7,044 matches
-
frecată în lungul ei iau naștere unde longitudinale, care nu simt folosite în muzică, deoarece frecvența lor este mai mare decât a undelor transversale. Undele transversale din corzile vibrante nu sunt sinusoidale, dar indiferent de legea după care au loc vibrațiile lor, acestea pot fi descompuse într-o serie de termeni sinusoidali folosind seria Fourier. Din toți termenii aceștia coarda vibrantă alege și amplifică, prin rezonanță termenul corespunzător frecvenței proprii de vibrație. Pe corzi ia naștere o undă staționară cu noduri
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
sinusoidale, dar indiferent de legea după care au loc vibrațiile lor, acestea pot fi descompuse într-o serie de termeni sinusoidali folosind seria Fourier. Din toți termenii aceștia coarda vibrantă alege și amplifică, prin rezonanță termenul corespunzător frecvenței proprii de vibrație. Pe corzi ia naștere o undă staționară cu noduri la extremități. Așa fiind, lungimea l a corzii este egală cu λ/2. Vom. avea deci, în cazul frecvenței fundamentale a corzii vibrante, relația: Toate instrumentele muzicale cu corzi sunt mai
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
uneia intre armonice, după care o lăsăm liberă. Evident, coarda va vibra cu frecvența armonicii 16 respective pro-ducând un sunet, cu această frecvență, care se propagă în mediul ambiant. în momentul când se lovește o coardă de țambal sau pian, vibrația acesteia, care se propagă, cuprinde pe lângă frecvența fundamentală și o serie de frecvențe corespunzătoare armonicelor superioare. Se spune că în acest caz are loc o suprapunere (superpoziție) de moduri normale, ceea ce înseamnă că, simultan, coexista mai multe moduri de mișcare
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
compuse din două părți: camera de compresiune A și tubul de rezonantă C. In camera A este suflat aerul printr-un mic tub, fiind apoi silit să iasă printr-un orificiu strâmt, unde lovește buza ascuțită B, punând-o în vibrație. Se produce astfel un sunet care poate fi auzit chiar dacă lipsește tubul de rezonanță. Sunetul produs de buză este compus, rolul camerei de rezonanță fiind de a le întări numai pe unele dintre acestea. Pentru a înțelege mai bine rolul
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
unde staționare induse de rezonanță. Deoarece reflexia se face pe un mediu mai dens ca aerul (și anume apa), pe suprafața de reflexie trebuie să avem un nod al undei' staționare și, cum în capătul celălalt unde se produce excitarea vibrațiilor trebuie să avem un ventru, rezultă că fenomenul de rezonanță se va produce pentru cazurile în care înălțimea coloanei de aer este egală eu un număr impar de λ/4. Dacă înălțimea coloanei de aer este fixă și înlocuim diapazonul
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
un mediu mai puțin dens, la ambele capete trebuie să avem ventru și deci condiția de rezonanță este ca lungimea tubului să fie egală cu un număr întreg de λ/2 . S-a și dovedit că frecvența sunetului produs de vibrația aerului dintr-un tub sonor depinde numai de lungimea acestuia. Ea nu va depinde de forma axei tubului, de diametrul tubului sau de materialul din care sunt confecționați pereții (cel puțin dacă sunt suficient de groși pentru a nu fi
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
un tub sonor depinde numai de lungimea acestuia. Ea nu va depinde de forma axei tubului, de diametrul tubului sau de materialul din care sunt confecționați pereții (cel puțin dacă sunt suficient de groși pentru a nu fi deformați de vibrațiile aerului). Din punct de vedere al formării undelor staționare, un tub sonor deschis se comportă ca un tub liber la ambele capete. La capetele tubului apar anumite perturbații care fac ca frecventa sunetului fundamental să fie mai mică decât cea
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
sunetului fundamental să fie mai mică decât cea dată de formulele anterioare. Am admis că la capătul tubului în care se găsește buza apare un ventru, în timp ce în realitate deoarece tubul nu este, de fapt, deschis complet (la acest capăt vibrația aerului fiind parțial stânjenită), distanța până la primul nod este mai mică de λ/4. O situație asemănătoare avem în cazul tubului deschis și la celălalt capăt, produsă de faptul că reflexia nu se face chiar pe planul care trece prin
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
sunetui emis va fi dată atunci tot de relația de sus, în care în loc de l, vom pune l' = l + ∆l . II.5.3. Vergi, bare si diapazoane Vergile sau barele pot vibra longitudinal și transversal. În muzică sunt utilizate numai vibrațiile transversale, care, având amplitudini suficient de mari, impresionează organul auditiv și sunt astfel percepute ca sunete. Ca și coardele și coloanele de aer din tuburile sonore, barele pot forma unde staționare cu un număr variabil de ventre și noduri, adică
