3,223 matches
-
lumilor și eterna lor devenire, adică ciclul teribil al nașterilor, morților și reîncarnărilor determinat de karma. La veghea a doua, Gautama își recapitulează nenumăratele vieți anterioare și contemplă în câteva clipe existențele nesfârșite ale celorlalți. În timpul celei de-a treia veghi din noapte, a avut loc Revelația, Consacrarea sau Trezirea (boddhi). Acum, Gautama a înțeles că existența este suferință și că la eliberarea de suferință se ajunge prin suprimarea dorinței de viață. Cauzele suferinței i s-au înfățișat cu o limpezime
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Are loc o ultimă convertire, cea a ascetului Subhadra (păli: Subhadda) din Kuśinagara. Apoi Buddha își cheamă discipolii și le adresează ultimele cuvinte: „Toate lucrurile compuse sunt trecătoare. Încercați să vă împliniți țelul cu sârguință”. În sfârșit, în a treia veghe din noapte, Buddha străbate toate cele opt etape ale meditației și intră în Parinirvăṇa. Era noaptea cu lună plină din luna Kărttika, noiembrie 478 sau 487 î. Hr.. Preafericitul a murit aproape de orașul Kuśīnagara (păli: Kusinăra), astăzi Kasia în Uttar Pradesh
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
confruntarea dintre bine și rău cu triumful binelui la final. Din acest motiv, înfrângerea lui Măra are o însemnată funcție soteriologică. Este posibil ca toată această confruntare să reprezinte în mod alegoric zbuciumul interior din mintea lui Gautama. În prima veghe a nopții, între orele 18-22, Śăkyamuni și-a amintit toate viețile sale anterioare, miile de nașteri prin care a trecut. „Desigur - a conchis el - această lume este neapărată și neajutorată și ca o roată se învârtește fără încetare”. Iluminatul a
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
conchis el - această lume este neapărată și neajutorată și ca o roată se învârtește fără încetare”. Iluminatul a văzut că lumea nașterii și a morții, saṃsăra, era „lipsită de substanță, ca și măduva unui platan”. În cea de-a doua veghe, între orele 22-2, el a dobândit „ochiul divin de o puritate perfectă” și a văzut că renașterea ființelor depinde de meritul faptelor lor, însă „nu a văzut nimic substanțial în lumea devenirii, așa cum nu se găsește nici o măduvă în arborele
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
că renașterea ființelor depinde de meritul faptelor lor, însă „nu a văzut nimic substanțial în lumea devenirii, așa cum nu se găsește nici o măduvă în arborele de platan atunci când i se cojesc straturile unul câte unul”. În cea de-a treia veghe, între orele 2-6, a văzut adevărata natură a lumii, a văzut cum avariția, înșelătoria și ignoranța produceau răul și împiedicau coborârea de pe roata renașterii. Culmea transei sale a fost Trezirea, starea de atotcunoaștere. „Din creștetul lumii în jos el nu
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
timiditate și un farmec deosebit care stârnea admirația mamei. Inteligent, el își cunoaște bine mama, observă toate schimbările care se petrec cu dânsa și, deși sfios și supus, el îi ghicește toate gândurile. Devenirea sa ca bărbat se face o dată cu veghea din râpă a osemintelor tatălui său, când se simte înfricoșat. Desăvârșirea formării lui Gheorghiță ca bărbat se produce în scena finală, când îl lovește pe ucigașul tatălui său cu baltagul, împlinind dreptatea: "feciorul mortului simți în el crescând o putere
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Alai de morți livizi și umbre, de restul lumii lor uitate./ De-a lungu-și mână-n-nepăsare puhoiul apei ucigașe/ Din care bem cu resemnare scursura marilor orașe./ Săpăm și dăm de oase-n zeghe, bucăți de lanțuri și cătușe/ Cutezătorilor de veghe al lașilor mereu călușe./ Mă-urmărește această baltă, cortegiu sumbru și martir,/ Târșiți spre lumea cealălaltă precum pohodul la Sibir./ Mai văd mulțimea imbecilă ducând afară viața ternă/ Îți vine să-i plângi de milă, de aici din fundul de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
castron de varză pe sub zeghe... Da’ când venea ăsta, se simțea mirosul de varză... și vedeai o sută de capete cum se ridicau. Și eu intram cu varza sub pătură, să nu mă vadă ăia, că era un bec de veghe acolo În dormitor, și o Înghițeam așa netocată... El avea ce avea cu intelectualii. Și i-am spus: „Bă, tu n-ai treabă cu intelectualii, băi, că n-ai putut fi tu intelectual, că asta nu e nici o nenorocire, că
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pune problema contradicțiilor etice. Nu există revoluție etică. Adevărata problemă o reprezintă contradicțiile etice... Problemele etice sunt probleme de incertitudine.” De aici, din nedeterminare și incertitudine, din marile potențialități ale golului, ale derizoriului, din vid și inconsistență apare așteptarea și veghea și imboldul creator, adică demiurgic, precum din hăul primordial a apărut creația, viața. Premiul „Sebastian Costin”, decernat În „capitala eternă”, Ierusalim, poartă numele unui distins poet român imigrat și decedat În Israel. El este conferit, prin grija văduvei poetului, născută
