2,775 matches
-
X-lea, zona din jurul Cetății Praga s-a dezvoltat într-o importantă locație pentru comerț, un loc frecventat de negustorii din întreaga Europă. În 965, negustorul și călătorul evreu Ibrahim ibn Ya'qub scria: "Praga este construit din piatră și var și este cel mai mare centru comercial. Slavii sunt cu toții curajoși și viteji... Ei ocupă pământurile care sunt cele mai fertile și pline cu diferite alimente." În 973 a fost fondată în Boemia o episcopie cu sediul episcopal în Cetatea
Praga () [Corola-website/Science/296790_a_298119]
-
sunt primiți la cină și apoi invitați la joc (horă); petrecerea continuă și în zilele următoare până în seara de 10 septembrie. In școala cu clasele I-VIII învață copiii din sat instruiți de un corp de profesori calificați. Fabrica de var, care a funcționat în tot secolul XX, și-a încetat activitatea, doar coșul din cărămidă, al cuptorului sau, înalt încât se zărește din depărtare, mai este în picioare (inclus, de altfel, și pe stema localității). In prezent calcarul din cariera
Constantin Daicoviciu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301078_a_302407]
-
acesteia. Descendenții ramurii principale a familiei de Mâtnic, respectiv IUGA de Vozestia, BOGDAN de Mâtnic și OPRIȘA de Maciova își dispută, conform documentelor, pe parcursul secolului al XV-lea, o serie de domenii feudale din jur: Prisaca, Maciova, Tincova, Ohaba Mâtnic, Var, Ciuta, Măru, Oloșag, Dragomirești. La 28 mai 1387, regele Sigismund de Luxemburg îi conferă lui Bogdan Românul ("Olahus"), fiul lui Ștefan de Mâtnic, și fiilor săi Ștefan, Dionisie, Ladislau, Nicolae și ladislau cel Tânăr cnezatul Măru, (Almalfa) de pe malul râului
Mâtnicu Mare, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301089_a_302418]
-
Vîlcana, iar în hrisoavele domnești de acordare de milă, începând cu cel din 1693, "mănăstioara" dar, mai departe predomină numele de schit. Ctitorul acestui schit este Bunea Gradișteanu, care fugind de frica turcilor veniți să-l ajute pe Constantin Basarab, varul lui Matei Basarab, sa ia domnia, s-a retras în aceste locuri. Făgăduind că de va scăpa cu viață va zidi aici o mănăstire, construiește biserica in 1654. Biserica va suferi modificări arhitectonice de-a lungul anilor. În localitate sunt
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
care trăiau 840 de locuitori și în care funcționau o biserică și o școală. Pe atunci, satul Săcueni alcătuia o comună de sine stătătoare în același plai, având 719 locuitori. În comuna Săcueni funcționau o biserică, o școală, fabrici de var, țuică și cărămidă. De asemenea, satul Adânca alcătuia și el comuna Adânca, cu 911 locuitori. La Adânca funcționau o școală întreținută de stat, cu 30-40 de elevi, o biserică, o judecătorie comunală și un șef de garnizoană. În 1925, comuna
Comuna Gura Ocniței, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301172_a_302501]
-
valea Cricovului Dulce aveau în preocuparea lor exploatarea subsolului, acesta fiind bogat în zăcăminte de petrol și sare. De asemenea se exploatează nisipul, în special de pe valea Cricovului Dulce, dar și piatră folosită în construcții, de asemenea, piatra pentru fabricarea varului alb. Comună cuprinde trei sate: Ghirdoveni, Ion Luca Caragiale, respectiv Mija, conform ultimei împărțire administrativ-teritorială din anul 1968. Reședința comunei este satul Ghirdoveni. Din punct de vedere al regiunilor de dezvoltare, comuna Ion Luca Caragiale este situată în Regiunea Sud
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
de cărămidă dispusă pe colț. La exterior monumentul este înconjurat de un brâu median. Pictura murală a acestei biserici cu caracteristici artistice post brâncovenești, datează din anul 1724. Sub acest strat de pictură, mai apare o decorație pe suport de var, imitând cărămida.
