3,798 matches
-
La rândul său, rebbe Razvirter, Shalom Eliezer Halberstam, le amintea principiul credinței și al încrederii în Dumnezeuqqqq evreilor care se plângeau de soarta lor în acea perioadă neagră și le cerea să urmeze căile divine. Doctrina centrală a hasidismului este veselia în fața extremei adversități, care la rândul ei întărește credința în Dumnezeu. De aceea conducătorul spiritual al dinastiei Spinker, Yitzhak Weiss, dansa și cânta în trenul care-l ducea la Auschwitz. "Curăță-ne inimile, striga el, astfel Te vom sluji în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
pe glezne. Nuduri și chipuri de o frumusețe nepământeană erau luminate de razele lunii. Doar părul despletit, ținut pe creștet de o cunună de flori, le mai acoperea goliciunea. La un semn, se prindeau de mână și, în chiote de veselie, se puneau a se învârti. Horind, pârjoleau iarba sub tălpile și călcâiele încinse de jocul lor fermecat. Locul rămânea ars încât nici otava nu avea să mai crească pe el. Cu muțenie și sminteală îi pedepseau pe băietanii care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
aminte spre cerul de deasupra lor. Fețele li se luminau sub razele lunii, dezvelind niște chipuri de îngeri rătăciți prin creieri de munte. Pe obraji li se prelingeau lacrimi de bucurie. Trânteau cușmele de pământ și scoteau un chiot de veselie. Își dădeau seama că, pe cât de singuri, pe atât de liberi erau în acest colț uitat lume. Și așa urmau să-și ducă traiul, până când aveau să fie îngropați de fârtați în strungă spre odihna lor veșnică. 6. ROADELE MOȘTENIRII
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
creștinismul nu scapă valului „mistic și dionisiac”, după cum o dovedesc noile liturghii ce revalorizează excesul senzorial și uitarea de sine, spontaneitatea și senzualitatea. După secole de dispreț și de nesocotire a carnalului, apar slujbe religioase punctate de culoare și de veselie, de dansuri convulsive, de jazz, de ritmuri rock și folk. Prin contracultură, „un fel de exaltare și chiar de elan dionisiac își regăsește întreaga vigoare” în Occidentul anemiat de reprimarea sărbătorii, a fanteziei și a senzualității 1. De unde și reînvierea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
bucuria de a fi împreună, de a împărtăși niște emoții, de a vibra la unison cu colectivitatea. Neo-sărbătoarea este cea care aduce un fel de satisfacții imposibil de găsit pe rafturile magazinelor și ale supermagazinelor: plăcerea de a participa la veselia colectivă, de a trăi o stare de efervescență împărtășită, de a te simți aproape de ceilalți. Dar, paradoxal, universul fericirii private este cel care a dus la nevoia de a gusta bucuriile trăite în comun, și asta ca o nouă modalitate
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
din ceea ce ar putea semăna cu dezlănțuirile de ultragii și insulte, de grosolănii blasfematorii, cuvinte obscene și triviale, cu „bastonadele” și alte asemenea manifestări de răutate și de impudoare, tipice pentru festivitățile din timpul carnavalurilor 35. Carnavalul era perioada de veselie a „lumii pe dos” care se traducea prin divertismente în ruptură cu obiceiurile și morala în vigoare. Nimic din toate acestea nu se mai petrece astăzi. Nimeni nu se mai amuză proferând insulte gratuite, schimbând cuvinte obscene, bătându-și joc
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
pietre 36? Societățile noastre au încetat să mai penduleze între o extremă și alta; în mod obișnuit, normele și regulamentele în vigoare nu mai sunt abolite nicăieri. Sărbătoarea hipermodernă nu mai inversează nimic, nu abolește nici reguli, nici tabuuri; acum, veselia colectivă e structurată integral de principiile vieții cotidiene: securitatea, sănătatea, igiena vieții, respectul persoanei, convivialitatea, politețea, pudoarea. Suntem dincolo de transgresiune, de „lumea pe dos” și de alte asemenea manifestări: avem sărbători cuminți și curate, sărbătoarea light aliniindu-se la valorile
