4,489 matches
-
rădăcinile unui număr foarte mare de specii de viță, pomi și arbuști fructiferi. După G. Viennot-Bourgin (1949), ciuperca a mai fost semnalată pe sfeclă, cartof, fasole, lucernă cât și pe bulbi de narcise și lalele. În pepinierele de pomi și viță de vie, atacul acestei ciuperci poate de asemenea, produce pagube mari. Simptome. Boala se manifestă pe rădăcini. Plantele de viță de vie atacate în pepinieră sau plantații se dezvoltă necorespunzător; frunzele se îngălbenesc, lăstarii nu se lignifică, iar plantele pier
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fost semnalată pe sfeclă, cartof, fasole, lucernă cât și pe bulbi de narcise și lalele. În pepinierele de pomi și viță de vie, atacul acestei ciuperci poate de asemenea, produce pagube mari. Simptome. Boala se manifestă pe rădăcini. Plantele de viță de vie atacate în pepinieră sau plantații se dezvoltă necorespunzător; frunzele se îngălbenesc, lăstarii nu se lignifică, iar plantele pier în câțiva ani. La pomii fructiferi atacați se remarcă apariția lăstarilor pe tulpini. Dacă se cercetează sistemul radicular, se constată
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
10.10. Eutipoza viței de vie Eutypa lata Eutypa lata atacă un număr de peste 80 de specii de plante, care aparțin la 27 familii botanice, in zona temperată și mediteraneană. Cele mai frecvente gazde sunt: caisul, piersicul, prunul, mărul, părul, vița de vie, coacăzul, agrișul etc . Prima semnalare a acestei specii a fost făcută în Australia de către M. Carter în anul 1957. La noi în țară a fost menționată pentru prima dată de C. Rafailă și Maria Oprea în plantațiile viticole
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Botryotinia fuckeliana Atacul acestei ciuperci se manifestă cu foarte mare intensitate în toamnele ploioase, când pagubele pot fi deosebit de mari. În unele podgorii, pagubele sau ridicat la 70-80 % din recoltă. De asemenea, se înregistrează atacuri puternice în depozitele de forțat vițe altoite precum și în pepinierele viticole. Simptome. În camerele de forțat vițe, butașii altoiți prezintă la nivelul scoarței un puf cenușiu, alcătuit din miceliul și sporii ciupercii (fig. 192). Scoarța este putrezită și pe suprafața acesteia apar numeroși scleroți (corpi negri
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în toamnele ploioase, când pagubele pot fi deosebit de mari. În unele podgorii, pagubele sau ridicat la 70-80 % din recoltă. De asemenea, se înregistrează atacuri puternice în depozitele de forțat vițe altoite precum și în pepinierele viticole. Simptome. În camerele de forțat vițe, butașii altoiți prezintă la nivelul scoarței un puf cenușiu, alcătuit din miceliul și sporii ciupercii (fig. 192). Scoarța este putrezită și pe suprafața acesteia apar numeroși scleroți (corpi negri, tari, cât mudăria de șoarece). Alteori, prezența ciupercii determină formarea scleroților
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de șoarece). Alteori, prezența ciupercii determină formarea scleroților în jurul zonei de altoire sau aceștia se interpun între altoi și portaltoi, împiedicând sudura acestor două componente (C.Tică, 1990). Atacul început în serele de forțat poate continua și în școlile de vițe, ciuperca împiedicând dezvoltarea normală a frunzulițelor, a lăstarului și distrugând calusul ce sudează altoiul și portaltoiul. În plantațiile pe rod, sunt atacați ciorchinii, coardele și lăstarii ce prezintă lovituri mecanice (grindină sau răniri date de insecte etc.), miceliul și sporii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
scleroților, se formează atât spori cât și fructificații (apotecii ) cu spori. Plantațiile amplasate în văi umede, unde nu circulă curenți de aer, au mult de suferit de pe urma acestei ciuperci, mai ales în toamnele călduroase și bogate în precipitații. Soiurile de viță cu boabe dese și pielița subțire sunt mai sensibile la această boală decât cele cu boabe rare și pielița groasă. Foarte sensibile sunt soiurile: Aligotă, Fetească albă, Riesling italian, Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească, Galbenă de Odobești, Regina viilor, Pinot
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ha (t.p. 21 z.); Melody Combi 43,5 WP-2,5 kg/ha (0,25 % în 1000 l apă); Switch 62,5 WG-0,6 kg/ha; Gr.N: Trichodex 25 WP-2 kg/ha (eficacitate medie). În camerele de forțare a vițelor altoite, pentru a evita pierderile C. Tică (1990), recomandă tratarea coardelor înainte de introducerea la forțare, cu: Rovral 50 PU-1 %, Ronilan 50 PU-0,1 %, Sumilex 50-0,1 %. Ciuperci ce produc uscarea prematură a butucilor viței de vie 10.13. Esca viței
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