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
data asta, și restrâns de Îngândurări nocturne. Politicoasa sociabilitate, fermitatea distanțării de intrușii agasanți, așa cum le contemplasem la primele Întâlniri, dobândeau acum o imagine Întregitoare. Controlul lucid al disponibilităților se articula Încă de atunci, cred, Într-o instinctivă și intensă veghe (să-i spunem și „decentă”?) În a proteja interioritatea, vulnerabilitatea, contrarietățile, din care doar În răstimpuri țâșneau impulsuri irepresibile. Dialogul nostru prim, Întâmplător și deopotrivă surprinzător, deschisese șansa unuia real și durabil, În care sensibilități diferite aveau să se dovedească
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
a „accentelor” acestor personalități accentuate. Stăruință monahală a lecturii, iconoclastă independență interpretativă. Complementaritate echilibrantă, am zice, a unui temperament liric hrănit de fisuri și fervoare, de luciditate și langoare, senzualitate și Înstrăinare. Se confirmă, astfel, În alt registru, vocația participativității, veghea analitică, intensitatea cerebrală. Exigenta solidarizare intelectuală cu figuri emblematice ale spiritului național prilejuiește, deloc surprinzător, incursiunea În clivajele, căderile și culmile creației, ca și În dramatismul biografiei, firește. „Pentru Caragiale”, scrie Marta Petreu, „cunoașterea este o «activitate a sufletului omenesc
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
fără să se Înstrăineze, totuși, de „matca” originară. Atât de firesc asimilată această abordare fair a contradicțiilor vieții, pentru că atât de adecvată, de fapt, propriului temperament și caracter, propriilor criterii de comportament. În „haosul” democratic al ciocnirilor diversității există, de veghe, un imuabil criteriu moral care este, până la urmă, și al inteligenței, nu doar al onestității. Fidelitatea față de prieteni nu este neapărat anulată de fidelitatea față de principii, dar când vine În conflict insolubil cu ele, trebuie să cedeze prioritatea. Doar astfel
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
inofensivă”, ca și „puterea de a imprima relief percepției directe, prizei concretului diurn”. Proza de observație realistă, modulând acuitatea nu o dată sarcastică și o discretă tandrețe reprimată Își află stilul propriu. Incidențele tăioase sunt potențate În schimbul energetic dintre senzorialitate și veghea constantă a lucidității. „Marea acuitate a universului senzorial”, cum spune Raicu, are În vedere senzorialitatea „inteligent filtrată, cu totul și cu totul alta decât cea vag vibratilă, cețoasă și vaporoasă, aproape caricaturală În insignifianța ei, caracteristică unui Întins sector al
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și scump plătite, reevaluările merită, Într-adevăr, am avut de atâtea ori prilejul să constat, Întreaga noastră gratitudine. New York, august 2004 Lumea În două ziletc "Lumea În două zile" „Din adânc, dinăuntru te ridici. Lumina luminează dar mai ești acolo. Veghea se Întrupează dar ești Încă acolo. Liniștea e În tine, frica În tine. Un picior se mișcă, o mână se mișcă. Sângele crește. Aerul intră În tine... Trupul devine al tău, are greutate și dă. Ești În lume... Mâna femeii
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
tot ce a scris Blecher este impregnat de o astfel de fervoare a eternului, a măreției În vulnerabilitate. Cum spune Pascal, „un copac nu-și cunoaște mizeria”... Tragica asumare a destinului, În deplină cunoștință, cu o acuitate mereu În alertă, veghea până la capăt, marea posesie strict și tragic omenească, spulberă instantaneu obiecțiile ce s-au dus dintotdeauna acestui tip de literatură și de spiritualitate, considerată pesimistă, excesivă sau chiar patologică În nestrămutata ei fidelitate față de adevăr, În primatul pe care l-
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
țigară nici În metrou, unde interdicția era unanim respectată... „Mai avem doar pentru două săptămâni cu ce să ne Întreținem” - este Însemnarea pe care o găsim În această perioadă În Jurnalul său. Însingurarea și lipsurile, tensiunea spiritului său mereu de veghe imprimau Întâlnirii cu oamenii, cu casele și cărțile, cu cheiul masiv al numeroaselor canale și cu masa cafenelei, totdeauna acoperită de ziare, scrumiere și cești cu cafea, o particulară expresivitate, decupate, prin forța iradiantă a personalității sale, din apatia morbidă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
adevăratei iubiri... ar putea cititorul să-i reamintească pasagerei prea absorbite a-și raționaliza impulsurile. Acest „spor” de cunoaștere și de biografie are totuși, se va dovedi, inevitabilul efect că, acum, relația dintre trup și spirit pare schimbată: spiritul, de veghe, se lasă pătruns, Înregistrează pulsațiile și somația confuză, urgentă, a „trupului” care, oricât ar spera altminteri eroina, nu mai este doar trup. Totul se Întâmplă, constată uimită Claudine, doar pentru că absenta, pentru câteva zile, de acasă!... Riscantă evadare din privilegiile