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]
-
4 gospodării și 5 case de vacanță. Terenul majoritar este plan, favorabil construcțiilor. Trupul II - cuprinzând doar o singură gospodărie este situat pe malul drept al văii Geoagiului. Trupul III - situat tot pe malul drept al văii, după gura de var sare a pârâului Bolghiu cuprinde 3 gospodării și case de vacanță aparținând Mănăstirii. Trupul IV - „Cheile Mănăstirii” cuprind 2 gospodării și o casă de vacanță aparținând Mănăstirii. Lângă acest trup pe teritoriul „Rezervației naturale” Cheile Mânâstirii au fost ridicate 3
Fața Pietrii, Alba () [Corola-website/Science/300239_a_301568]
-
1968, p. 199, nr. 7; D. Tudor, Orașe, p. 179; TIR, L 34, p. 60; M. Chițescu, E. Popescu, SCN, 6, 1975, p. 225; RepAb, p. 97-98, pct. 78/3.). În anul 2010 Baumit, firma proprietară a unei fabrici de var, a intrat în litigiu cu Composesoratul Geomal și Primaria Stremț. Composesoratul Geomal a câștigat procesul de fond, prin sentință definitivă și irevocabilă. Cu toate acestea inca nu a fost pus in posesie. În vara anului 2010 din cauza exploziilor din cariera
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
intrat în litigiu cu Composesoratul Geomal și Primaria Stremț. Composesoratul Geomal a câștigat procesul de fond, prin sentință definitivă și irevocabilă. Cu toate acestea inca nu a fost pus in posesie. În vara anului 2010 din cauza exploziilor din cariera de var, pe fondul unei perioade cu ploi, s-au produs grave alunecari de tern, e.g. ruperea platformelor cantarlui si birourilor si a stilpilor de cablu/telefon. La baza Magurii s-a format un crater pe o proprietate privată, teren agricol vecin
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
Mehedinți - în partea vestică - și Piemontul Getic - în partea de est. Condițiile naturale menționate au impus locuitorilor de aici ocupații precum creșterea animalelor, cultivarea pomilor fructiferi și cultivarea plantelor leguminoase și cerealiere. Tot aici, localnicii au valorificat dintotdeauna piatra de var, locuitorii de pe Valea Runcului, în primul rând, fiind cunoscuți în zonă și sub numele de “vărari”; la cca. 1 km. de limita așezării se găsesc și astăzi cuptoare, varnițe. Mulți locuitori, în trecut, practicau cărăușia, transportând varul, lemne sau fructe
Comuna Șovarna, Mehedinți () [Corola-website/Science/301614_a_302943]
-
dintotdeauna piatra de var, locuitorii de pe Valea Runcului, în primul rând, fiind cunoscuți în zonă și sub numele de “vărari”; la cca. 1 km. de limita așezării se găsesc și astăzi cuptoare, varnițe. Mulți locuitori, în trecut, practicau cărăușia, transportând varul, lemne sau fructe, prin satele cele mai îndepărtate ale Olteniei, dar și în Banat. Cea mai veche menționare documentară (cunoscută azi) datează din 10 ianuarie 1511, pe când era voievod al Țării Românești Vlad cel Tânăr (Vlăduț), fiul lui Vlad Călugărul
Comuna Șovarna, Mehedinți () [Corola-website/Science/301614_a_302943]
-
Existau cinci magazine, un hotel, o brutărie, o ceasornicărie, două ateliere de argintărie, trei croitorii, patrusprezece cizmării, o măcelarie, un atelier de pălării, două frizerii-bărbierii, două ateliere de tâmplărie, două manufacturi, o moară, un atelier mecanic și o făbricuță de var Pe la sfârșitul secolului XIX ., în Dobra trăiau 1202 români (în anul 1891), exista o școală cu 3 învățători și o învățătoare, un oficiu poștal precum și , fondat în În 1925, Dobra avea 1551 locuitori. În Dobra s-a născut dirijorul Miron
Dobra, Hunedoara () [Corola-website/Science/300546_a_301875]
-
cu șindrilă. În secolul XIX pridvorul de lemn a fost înlocuit cu o tindă de zid. În altar pe peretele de răsărit, de-o parte și de alta a ferestrei axiale, se află doi îngeri diaconi (figuri parțial acoperite cu var) lăsând să se presupună că deasupra ferestrei sau poate în glaful acesteia a fost reprezentat Iisus prunc în potir, ca simbol al jertfei euharistice. Capul îngerului reprodus oferă un admirabil exemplu de interpretare originală a modelelor bizantine de epocă: ovalul
Ribița, Hunedoara () [Corola-website/Science/300557_a_301886]
-
și destul de bine păstrată. Decupate pe un fond ocru, figurile care alcătuiesc ansamblul votiv sunt următoarele: Sfântul Nicolae, lângă care se află fratele său Miclăuș și o lungă inscripție pictată. În extremitatea vestică a acestui perete a fost degajată de sub var o frumoasă figură de sfânt, detaliu din compoziția iconografică Schimbarea la față.
