilă, dacă valiza pe care refuz să o iau nu-mi aparține cu adevărat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
să alerteze personalul hotelului, dacă, Doamne ferește, mi s-ar fi rătăcit valizele. Cei doi pleacă neîncrezători. După câteva minute sunt sunat la telefon, pe același subiect, de Lascha Bakradse, attendent-ul nostru, care mă întreabă, glumind, cu vocea lui inconfundabilă, dacă valiza pe care refuz să o iau nu-mi aparține cu adevărat. Da, domnilor, nu glumesc. Nu vă împotmoliți în leneșe amabilități, prelungind coșmarul unei alte persoane, care își caută în aceste clipe, disperată, bagajele. Îi sugerez lui Lascha să-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
să se protejeze de mirosul greu ce emană din pereții umezi. Welcome to the Hell, îmi spune, forțându-se să glumească. Eu îi răspund făcând o trimitere la universul kafkian. Îmi dă dreptate. O ajut să-și ducă una din valize, pentru că avem camere pe același coridor (oare câte galerii din acestea vor fi existând?). Te poți rătăci foarte ușor. Va trebui să-mi antrenez memoria, tot străbătând nesfârșitele culoare mohorâte, numărând etajele, intersecțiile și cotiturile până la punctul de destinație - restaurantul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
sanitară” de haosul rusesc. Vom publica acest excelent interviu în Contrafort... Îl zăresc și pe Fatos Kongoli, care pare foarte obosit după timpul petrecut la Moscova. A avut o perioadă plină aici. Poate prea plină. A ieșit prntre primii cu valizele în holul hotelului, dorind să se vadă plecat cât mai repede. VASILE GÂRNEȚ: În Gara Belarusă ne așteaptă o garnitură de tip sovietic, cu vagoane de clasa a doua, miliție pe peron... Călătorim patru în compartiment, înghesuiți în cușetele strâmte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
congregațiilor, atât la Beirut, cât și în alte locuri. În Liban, oamenii sunt bogați, iar statul e sărac. Și atâta timp cât nu vom avea aici un stat demn de acest nume, creștinii nu vor avea de ales decât între sicriu și valiză. E trist. Și prin aceasta suntem dezavantajați mai mult decât alții mai mult ca grecii melkiți, care-s mai numeroși ca noi și mai bine dotați. Înainte, oficiam aproape două sute cincizeci de căsătorii pe an în dioceză. Anul acesta, numai
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și de necontestat. Vezi, cazul lui Gigi Becali, care în ultimele 78 luni, l-a criticat vehement pe președinte, la toate posturile de televiziune, scoțându-i-se de la "naftalină” cele două dosare vechi de 7, respectiv de 16 ani, respectiv ” Valiza” și "Terenurile Armatei”. Urmează Dan Voiculescu , Liviu Dragneași cine știe câți vor mai fi chemați la D.N.A. Președintele Traian Băsescu nu doarme, ci, fabrică persoane, calomniază personalități românești. Pentru președinte, Victor Ponta este, în bătaie de joc ”dottore” , ”pisicuț”; Crin Antonescu ”adormit
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ne refugiem și să ne pregătim pentru a pleca, a doua zi, până la prânz cu acceleratul de București. Tatăl meu se îngrijește de acte și de hârtii mai importante. Mama nu știe ce să aleagă, cu prioritate, pentru cele două valize pregătite în acest scop. Urmează o noapte scurtă și cu un somn zbuciumat. Dimineața, după un mic dejun luat în grabă și alte pregătiri mă reped în oraș să găsesc o birjă. La locurile obișnuite, lipseau. Continuu căutarea. În sfârșit
DE TREI ORI ÎN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1710]
-
care îl trăiau. Intrăm pe teritoriul Patriei-Mamă care, după cum vom constata în curând, va fi și ea tristă, văzându-și fiica ei, Basarabia, din nou înstrăinată. Din acest moment înainte vom avea calitatea de refugiați din Basarabia. De la cele două valize, părinții mei pornesc a reclădi o nouă gospodărie și viață. Ne bucurăm împreună cu toți refugiații din Basarabia, de o primire, o dragoste și o ajutorare cu adevărat frățească. În foarte scurt timp, România va trece prin alte momente grele. Vecinii
DE TREI ORI ÎN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1710]
