60,203 matches
-
primi protagoniști sunt Aristotel și Ptolemeu și la al cărei capăt se află ipotezele proprii despre un univers finit, dar fără limite, despre găurile negre sau cele trei sensuri ale timpului și posibilitatea de a ne aminti nu trecutul, ci viitorul, așa cum efectul ar putea preceda cauza. Autorul propune, în imagini a căror plasticitate amintește uneori de Einstein, un model propriu al organizării Universului. Cu siguranță nu atât de fascinantă ca scrierile lui Einstein, Scurtă istorie a timpului e totuși o
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]
-
unor contacte, a unor întâlniri, prin care putem rezista împreună, căci există totuși pericolele despre care am vorbit... Care sunt rezultatele cele mai importante pe care le-ați obținut și ce proiecte ați putea numi, privind activitatea acestei instituții în viitor? Ne aflăm acum într-un moment de reorganizare.. Avem, desigur, proiecte pe termen scurt, privind invitarea unor scriitori, publicarea unor ediții bilingve din scrierile lor. Însă pentru viitor mă interesează cel mai mult organizarea unor întâlniri care să nu fie
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
obținut și ce proiecte ați putea numi, privind activitatea acestei instituții în viitor? Ne aflăm acum într-un moment de reorganizare.. Avem, desigur, proiecte pe termen scurt, privind invitarea unor scriitori, publicarea unor ediții bilingve din scrierile lor. Însă pentru viitor mă interesează cel mai mult organizarea unor întâlniri care să nu fie niște întâlniri geografice, naționale... Noi am organizat o astfel de reuniune în 1994, privind literatura română, și e ceea ce face oarecum și Ministerul Culturii cu manifestarea numită "Les
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
Noi am organizat o astfel de reuniune în 1994, privind literatura română, și e ceea ce face oarecum și Ministerul Culturii cu manifestarea numită "Les Belles Etrangères", și anul viitor Casa noastră va participa și ea la manifestarea consacrată Indiei... În viitor asemenea reuniuni am dori să se concentreze mai degrabă asupra unor puncte de interes mai larg. Mi se pare că ar fi mai interesant pentru noi să putem invita din când în când grupuri de scriitori din orizonturi geografice foarte
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
și e o muncă foarte diferită de cea a editorilor clasici... Casa noastră poate, așadar, să joace acest rol de descoperire, de primă publicare, foarte însemnat mai ales pentru poezie... Putem deci încheia acest dialog într-o notă optimistă în ce privește viitorul... Fără îndoială... Vorbeați adineaori despre "cosmopolitism", despre Valery Larbaud și poemele lui "din lumea întreagă". Acțiunea noastră se înscrie sub asemenea mari auspicii... Saint-Nazaire, martie 2001
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
se va vedea la momentul potrivit de ce s-ar putea justifica un asemenea complot -, fie obiectul eternei nerecunoștințe și al ignoranței cinice ale unei posterități mereu ingrate sau, la rigoare, chiar propria sa victimă, din pricina incapacității de a delega și viitorului cîte ceva din măreția antumă a gestului său artistic. În fapt, lucrurile sînt mult mai complicate și ele nu pot fi traduse în termenii comozi ai identificării unui vinovat. Nici contemporaneitatea lui Stoenescu nu este vinovată de participarea aproape necondiționată
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16178_a_17503]
-
poeziei veacului XX, el, cel aproape neluat în seamă în timpul vieții ori amintit doar spre a fi respins. Personalitate complexă, ambițioasă la extrem, prin însuși crezul său astfel înscris în prefața Poesiilor: "Pe rînd, voi fi în ele, om al viitorului și om al trecutului. Ceea ce pot să afirm este că tot ce am scris am simțit, și dacă simțirile mele s-au întreciocnit, aceasta dovedește că poetul nu poate să fie reprezentantul unei singure idei, ci că el trebuie să
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
stabilește drept bază a cercetării d-sale biografia romantică a poetului. Datele ei divulgă un romantism funciar, cheie a tot ceea ce urma a face autorul Nopții de decembrie. Originea aristocratică și climatul familial elevat (o mamă francofonă) înrîuresc educația acestui viitor aristocrat scăpătat, ros adesea de indigență. Dar nu o educație prin studii ordonate, încununate de o diplomă universitară, ci una de autodidact, id est de răzvrătit subțire, din capul locului. După lecțiile primite în particular, Macedonski absolvă patru clase la
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
trădător de sine". Un rău cu deosebire nociv îl reprezintă amnezia întreținută cu bună știință de noua clasă politică, întrucît cel care-și uită sau își reneagă trecutul nu e în stare a construi ceva durabil în prezent, blocîndu-și și viitorul. Amnezia constituie un sindrom al unei alienări obștești, o "sminteală generalizată": " Fiecare fapt esențial din viață trebuie asimilat de intelect. Asumat moral și afectiv. Dacă nu înțeleg, înnebunesc". "Scrînteala" începe cînd refuzi să afli și să discerni din dorința deșartă