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
zvârlită spre cerul surd și mut. Cerul senin ca nemărginirea albastră și mut ca hăul de sare din Marea Moartă. Gândiți-vă ce se Întâmplă pe străzile și În casele și În paturile efemerității, În grădinile rodind râsul Îndrăgostiților, În veghea nocturnă, când auzi xilofonul de fildeș al pustiului. Amintiți-vă pâlnia telefoanelor turmentate de codul iluziilor și ascultați vuietul de șrapnel al urii În fiecare zi și fiecare oră și fiecare clipă a secolelor devenite piatră. Dăltuiți amintirea ororii În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
să pareze loviturile, care cădeau asupra Legiunii din afara ei, altele chiar din interior, din nepricepere sau exces de zel sau altele independente de voința umană cum a fost cutremurul din noiembrie. Cine vrea să înțeleagă rolul de permanentă lampă de veghe sau de paratoner al Legiunii sau de permanență organizatorică al lui Nicolae Petrașcu este suficient să urmărească succesiunea trepidantă a evenimentelor descrise de Comandantul Horia Sima în cele două volume din Era Libertății și își va da seama de contribuția
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a pământului și că florile pomilor sunt drăgălașe ca surâsul unui copilaș din leagăn; căzute de pe crengi, ele tot râd”. (Ionel Teodoreanu ) “Și ulița l-a învățat că toamna e o lumină blândă aprinsă de copaci, să fie candelă de veghe pământului trudit”. (Ionel Teodoreanu) ,, Clipele de fericire a căror prezență o păstrăm vie sunt supuse unei selecțiuni care ne scapă cu totul și folosește criterii ciudate. Sar crede că ne rămân cele de bucurie intensă. Ori legate de însemnate evenimente
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
a pământului și că florile pomilor sunt drăgălașe ca surâsul unui copilaș din leagăn; căzute de pe crengi, ele tot râd”. (Ionel Teodoreanu ) “Și ulița l-a învățat că toamna e o lumină blândă aprinsă de copaci, să fie candelă de veghe pământului trudit”. (Ionel Teodoreanu) ,, Clipele de fericire a căror prezență o păstrăm vie sunt supuse unei selecțiuni care ne scapă cu totul și folosește criterii ciudate. Sar crede că ne rămân cele de bucurie intensă. Ori legate de însemnate evenimente
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
Zile slăvite, București, 1951; Față-n față, București, 1954; 600 de milioane de oameni liberi, București, 1954; Oamenii înving, București, 1955; Vă chem!, București, 1955; Versuri alese, București, 1955; Liberi și stăpâni, București, 1956; Țară minunată, București, 1956; Cântece de veghe, București, 1959; Oameni și căști, București, 1959; Cupa cu garoafe, București, 1960; Atenție - sens unic!, București, 1961; Și ziua ard stelele, București,1961; Un om și un frate, București, 1961; Fântâna soarelui, pref. Radu Popescu, București, 1963; Poezii, București, 1963
FRUNZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]
-
continuând să fie o prezență activă în reviste ieșene și bucureștene, precum „Ediția specială”, „Cuvinte literare”, „Vlăstarul”, „Floarea de foc”, „Șantier”, „Reporter”, „Viața literară”, „Hasmonaea”, „Adam”, „Facla” ș.a. Uneori a semnat și Luca Dan. Volumele Oglinzi fermecate (1930), Ceasul de veghe (1937) și Glod alb (1940) au fost bine primite de critica epocii. Format în vecinătatea lui Tudor Arghezi, D. scrie o poezie aerisită, cu imagini insolite, construind pasteluri vitaliste. Melancolizând ușor, versurile lui imaginează spații stilizate, de o somptuozitate discretă
DELEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286718_a_288047]
-
zilele, 1966, Cartea dorului, 1968 ș.a.), fără a depăși întru totul banalitățile liricii erotice, reușesc să înscrie sentimentul de iubire într-un delicat univers meditativ. A tradus din I. Groper și I. Manger. SCRIERI: Oglinzi fermecate, Iași, 1930; Ceasul de veghe, București, 1937; Glod alb, București, 1940; Poezii pentru copii, Chișinău, 1947; Krasnodon, Chișinău, 1950; Buzduganul fermecat, Chișinău, 1951; Nepoțica o învață pe bunica, Chișinău, 1951; Versuri noi, Chișinău, 1952; Mi-i drag să meșteresc, Chișinău, 1953; La noi în ogradă
DELEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286718_a_288047]
-
sezon (1984), cu note autobibiografice, pune în dezbatere, prin destinul unui tânăr absolvent de filologie repartizat în provincie, problema generației de intelectuali din perioada postbelică. Și un alt roman, Neuitatele amurguri (1988), radiografiază realitatea socială trăită de autor, în timp ce De veghe pentru învingători (I-II, 1987-1989), construit prin alternanța unor secvențe temporale situate în trecut și în prezent, restituie dramatismul anilor primei conflagrații mondiale. SCRIERI: Timpul din ziduri, Craiova, 1976; Spații teatrale, Craiova, 1979; Trebuia să se nască Brâncuși, București, 1981
DIACONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286746_a_288075]