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
pot forma unde staționare cu un număr variabil de ventre și noduri, adică pot vibra și parțial, pe porțiuni. Ca atare, și ele vor produce sunete parțiale, cu frecvențe mai mari decât ale sunetului fundamental (care, ca de obicei, corespunde vibrației lungimii totale a corpului sonor). Cu cât se formează mai multe grupuri de ventre-noduri, cu atât se obțin mai multe sunete parțiale, de frecvență crescătoare. Dacă lungimea instrumentului este mare față de grosime, parțialele înalte au intensitate mare, de unde sunete stridente
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
mai multe grupuri de ventre-noduri, cu atât se obțin mai multe sunete parțiale, de frecvență crescătoare. Dacă lungimea instrumentului este mare față de grosime, parțialele înalte au intensitate mare, de unde sunete stridente și uneori chiar țipătoare. Cea mai simplă formă de vibrație a unei vergele încastrate la un capăt este cea schițată în fig.4. La capătul liber există, ca totdeauna, un ventru de amplitudine, iar la cel fix un nod. Pe acest principiu funcționează mult populara drâmbă (sau drâng), instrument primitiv
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
mult populara drâmbă (sau drâng), instrument primitiv întâlnit în toată Europa și Asia. In cazul vergilor, plăcilor și membranelor, sunetele parțiale nu mai sunt sunete armonice, deoarece frecvențele lor nu se mai succed după regula acestora din urmă. În practică, vibrațiile vergelelor sunt folosite în binecunoscutul diapazon, ca și în așa-numitul „trianglu", o lungă bară de oțel îndoită în forma unui triunghi echilateral , acționat cu ajutorul unei baghete. Diapazonul emite un sunet aproape pur, adică practic neînsoțit de armonice, pentru că brațele
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
interesantă o confruntare între cristalofon și uitatul eufoniu al lui Chladni. II.5.4. Plăci sonore. Talgerele sau cinelele sunt exemple tipice de plăci utilizate pentru a da sunete prin lovire sau, mai precis, în cazul de față, prin „întrelovire". Vibrațiile obținute sunt complicate, astfel că frecvențele plăcilor nu mai pot fi stabilite prin formule simple ca acelea ale coardelor sau tuburilor. Poziția nodurilor și a ventrelor se determină practic fixând placa în centrul ei pe un suport rigid și presărând
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
tuburilor. Poziția nodurilor și a ventrelor se determină practic fixând placa în centrul ei pe un suport rigid și presărând pe ea un praf foarte fin, de nisip sau de licopodiu. Frecând cu un arcuș marginea plăcii, aceasta intră în vibrație și ca urmare se constată că nisipul fuge din unele zone și se adună în altele. Aceasta înseamnă că pe liniile unde nisipul se acumulează nu există mișcare (noduri de amplitudine), pe când în zonele de unde nisipul fuge, există vibrații de
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
în vibrație și ca urmare se constată că nisipul fuge din unele zone și se adună în altele. Aceasta înseamnă că pe liniile unde nisipul se acumulează nu există mișcare (noduri de amplitudine), pe când în zonele de unde nisipul fuge, există vibrații de amplitudine maximă (ventre). Cu o placă subțire de metal dur sau de sticlă, de mărime suficientă, se pot obține — odată cu sunete stridente, fără farmec — variații caleidoscopice ale liniilor nodale (fig.7). Pentru aceasta, în timpul solicitării cu arcușul, ca în
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
în figura precedentă, se atinge cu degetul placa, în diferite locuri. Se creează acolo puncte nodale din care vor pleca linii nodale, unde praful va sta liniștit. Formele pe care le ia nisipul sau licopodiul adunat din zonele agitate de vibrații se numesc „figurile lui Chladni", după numele celui care le-a descoperit în 1787. Analiza sunetelor emise de plăci arată că parțialele lor nu sunt nici ele multipli întregi ai unor frecvențe fundamentale, deci nu stau în rapoarte numerice simple
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
o placă circulară de bronz dur (cum e și cel de clopote), suspendată de obicei în două puncte. Ca și talgerele, emite sunete parțiale intense, la fel de discordante între ele. Cu un gong de diametru mare (1-1,20 m) se obțin vibrații prelungi, puternice și impresionante, care pot caracteriza o stare de neliniște și chiar de spaimă, ceea ce determină utilizarea (cu măsură!) în orchestră a acestui instrument terifiant. În orchestra modernă gongul este însă folosit, cu noi valențe, și pentru o întărire
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