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
amintesc de vechile forme de exces. Beției simțurilor și cheltuielilor transgresive le-au urmat bucuria cuminte a plimbării, a privitului, a pierderii în mulțime. Este ora petrecerilor „super” sau conviviale: nebunia festivă a cedat locul rațiunii distractive. Carnavalul era momentul veseliei „de sărbătoare”, a râsului general, nestăvilit 38, manifestat prin bufonerii și insulte gratuite, batjocuri și glume, parodii și travestiri ale vieții obișnuite. Acest râs popular și colectiv s-a cam epuizat; a expirat ca tendință dominantă râsul agresiv, grosolan, scatologic
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
cât te ține gura, râsul puternic, nestăpânit, care se exprimă cu tot corpul, a devenit tot mai rar, într-atât a ajuns de sinonim cu vulgaritatea. Lumea festivă s-a scuturat, în mare parte, de vechiul său caracter debordant de veselie. Astăzi, cineva nu prea mai caută să amuze, să facă farse, să-și bată joc de alții, să comită vreo nerușinare în public. Oamenii merg, ascultă orchestre, telefonează, se adună la taifas în grupuri mici, dansează între ei, se dau
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
astfel ăncât o atentă observație poate oferi o mare cantitate de informații relevante. Spre exemplu: gesturi moi, de mică amplitudine pot sugera diferite stări cum ar fi: atitudine defensivă, teamă, oboseală indiferență plictiseală; gesturlie bogate ample, largi, sugerează bună dispoziție, veselie, dorința de a se antrena, de a câștiga; gesturile repezi, violente denotă iritabilitate, nevoia de afirmare, de dominare.varietatea gesturilor impune interpretarea lor în raport cu situația concretă, cu mijloacele verbale utilizate și alte caractersitici ale expresivității cum ar fi mimica. Mimica
ANALIZA EFICIENȚEI FORMĂRII ATITUDINILOR ÎN CADRUL LECȚIILOR DE EDUCAȚIE FIZICĂ LA ELEVII DIN CICLUL LICEAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Teodora Mihaela Iconomescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_781]
-
Terenul e însă pregătit cu grijă: încă din prima scenă, dualitatea fundamentală pe care e construită întreaga acțiune apare limpede formulată în vorbele lui Tezeu: în palatul ducal, în așteptarea sărbătoririi nunții sale cu Hipolita, regina Amazoanelor, Tezeu îndeamnă la veselie și la voie bună, la alungarea tristeții, dar nu uită totuși să-i amintească viitoarei soții că îi câștigase dragostea cu spada, războindu-se pentru ea. Hipolita fusese „victima” unei duble răpiri, tandre și violente totodată, și, aidoma Desdemonei în fața
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
propriei ființe și la edificarea propriei autonomii. Singura jubilare autentică: plăcerea pe care o găsești în tine însuți. Pentru că bucuria vizată de demersul lui Democrit - ea traduce termenul euthymia - trimite la pacea sufletului, la buna lui organizare, dar și la veselie, la bună dispoziție, precum și la sănătate morală. Nu departe se află absența tulburărilor, armonia interioară, echilibrul, starea de bine, congruența, liniștea sufletească, fericirea. Toate traducerile se mișcă în aceste ape și confirmă eudemonismul și hedonismul poziției abderitane. Tăria sufletească - o
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