medie). În camerele de forțare a vițelor altoite, pentru a evita pierderile C. Tică (1990), recomandă tratarea coardelor înainte de introducerea la forțare, cu: Rovral 50 PU-1 %, Ronilan 50 PU-0,1 %, Sumilex 50-0,1 %. Ciuperci ce produc uscarea prematură a butucilor viței de vie 10.13. Esca viței de vie - Stereum hirsutum - Phellinus igniarius Esca sau apoplexia viței de vie, este una dintre cele mai vechi boli cunoscute, fiind semnalată pentru prima dată de greci șI romani (Maria Oprea, 1989). Din butucii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
tratarea coardelor înainte de introducerea la forțare, cu: Rovral 50 PU-1 %, Ronilan 50 PU-0,1 %, Sumilex 50-0,1 %. Ciuperci ce produc uscarea prematură a butucilor viței de vie 10.13. Esca viței de vie - Stereum hirsutum - Phellinus igniarius Esca sau apoplexia viței de vie, este una dintre cele mai vechi boli cunoscute, fiind semnalată pentru prima dată de greci șI romani (Maria Oprea, 1989). Din butucii ce prezentau simptome tipice de apoplexie (moarte instantanee), au fost isolate cele două ciuperci mai sus
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Înainte de a începe vegetația, plantele vor fi stropite cu o soluție de sulfat de cupru 3 %. 10.14. Putregaiul fibros al rădăcinilor Armillaria mellea Ciuperca parazitează pe un număr foarte mare de specii lemnoase, arbori de pădure, pomi, arbuști fructiferi, viță de vie. K.P. Link și G.B. Ramsey (1932) au semnalat prezența atacului și pe cartofi cultivați într-un teren proaspăt desțelenit ( G. Viennot-Bourgin, 1949). Simptome. Vița de vie cât și pomii parazitați au un aspect caracteristic de suferință. Frunzele acestor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pe un număr foarte mare de specii lemnoase, arbori de pădure, pomi, arbuști fructiferi, viță de vie. K.P. Link și G.B. Ramsey (1932) au semnalat prezența atacului și pe cartofi cultivați într-un teren proaspăt desțelenit ( G. Viennot-Bourgin, 1949). Simptome. Vița de vie cât și pomii parazitați au un aspect caracteristic de suferință. Frunzele acestor plante sunt mai mici ca dimensiune, de colorate și deseori cad înainte de vreme. Ramurile încep să se usuce de sus în jos. Dacă se analizează rădăcinile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de vie cât și pomii parazitați au un aspect caracteristic de suferință. Frunzele acestor plante sunt mai mici ca dimensiune, de colorate și deseori cad înainte de vreme. Ramurile încep să se usuce de sus în jos. Dacă se analizează rădăcinile viței de vie sau ale pomilor parazitați se constată că acestea se brunifică și în cele din urmă putrezesc complet. Rădăcinile prezintă o scoarță brună ce se detașează, iar la nivelul lemnului se constată prezența unor cordoane groase, formate din împletirea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ia un aspect buretos. Spre toamnă, în special după perioade mai umede, ciuperca formează fructificații, care apar la suprafața solului și se prezintă sub forma unor pălării cu picior, de culoare galbenă ca mierea, cu ușoară nuanță cafenie. Butucii de viță de vie cât și pomii fructiferi mor în decurs de 2-5 ani de la efectuarea primelor infecții. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în sol sub formă de rizomorfe. Extinderea rizomorfelor în sol este favorizată de umiditatea ridicată a acestuia, cât și de temperatura
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mai scurți (mici), nu fructifică sau sunt total distruși dacă atacul este puternic. Muguri bazali existenți în zona albită de pe coardele atacate sunt distruși și nu mai pornesc în vegetație. Tipul cel mai folosit de tăiere în zona noastră la vița de vie este în cordon speronat (cepi de 2-3 ochi) și dacă mulți dintre aceștia sunt pe zona albită, se ajunge la scăderea încărcăturii de ochi pe butuc. Spre sfârșitul primăverii și vara, simptomele devin din ce în ce mai evidente putând fi remarcate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
introducerii produsului în rănile de tăiere și 2 săptămâni înainte de dezmugurit pentru a nu distruge mugurii (P. Galet, 1991). Iarna folosim zeamă albastră 4-5 % (sulfat de cupru dizolvat în apă) sau Merpan 50 WP-0,2 %. Primăvara, datorită dezmugurii neuniforme a viței de vie, tratamentele se aplică atunci când 30-40 % din muguri sunt dezmuguriți. Celelalte tratamente sunt acoperite de stropirile împotriva manei, cu condiția ca aceste substanțe să fie eficace și împotriva excoriozei. 10.16. Putregaiul rădăcinilor Roesleria hypogaea Boala afectează rădăcinile pomilor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și nu depinde de deschiderile naturale sau rănile de pe plantă (W. Hofer, 1993). Roesleria hypogaea poate să trăiască pe părțile moarte ale plantelor. Măsurile de prevenire și combatere se încadrează în sistemul de prevenire și combatere a agentilor patogeni ai viței de vie . 10.17. Boala piciorului negru Nectria destructans Boala a fost semnalată prima dată în anul 1989 în Franța în plantațiile viticole Charentais și Champenois. Este considerată o boală periculoasă în plantațiile tinere, unde pierderile pot fi de la câteva