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
Marinescu, eminent istoriograf de vastă informație și fost coleg de facultate, reînvie o epocă. Era, oare, necesar? Pentru simpla aducere aminte, mai puțin, pentru luminarea celor în necunoștință de cauză mai mult, iar ca reper în orice orientare într-un viitor ale cărui surprize mai mult ne rânjesc, decât ne surâd, tema se esențializează. Ea țintește anume constante ale situației noastre în lume, în pura fatalitate a unor circumstanțe istorico-geografice date, dar și cu egală trimitere la propriile reacții și decizii
Cu istoria nu-i de glumit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16203_a_17528]
-
eu, ci fiindcă nu sînt sigur de ce vor și cred colegii mei, scriitorii. Totodată, fiindcă am intrat la bănuieli: în toată agitația n-am băgat de seamă să fi apărut idei noi, proiecte de schimbare, planuri, cum se zice, de viitor. Deși actualul statut este ilegal și impropriu, n-am remarcat intenția cuiva de a-l ameliora. În afară de sugestia, care mă lasă perplex, făcută de un candidat la președinție că s-ar cuveni ca statul să dea bani Uniunii, n-am
Alegere de stareț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16221_a_17546]
-
canonul. Atîta milogeală îi aduce aminte Cronicarului de o vorbă spusă la supărare de regretabilul E. Barbu, cînd cu plagiatul din Incognito: nu-i era prozatorului prins cu mîța paustovskiană în buzunarul propriu de ce se zicea atunci despre el, dar viitorul îl alarma: "Ăștia îmi vor supraviețui și mă vor scoate din literatură." Ion Lotreanu, care a relatat scena, adăuga observația personală că Princepele de Cuțarida era de-a binelea îngrozit de eventualitatea cu pricina. Știa Princepele ce știa. Știe D.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16219_a_17544]
-
însușit, fără nici o alunecare în teoretizări aride, în interpretări tendențioase etc., autoarea reflectează asupra soartei poporului român. Ea se înscrie astfel printre puținii autori români care de-a lungul timpului și-au făcut datoria de-a se întreba - măcar - ce viitor are țara lor. Construit cu îndrăzneală artistică pe două planuri temporale între care se află o prăpastie de peste patru secole - anii 1526 și 1935 -, dar care interferează, totuși, datorită similitudinii unor aspirații politice, romanul impresionează prin anvergura viziunii, prin suflul
Un roman care modifică ierarhiile literare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16224_a_17549]
-
despre îmbunătățirea sănătății poetului și se angaja să adune repede cotizațiile ieșene pentru luna ianuarie 1884. Bucuroasă mult îi scria fratelui său, Emilia Humpel, mulțumindu-i "în special pentru grija afectuoasă pe care i-o arăți. Tot ceea ce plănuiești pentru viitorul lui imediat mi se pare atît de drept și de frumos!". Iar în 7 februarie 1884 Missir, care primise o scrisoare de la Viena despre starea sănătății lui Eminescu, îl sfătuia pe Maiorescu ca bolnavul restabilit să fie trimis undeva, într-
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
omagiu etern adus artelor marțiale, reînnoit printr-un amuzant joc de complicitate a laureaților pentru imagine, coloană sonoră, costume cu personajele antrenate indiferent de sex într-o continuă cascadorie coregrafiată cu virtuozitate de același maestru care l-a propulsat în viitor pe Matrix, Yuen Wo-Ping. De unde și momentul dansant din spectacolul de gală, fără nici o legătură însă cu vraja și hazul indicibil al zborului din basmul cinematografic Tigru și dragon (prezentat la Cinemateca Română în versiunea mandarineză care i-a adus
Et in Colosseum ego! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16261_a_17586]
-
nu poți vorbi altfel decît pe un ton vigilent-persiflant, alert-ironic, pentru că termenul în sine mustește de un sentimentalism căruia ușor îi poți cădea pradă. Luna trecută Svetlana Boym a publicat o carte de peste 400 de pagini, The Future of Nostalgia (Viitorul nostalgiei), care în întregimea ei e un pariu dificil. Cu ambiguitatea conceptului, cu seducția lui, cu prejudecățile celor care inevitabil cred că dacă ai ales drept subiect dorul sau nostalgia se cheamă că glosezi simple marginalii la propria-ți trăire
Trecutul care nu există by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16241_a_17566]
-
că în vreme ce Virginia Woolf e practic necunoscută în mediile literare ale Leningradului, numele unor scriitori britanici obscuri sînt pe buzele tuturor. E surprins, dar nu revoltat. Un librar împătimit de meserie, dar lipsit de posibilități și mult prea naiv în privința viitorului, îl înduioșează fără a-i stîrni o milă degradantă. Berlin izbutește întru totul să-și păstreze o atitudine firească, pe potriva curiozității celui aflat pentru prima oară într-o țară străină dar totodată extrem de respectuoasă. Robert Kaplan, un autor american contemporan