Ribița, Hunedoara () [Corola-website/Science/300557_a_301886]
-
în Turda. În acest oraș își desfășurau activitatea următoarele fabrici: una de ape gazoase, una de bere, una de ciment, două distilerii, una de mobilă, una de pielărie, una de produse chimice, una de săpun, una de sticlă, una de var, o turnătorie. În afară de aceste unități industriale, pe teritoriul județului se găseau fabrici de ape gazoase, cărămizi, țigle, fierăstraie pentru fasonat lemnul, mori sistematice, mori de apă, oțet, pielărie, sârmă, spirt, vopsele. De asemenea, exista Salina Turda, unitate închisă definitiv în
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
locuitorilor din Livadia, ca de altfel și a celor din alte zone ale Ardealului. În preajma Sărbătorilor de Crăciun și Paște casele erau zugrăvite în interior, după ce se goleau camerele de locuit de mobile se „văruiau" (se dădeau 2-3 straturi de var), aceasta era și o dezinfecție a camerelor, a locuinței. Tot de sărbători, mai ales copii dar și adulții primeau cadouri: haine, încălțăminte, căciuli, brâie, haine „de oraș"(în primele decenii ale secolului XX). În postul crăciunului se strângeau pe ulițe
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
miliție” și în Livadia, dar acum era modernizat, funcționau “dubele negre”. Generațiile actuale de săteni, nu știu absolut nimic despre atmosfera satului bunicilor lor. Casa de locuit era construită din piatră, la începuturi cu mortar de pământ și ulterior cu var sau ciment. De asemenea mai târziu piatra a fost înlocuită cu cărămida pe care și-o făceau singuri. Cărămizile, făcute cu materie primă extrasă din solul din jurul satului, erau stivuite într-un anumit fel sub forma unui cuptor, cu spații
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
singuri. Cărămizile, făcute cu materie primă extrasă din solul din jurul satului, erau stivuite într-un anumit fel sub forma unui cuptor, cu spații interioare în care se introduceau bucăți de calcar și se ardeau reușindu-se obținerea a două propduse: var și cărămida arsă. Fundația casei era confecționată din piatră poncé, de tip burete, care se preta la o fasonare mai ușoară după dorința proprietarului. Acest lucru avea inconvenientul că datorită structurii spongioase a pietrei fundația absorbea apa și întreținea igrasia
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
și clorinare apoasă până la acid tricloracetic și încheiată cu reducerea electrolitică la acid acetic. Până în 1910, acidul acetic glacial era obținut din "sucul pirolignos" prin distilarea lemnului (v. mai jos). Acidul acetic era izolat ulterior prin tratarea cu lapte de var (hidroxid de calciu), iar produsul rezultat (acetat de calciu) era apoi acidifiat cu acid sulfuric obținându-se acidul acetic. Pe atunci, Germania producea 10.000 tone de acid acetic glacial, din care cam 30% era folosit pentru manufacturarea vopselei indigo
Acid acetic () [Corola-website/Science/300702_a_302031]
-
imediata apropiere: cereale, animale și produse animale. Aici funcționau o uzină electrică, o fabrică de bere, o fabrică de spirt, 5 fabrici de ulei, 2 fabrici de bomboane, o fabrică de săpun, 12 mori, 1 carieră de calcar pentru fabricarea varului, 3 fabrici de cărămidă și un abator comunal. De asemenea, își desfășurau activitatea în localitate o agenție a Băncii Naționale a României, Banca "Basarabia", Banca Corpului Didactic, Banca "Cetatea", 2 bănci populare, Banca de împrumut și păstrare. Fiind un centru important pe plan
Hotin () [Corola-website/Science/300761_a_302090]
-
ce țin de ele.... Pe lângă fragmentele de pictură din interiorul bisericii sau din ambrazurile ferestrelor, un important ansamblu de pictură se găsește într-o capelă din turnul de est. Pictura de aici, realizată între anii 1460-1470 a fost acoperită cu var după Reformă și curățată în anii 1920. Iconografia acestei picturi se evidențiază printr-o remarcabilă sinteză între pictura apuseană și cea bizantină. Tema dominantă a acestui ansamblu este Judecata de Apoi. Alte scene sunt inspirate din viața Fecioarei Maria, dar
Hărman, Brașov () [Corola-website/Science/300946_a_302275]
-
din apropierea cătunului Gugu. A fost legat cu funii și i-au introdus mâinile în despicătura unui trunchi de copac strângându-i-le în el până la strivire. Apoi l-au ars de viu într-o ,caminiță” în care tocmai se ardea varul. Ingroziți de această pedeapsă cumplită oamenii din sat au numit locul respectiv ,Groapa Bodonii” Bătrânul Coste Copil își aduce aminte de acțiunea de împărțire a unor domenii boierești, împărțire numită ,lanț”. Evenimentul a avut loc în urmă cu mai bine
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Intrucât locuiau în aceste ținuturi împădurite erau numiți de către oamenii de la câmpie „pădureni” și erau foarte apreciați îndeosebi pentru produsele de origine animală pe care le desfăceau. De asemenea au fost curând cunoscuți până în ținuturile Sălajului și zona Oradiei pentru varul pe care-l fabricau în ,caminițe”. De altfei vărăritul este una din preocupările de bază ale multor locuitori chiar și în zilele noastre. Caminițele sunt niște cuptoare cilindrice de mari dimensiuni săpate într-o pantă. Cei pricepuți adună piatra de
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
pe care-l fabricau în ,caminițe”. De altfei vărăritul este una din preocupările de bază ale multor locuitori chiar și în zilele noastre. Caminițele sunt niște cuptoare cilindrice de mari dimensiuni săpate într-o pantă. Cei pricepuți adună piatra de var pe care o așează în cuptoare alternând un rând de piatră cu unul de lemne. Se arde câteva zile după care se răcește și se valorifică. Oamenii veniți în acest ținut au adus cu ei o anumită experiență de viață
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]