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de doi factori: compactarea excesivă a solului și umiditatea ridicată. Răspândirea ciupercii în plantațiile viticole se realizează prin material săditor infectat. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire și combatere se încadrează în sistemul de luptă integrată și de protecție a viței de vie. 10.18. Citosporioza Valsa vitis În România boala a fost semnalată în plantațiile viticole de la Blaj, Alba, Iași, Vrancea, unde în condiții favorabile poate produce pagube apreciabile, frecvența atacului fiind cuprinsă între 5-20 % (Maria Oprea, 1990). Simptome. Butucii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sporilor din fructificațiile de rezistență, vara prin spori și sunt favorizate de prezența rănilor pe lemnul butucilor și de condiții climatice cu ploi și umiditate atmosferică ridicată. Prevenire și combatere. Sistemul de luptă integrată conceput împotriva declinului lent al butucilor viței de vie este eficace și împotriva citosporiozei. 10.19. Verticiloza Verticillium dahliae Este o boală frecventă la pomii fructiferi, vița de vie și la alte plante. Simptome. Diagnosticarea acestei boli este dificil de realizat la vița de vie, deoarece simptomele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
climatice cu ploi și umiditate atmosferică ridicată. Prevenire și combatere. Sistemul de luptă integrată conceput împotriva declinului lent al butucilor viței de vie este eficace și împotriva citosporiozei. 10.19. Verticiloza Verticillium dahliae Este o boală frecventă la pomii fructiferi, vița de vie și la alte plante. Simptome. Diagnosticarea acestei boli este dificil de realizat la vița de vie, deoarece simptomele se pot confunda cu cele ale altor ciuperci. Simptomele nu sunt evidente imediat după infecție, ci mai târziu, când se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
declinului lent al butucilor viței de vie este eficace și împotriva citosporiozei. 10.19. Verticiloza Verticillium dahliae Este o boală frecventă la pomii fructiferi, vița de vie și la alte plante. Simptome. Diagnosticarea acestei boli este dificil de realizat la vița de vie, deoarece simptomele se pot confunda cu cele ale altor ciuperci. Simptomele nu sunt evidente imediat după infecție, ci mai târziu, când se observă declinul plantelor atacate. În prima parte a verii, aceste plante prezintă o încetinire a dezvoltării
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în soluție de permanganat de potasiu 1 %. În seră și solarii solul se va dezinfecta chimic sau termic. 11.1.6. Cancerul bacterian al plantelor floricole Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens Această boală a fost semnalată la sfârșitul secolului trecut pe vița de vie, iar la noi în 1928, Tr. Săvulescu o descrie la măr. Simptome. La baza plantelor sau la baza butașilor de crizanteme, dalie, mușcată, trandafir sau begonie, apar tumori de diferite dimensiuni. Țesuturile plantelor prezintă o creștere rapidă, neuniformă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
unei zile, având rol În eliminarea calculilor și calmarea colicilor biliare. *Ulei din herba proaspătă de sunătoare (Hypericum perforatum), macerat timp de 2-3 săptămâni, din care se iau câte 3 lingurițe, de 3 ori pe zi, Înainte de mese. *Sevă de viță de vie, consumată imediat după recoltare (primăvara) luând câte o linguriță dimineața. *Pulbere din semințe uscate și măcinate de pepene verde din care se ia câte o linguriță dimineața, pe stomacul gol, timp de o săptămână, cu efecte bune În
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
Cichorium intybus) (1 lingură la 250 ml apă clocotită cu infuzare 15 minute); se bea câte o cană dimineața, pe stomacul gol și seara Înainte de culcare, având efecte ușor laxative și purgative În combaterea constipației. *Decoct din frunze uscate de viță de vie cu struguri roșii (50 g la 1 litru apă, se fierbe 5- 10 minute și se infuzează 10 minute); se bea câte o lingură la intervale de 15 minute. *Decoct din rădăcini de cerențel (Geum urbanum) (2 lingurițe
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
se iau 2 linguri frunze uscate și mărunțite la 200 ml apă clocotită; se infuzează 10 minute, se strecoară și se aplică, local, sub formă de comprese reci. *Infuzie din flori de lumânărică pentru băi de șezut, din frunze de viță de vie cu struguri negri pentru cataplasme, cu acțiune astringentă sau cu herba de coada calului cu rol hemostatic, aplicată sub formă de comprese. *Decoct din fructe de afin (un pumn se fierbe Într-un litru de apă până scade
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]