și plăcerea permanentă stipulată de el, fără limite, activă, voluntară. O plăcere definită negativ în Grădină: să nu suferi, să nu te temi, să nu duci lipsă, să nu pătimești; o plăcere căutată în mod pozitiv la Cirene: bucurie, jubilație, veselie, toate active și militante, expansive, demonstrative. Pâinișoarele și apa primului, parfumul costisitor al celuilalt, hedonismul ascetic epicurian contra hedonismului jubilatoriu cirenaic. În realitate, lucrurile par mai puțin distincte decât o afirmă tradiția. Doxografia cirenaică propune puține texte utile pentru tranșarea
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
să ofere nu atât două concepții opuse, cât două variațiuni pe aceeași temă. Hedonismul lor prezintă o diferență de intensitate, și nu de natură. Pentru că filosoful ascet plăpând și bolnăvicios jubilează la plăceri instantanee: blândețe, prietenie, conversație, filosofia practicată, bucuria, veselia, tot atâtea plăceri dinamice; la fel, filosoful risipei și al sănătății depline, în măsura în care propune o metodă filosofică pentru a ajunge la plăcere, nu trăiește asemenea animalelor, doar în dimensiunea imediată a timpului. Epicur cunoaște cinetica jubilării. Aristip nu ignoră plăcerile
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
regretăm sfârșitul unei partide triste. În niciunul din cele două cazuri - și nimeni nu se sustrage acestei alternative (viață reușită sau ratată...) - moartea nu-i o catastrofă. Cel mult o ocazie de a pune punct final unei experiențe pline de veselie sau de a termina odată cu o vale a plângerii. Celor îndărătnici, gata să obiecteze că, tocmai, ipoteza unei existențe radioase poate suscita dorința de a-i mai adăuga ceva și a beneficia de o prelungire, Lucrețiu le răspunde dinainte afirmând
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
mănușă întoarsă pe dos, el descoperă acum reversul comic al situației dramatice. Este un exercițiu - ansamblul exemplelor o confirmă - ce antrenează dezinvoltura ludică, devierile ei trecătoare și urmările ei neprevăzute. Să remarcăm, totuși, că nu întotdeauna ceea ce debutează sub semnul veseliei și al glumei se și sfârșește la fel. Jocul generează incertitudine. Iată de ce răsturnarea ludică a supravegherii nu va constitui doar o sursă de comic, căci, în cazul unor evoluții neașteptate, ea se poate afla la originea unor descoperiri neprogramate
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
noi să avem mai mult umor. În ce ne privește, avem oarecare antrenament, pentru că, sub dictatură, umorul era adeseori o sursă de bucurie compensatoare, o soluție de supraviețuire. Dar era un umor „de fermentație”, un umor fără mare legătură cu veselia. Un fel de a rîde în ciuda fundalului lipsit de orice haz al ideologiei totalitare. Peter Berger, un sociolog care trăiește la Boston, dar s-a născut la Viena, vorbea, la un moment dat, despre „teribila lipsă de umor a ideologiilor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
tv; puțin; rădăcini; reîntoarcere; relax; România; sanctuar; scriu; sensibilă; sentiment; sfînt; în siguranță; Smiley; stabilitate; stare de bine; stau; pe stradă; străinătate; sufletește; șah; școală; tata și mama; tată; televizor; temelie; Tîrgu-Mureș; TV; la țară; ușă; vara; vatră; veghe; verde; veselie; vilă; vis; vrea; wi-fi (1); 783/228/62/166/0 acru: lămîie(157); amar(70); dulce(62); borș(51); gust(43); oțet (26); murături(20); sărat (19); neplăcut(18); rău(18); lapte(15); castraveți(12); bun(11); dezgustător(9); castravete
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
din copilărie (2); coșmar (2); fotografii (2); frumusețe (2); iluzie (2); istorie (2); lacrimă (2); liceu (2); memory (2); momente (2); momente plăcute (2); pază (2); plăcintă (2); povești (2); prieten (2); regrete (2); revedere (2); urîtă (2); veselă (2); veselie (2); veșnicie (2); -; abis; activități; aducere-aminte; album; amintesc; ani; arat; atent; bancă; Bulgaria; bune; bunei; bunica; bunici; cald; cap; carte; casă; cărți; cînd; cîntec; clar; clipe trecute; comemorare; copilărească; copilăria; dar; de demult; depărtare; deprimant; drag; cei dragi; drăguț; duioșie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