-
l-am Înmânat unei tinere care mi-a deschis o portiță. Spre Jerusalim Poarta Damascului Să intru de acum mai departe la bagaje. Erau trei suporturi care se Învârteau pe o bandă care aduceau bagajele noastre din avion. Îmi iau valiza și caut spre ieșire: poarta 6 era ca să ies. Ajunsă afară, las valiza jos, fac cruce și Îngenunchez și sărut pământul de 3 ori, dând slavă și mulțumind lui Dumnezeu că a fost cu mine și m-a ajutat. Afară
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Poarta Damascului Să intru de acum mai departe la bagaje. Erau trei suporturi care se Învârteau pe o bandă care aduceau bagajele noastre din avion. Îmi iau valiza și caut spre ieșire: poarta 6 era ca să ies. Ajunsă afară, las valiza jos, fac cruce și Îngenunchez și sărut pământul de 3 ori, dând slavă și mulțumind lui Dumnezeu că a fost cu mine și m-a ajutat. Afară am văzut apoi pe părintele Argatu din Suceava care mergea și el la
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
creatului "National Crime Sindicate". În anii 50 Anastasia s-a infiltrat în afacerile din Cuba, deranjându-l pe Lansky, care avea să decidă eliminarea sa. La început de 1957, Anastasia debarca pe aeroportul internațional "Rancho Boyeros" din Havana. Avea o valiză de piele, un costum gri deschis și purta un sombrero cu boruri largi și panglică lată. Sejurul de o săptămână la Havana a fost "condimentat" cu prezențe la cursele de cai, nopți în cazinouri și restaurante de lux și chefuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
a lui Fidel Castro în Chile. Lumini și umbre! Aterizând pe aeroportul José Marti din Havana am renunțat la Neruda, trecând la gânduri mai prozaice: controlul vamal. Aveam pașaport diplomatic, mă aștepta la frontieră "Omul nostru din Havana", dar în valiză aveam printre altele și câteva "articole sub embargou": în discuțiile cu colegul de la Ambasadă din Cuba acesta îmi "indicase" să aduc cu mine chibrituri, sare și... hârtie higienică. Am trecut cu bine formalitățile, la vederea pașaportului diplomatic autoritățile permi-țându-mi trecerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
O mai auzeam și de-afară, din stradă. Herman a luat legătura cu alți amatori de iarbă. Cu toții făceau tămbălău. În practică, să vinzi iarbă e o mare bătaie de cap. În primul rînd, iarba ocupă spațiu. Îți trebuie o valiză-ntreagă ca să-ți iasă cît de cît ceva bani. Dacă gaborii-ți dau năvală la ușă, e ca și cum ai avea un balot de lucernă. Fumătorii de iarbă nu sînt ca trăgătorii de marfă. Un trăgător Îți dă banii, Își ia marfa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
ca să-l scot. I-am zis să-și găsească ceva strict legal și s-a apucat de vîndut crucifixe. Ike fusese șutitor din magazine În State și pretindea că scotea o sută de dolari pe zi la Chicago cu o valiză cu arcuri În care Îndesa haine. Arcurile făceau ca părțile laterale ale valizei să se strîngă la loc. Toți banii se duceau pe coca și pe M. Dar În Mexico Ike nu fura. Spunea că și cei mai buni hoți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
s-a apucat de vîndut crucifixe. Ike fusese șutitor din magazine În State și pretindea că scotea o sută de dolari pe zi la Chicago cu o valiză cu arcuri În care Îndesa haine. Arcurile făceau ca părțile laterale ale valizei să se strîngă la loc. Toți banii se duceau pe coca și pe M. Dar În Mexico Ike nu fura. Spunea că și cei mai buni hoți Își petreceau cea mai mare parte a timpului la coteț. În Mexico hoții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
marfa. Bill era veteran. Îi știa pe toți din branșă. Avea o reputație excelentă și putea să cumpere atîta vreme cît exista cineva care vindea marfă. Mi-am Închipuit că situația trebuie să fie disperată dacă Bill și-a făcut valiza și-a tăiat-o din State. - Bine Înțeles, pot să cumpăr, mi-a zis. Dar dacă rămîn În State, o să sfîrșesc priponit pe vreo zece ani. Mi-am făcut o doză cu el și-am dat drumul la textele cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Pia și Bebe Lahovary să vorbească la Staatsbahn șefului de gară ca să ne rezerve locuri pe a doua zi prin Cernăuți, Vârciorova și Predealul fiind deja închise. Dis-de-dimineață pornirăm la gară. Acolo nu mai erau hamali; ne luptarăm singuri cu valizele; bietul ministru ducea două din cele mari. De noi se alipise de la München și Grigore Duca cu ne vasta lui, eram deci opt: mama, Pia, Ion, Bebe și Tatiana Lahovary, doi Duca și cu mine. Compartimentul nostru rezervat de șeful