folosește bronzul bogat în cositor (22% staniu, 2—4% zincr restul cupru), aliaj foarte dur și fragil, dar cu o puternică și bogată sonoritate. Studiul amănunțit al sunetelor clopotelor a arătat că lovitura limbii acestora dă naștere nu unei singure vibrații de bază, peste care s-ar suprapune armonicele respective, ci la mai multe sisteme vibratoare concomitente (fiecare cu armonicele lui), cărora le corespund note muzicale bine definite. Aceste note nu stau între ele în raporturi de dependență necesare, cum stau
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
care amplitudinea de oscilație este maximă (ventre). Și în cazul membranei se formează unde staționare, fiecare dintre ele având o anumită frecvență naturală, cea mai joasă frecvență fiind frecventa modului fundamental. Celelalte frecvențe sunt frecventele modurilor superioare. Aproape totdeauna în timpul vibrației unei membrane coexistă mai multe moduri. În figura de mai jos (a) se arată liniile în cazul frecvenței fundamentale νf (a modului fundamental), iar în figurile b, c, d, e, f, frecvența fiecărui mod de vibrație în funcție de νf. Am spus
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
superioare. Aproape totdeauna în timpul vibrației unei membrane coexistă mai multe moduri. În figura de mai jos (a) se arată liniile în cazul frecvenței fundamentale νf (a modului fundamental), iar în figurile b, c, d, e, f, frecvența fiecărui mod de vibrație în funcție de νf. Am spus mai sus că în membrană iau naștere unde staționare; însă, aici nodurile nu sunt punctuale, ci au forma unor linii și se numesc linii nodale. Membrana circulară La o astfel de membrană, liniile nodale au forma
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
studiul caracteristicilor lor se face numai experimental. Totuși, în practică se întâlnesc mai des primele trei tipuri de membrane elastice, îndeosebi cele circulare. Membranele elastice se folosesc în construcția multor aparate și dispozitive, din care amintim : microfoane, difuzoare, captatoare de vibrații ș.a. Cu ani în urmă membranele se foloseau si în construcția gramofoanelor și a patefoanelor. De aceea, cunoașterea modului de vibrație al acestora prezintă o mare importanță practică. Studiul lor conduce la asigurarea unei mai bune calități a sunetelor captate
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
cele circulare. Membranele elastice se folosesc în construcția multor aparate și dispozitive, din care amintim : microfoane, difuzoare, captatoare de vibrații ș.a. Cu ani în urmă membranele se foloseau si în construcția gramofoanelor și a patefoanelor. De aceea, cunoașterea modului de vibrație al acestora prezintă o mare importanță practică. Studiul lor conduce la asigurarea unei mai bune calități a sunetelor captate, înregistrate sau redate. Pentru atingerea acestui scop sunt necesare membrane care să asigure vibrații uniforme într-o largă bandă de frecvențe
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
a patefoanelor. De aceea, cunoașterea modului de vibrație al acestora prezintă o mare importanță practică. Studiul lor conduce la asigurarea unei mai bune calități a sunetelor captate, înregistrate sau redate. Pentru atingerea acestui scop sunt necesare membrane care să asigure vibrații uniforme într-o largă bandă de frecvențe. Membranele pătrate și circulare dau un mare număr de frecvențe proprii, iar maximul curbei de rezonanță al acestora este larg, datorită unei puternice amortizări. Aceasta face ca membranele pătrate și circulare să aibă
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
duce cu nimic evenimentele mai departe. Conu Grigore și Coana Sofica discută în felul cuplurilor caragialiene (Conu Leonida-Coana Efimița, Ipingescu-Jupân Dumitrache), dar Conu Grigore comentează cu învățătorul tradiționala lor partidă de tabinet, scenă în care se declanșează automatismele lor psihice. Vibrația lirică a dramaturgului, atenuează liniile comicului într-o sinteză ce devine caracteristică stilului său. Într-o desăvârșită artă a dialogului sunt conturați eroii titulari ai piesei Take, Ianke și Cadâr, reprezentanți a trei nații diferite. Găsind limbaj adecvat, caracterizant pentru
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
un totem. Din toate orificiile celor trei trupuri țâșneau puroi și sânge. Noimann Închise ochii și citi cealaltă reclamă, ce se scurgea, sub forma unei spume albe, pe tunica piciorului: „SexPlay vă oferă: Cele mai noi și sofisticate sisteme de vibrații cu perle, afișaj electronic, regulatoare de viteze, stimulare clitoridiană, iluminate și rezistente la apă. De la noi puteți achiziționa falusuri și vulve din materiale catifelate, ce imită cu fidelitate realitatea, cu forme și dimensiuni excepționale. Vibratoarele și aspiratoarele noastre vă pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]