plăcere; poftă; pojar; posed, posesiune; posibilități; preț; prioritate; a fi proprietar; prosperitate; pumn; purta; a putea; puțin; respect; reținea; satisfacție; sărăcie; sentimente; siguranță; soție; stare; statut; stea; strînge; suflet; surori; al tău; telefon; trebuință; tupeu; ține; a ține; ură; valoare; veselie; vîrstă; vorbește; vrăjeală; XG (1); 762/217/75/142/1 avere: bani (232); bogăție (173); bogat (32); avuție (23); mare (21); aur (19); moștenire (15); putere (12); familie (10); muncă (10); sărăcie (10); multă (9); comoară (7); bunăstare (5); casă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
prudență; de pui; puțin din ceva; prea puțin; puține; puzzle; restaurant; salam; săpun; sfert; un sfert; singur; spațiu; stricată; din suflet; tăiată; teren; toată; tot; total; viață; voluminoasă; zid; 1/4 (1); 776/168/52/116/0 bucura: fericire (168); veselie (65); zîmbet (39); fericit (34); vesel (29); veseli (20); rîde (12); cadou (11); întrista (10); trist (10); ferici (9); bucurie (8); copil (8); mama (8); tristețe (8); familie (7); ochii (7); mult (6); veste (6); frumos (5); împlinire (5); plînge
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
soartă; striga; a suferi; sufletul; a supăra; supărare; supărat; supără; surpriză; talent; tata; ton; trai; a trăi; tremurici; uneori; ură; vacanță; văr; vesela; veselă; o viață; vitalitate; zări; ziua mea; zîmbea (1); 791/237/72/165/4 bucurie: fericire (212); veselie (84); zîmbet (43); tristețe (34); mare (28); împlinire (18); familie (15); copil (12); sentiment (12); bani (10); extaz (9); viață (8); iubire (7); copii (6); scîrbă (6); vesel (6); cadou (5); dragoste (5); sănătate (5); veste (5); bine (4); bomboane
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
revedere; rîde; rîset; satisfacere; satisfăcut; sărbătoare; sentiment plăcut; senzație; sever; sex; sfîrșit; Simona; sîmbătă; speranță; spontană; spor; stare de bine; stare sufletească; străină; în suflet; sufletească; super; surpriză; surpriză plăcută; tort; a țopăi; unire; urale; ură; urlete; vacanță; valoare; vară; veselie mare; veșnicie; vești bune; voios; vorbește; zadarnică; zi de naștere (1); 789/204/69/135/0 buză: sărut (169); gură (120); ruj (59); roșie (30); dulce (24); roșu (23); umflată (17); mare (15); spartă (13); moale (12); față (11); senzualitate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2 fețe; de om; omenesc; oval; păr; personalitate; plăpînd; portret a unei persoane; poveste; poză; prințesă; repulsie; respect; riduri; rotund; sac; sărac; sculptură; sentiment; sfînt; siluetă; simpatic; statuetă; strălucitor; suferință; supărare; șurubelniță; telefon; timp; trăsătură; trăsături; uimit; a vedea; verde; veselie; viziune; a zîmbi; zîmbitor; 15 minute (1); 814/178/59/119/2 cinste: onoare (140); omenie (32); băutură (26); respect (22); bere (19); dreptate (19); onestitate (16); om (15); vin (15); onest (14); corectitudine (13); adevăr (12); bucurie (12); mîndrie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
4); stimă (4); alcool (3); apreciere (3); avere (3); bun (3); chef (3); curățenie (3); faimă (3); fericire (3); gratis (3); laudă (3); oameni (3); om bun (3); onomastică (3); prieteni (3); răsplată (3); rușine (3); sinceritate (3); suc (3); veselie (3); viață (3); zi de naștere (3); ajutor (2); căsătorie (2); darnic (2); demnitate (2); dorință (2); Dumnezeu (2); educație (2); justiție (2); merit (2); merite (2); mie (2); mîncare (2); nuntă (2); omenire (2); onor (2); pahare (2); parte
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]