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
vor înfăptui, fiind în contra tuturor regulilor și convențiunilor internaționale. Iluziile nu ținură mult. La 3 decembrie veni un ofițer să-l poftească pe Costache la Kommandantură. Aducându-mi aminte de „bagajele“ lui Vredenburch, îl povățuii să ia cu dânsul o valiză. Refuză net, i se părea imposibilă o astfel de arestare, ca pe un hoț, fără a-l preveni. A plecat. Un pre simțimânt îmi spunea că nu era vorba de un simplu interogatoriu la poliție și, cu tot frigul, cum
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
singurul direct. Bagaj mare n-am putut lua, căci administrația germană model de care ne bucuram nu răspundea de furturile din cufere. Era un sistem de a-și procura fără plată haine și încălțăminte. Prin urmare, am trimis cele două valize, de cu ziua, d-lui Wells, inspectorul poliției, la gară, pe care îl cunoșteam de mult, căci însoțea pe Ionel în călătoriile lui ca ministru. El le-a băgat prin dos în vagon și mi-a ținut un loc. Am
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
trebuia să pornească cu avionul, dar în ultimul moment s-a urcat în trenul special compus din 12 vagoane, în care erau bagajele fostului rege. Despărțirea de fiul său a fost foarte dureroasă. Se zice că a fost uitată o valiză conținând 120 milioane devize străine. Elisabeta, singura din familia regală cu care se înțelegea, ceruse cu puține zile înainte de la Banca Națională 200 milioane franci elvețieni (în Elveția), dar nu apucase să obțină decât 200 mii. În trenul regal a
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a fost. În cealaltă extremitate, mi-a povestit cineva următoarea trăire. Omul a fost chemat la Securitate și interogat: Acum doi ani, pe strada principală, ați fost văzut stând de vorbă cu un bărbat îmbrăcat în negru și cu o valiză în mână. Cine era și ce ați discutat cu el? Nu-mi pot aminti după atâta timp, nu pot să vă relatez nimic. Dacă sunteți de acord, avem specialiști care vă pot ajuta să vă amintiți, este însă nevoie de
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
mele. E văduvă acum Olga noastră de două ori: după bărbatul luat la maturitate și după amantul iubit din tinerețe, pe care-i confundă În aceeași amintire, tandră și nestrămutată, purtân du-i mereu cu dânsa În geanta cât o valiză, ferfenițată și cârpită ca vai de ea, plină de nimicuri de femeie bătrână, acte vechi și inutile, scrisori Îngălbenite, dar mai ales cu fotografiile celor doi eroi care i-au disputat viața și inima deopotrivă, cum și ale tutu ror
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
este oprită. șeful vămii întreabă cu glas aspru care este mașina în care se află Ilie Ilașcu și dispune să fie coborâte toate bagajele sale. Ilie Ilașcu, cu soția Nina și cu cele două fiice, Olguța și Tania, aveau două valize mici cu rotile și mâner și patru cutii de carton, mici și ele. Acesta era tot bagajul. șeful vămii insistă, nevenindu-i a crede că au atât de puțin bagaj. Nu înțelegea și, ca el, mulți nu vor înțelege vreodată
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
vedem ce mai urmează. Ne-am strîns lucrurile, care erau, evident, prea multe pentru un asemenea plan. Cu părere de rău, ne-am luat rămas-bun de la toți prietenii și apoi am trecut prin porțile mari ale portului. DÎndu-ne foc la valiză - am pornit În aventura noastră pe mare. POLIZONES Pasageri clandestini Am trecut fără probleme de vamă și ne-am Îndreptat curajoși spre ținta noastră. Ambarcațiunea aleasă, San Antonio, era În miezul activității febrile desfășurate În port. Fiindcă nu era mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]