Isaiah Berlin în Rusia sovietică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16263_a_17588]
-
se încheie cu sugestia că un film are posibilități mai mari decât o povestire. N-aș crede că preferați ecranul cărții, fiindcă știu că tot ce spuneți trebuie luat cu simțul umorului, totuși vă întreb: Care credeți că va fi viitorul cărții? Poate ecranul (cinema, computer, televizor, 'tele-ecran'etc.) să întreacă plăcerea lecturii? D.L.: Întrebare grea. Răspuns scurt: nu. Nu cred că mijloacele electronice de comunicare pot ucide lectura și cartea. Va crește însă colaborarea dintre ele. L.V.: Aveți un plan
David Lodge - Nu obiectez la caracterizarea "romancier comic afectuos by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16242_a_17567]
-
regimurile politice, acestea din urmă percepute ca paraziți vremelnici ai singurei entități născute din voința poporului și pentru binele poporului!) și mă întorc la ceea ce se poate discerne printre rânduri: incapacitatea structurală a serviciilor secrete nu doar de a prevedea viitorul, dar și de a împiedica desfășurarea evenimentelor importante. Prinsă pe picior greșit în decembrie 1989, Securitatea depune de atunci încoace eforturi de imaginație considerabile pentru a-și reface prestigiul. Basmele cu priză la prostime ale lui Pavel Coruț sunt cel
Ordine, jurăminte, pseudonime by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16268_a_17593]
-
Constantinescu (habar n-aveam că am profitat cu ceva, dar de aceea trăiești, ca să afli): "N.M. ce mai poate face? Istorii literare? Astea nu se mai scriu astăzi în lume, ele sînt înlocuite de antologii." Preocuparea d-lui Comoroșan de viitorul meu mă copleșește. Îi promit că mă voi strădui să mă informez despre ce se mai scrie prin lume, ca să nu mă fac de rîs cu istoria mea literară. Să nu vă închipuiți însă că am scăpat doar cu atîta
Ura la români by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16290_a_17615]
-
gratuit de informaticieni, medici și supradotați pentru "lumea civilizată", criminalitatea, subcultura agresivă au atins culmi periculoase, cultura este cu fiecare an tot mai ignorată, subvenționată mai prost ca oricînd, și multe altele. Or, în această situație, ce poți aștepta de la viitor? Mai crede cineva că vom rămîne multă vreme liberi? Dacă am avea atîția oameni valoroși, situația nu ar trebui să fie alta, mai bună? Acum cînd libertatea cuvîntului, a manifestărilor etc. sînt certitudini, de ce s-au lăsat - ei, cei atît
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
întrebării vreme de zeci de ani, în care au existat lagăre sinistre și închisori, într-un veac în care chiar și omul poate fi clonat, în care satul universal este o realitate, în care întrebările despre om, univers, divinitate și viitor, despre amenințările știute și bănuite frămîntă mințile etc., etc., a te cantona în zona pitorescului, deci în afara durerilor lumii, și a apăra cu îndîrjire cetăți pe care nu le mai revendică nimeni sau teritorii de multă vreme abandonate, mi se
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
dar nici unul nu a propus vreo lege, un amendament măcar în favoarea culturii, protejării patrimoniului național uman, dacă pot spune așa, adică a valorilor umane din domeniile acestea atît de delicate ale culturii, artei, științei, precum și a susținerii tinerilor de mare viitor. Acum culegem ce am semănat. Statul și-a luat prea repede, cu ajutorul nostru, mîna de pe cultură, fără să se intereseze ce fac țările mult mai avansate decît noi. Filmele produse de Franța, de exemplu, cam 130 pe an, nu ar
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
Un egoism pustiitor face ravagii, o incapacitate de a accepta că salvarea depinde numai și numai de noi, că munca disperată solidară și solitară e marea taină a dăinuirii. Munca și grija pentru propria demnitate. Pentru liniștirea celor îngrijorați de viitorul meu literar... Cum vă administrați opera literară? O recitiți și o revizuiți? Inițiați traducerea ei în alte limbi? Vă gândiți la eventuale ecranizări? Trebuie să recunosc că mă simt foarte vinovat față de cărțile mele. Chiar și în situațiile dramatice prin
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
ce va veni. Am citit, mai zilele trecute, într-o foarte prestigioasă revistă suedeză, o cronică la această carte apărută în Suedia cu puțin timp în urmă, din care aș vrea să citez două fraze spre liniștirea celor îngrijorați de viitorul meu literar: "Problemele existențiale ocupă un spațiu amplu în romanul lui Buzura, un text dens și încărcat, care cere o lectură atentă și angajată pentru a fi înțeles. Se introduce în limba suedeză un roman important dintr-o bogată și
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]