10,890 matches
-
fapt o elaborare așteptată a unei analize amânate a conștiinței de sine, care promite că odată, În viitor, totul va ieși la iveală. Este, de fapt, atitudinea unei conștiințe duale: cea care recunoaște vinovăția și cea care caută să acopere vinovăția. Dar această judecată a conștiinței de sine este amânată În cursul vieții și lăsată să se desfășoare după moartea individului, la Judecata de apoi. Care sunt efectele Judecății de apoi? Ce rol are ea? Este știut că viața Încalcă persoana
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
imaginea Omului, valoarea, Orgoliul, Situațiile-Închise ale vieții, durerea, suferința, chinul, Situațiile-deschise ale vieții, plăcerea, bucuria, fericirea. Separarea, Sentimentele morale, pudoarea, mila, atașamentul, spiritul de disciplină, atașamentul față de grupele sociale, autonomia voinței, Singurătatea (vezi; Însingurareaă, Preferința interpersonală, Teoria scenariilor În Psihologie, Vinovăția, Voința, * Pe bărbatul drept și tenace În hotărâre Nu-l clintește din hotărârea lui trainică Nici aprinderea cetățenilor care cer lucruri josnice Nici chipul amenințătorului tiran, nici Austrul, Cârmuitor tulburat al neliniștitei Adriatice Nici mâna cea mare a fulgerătorului Jupiter
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
propriu-zis: ce a simțit în acel moment, cum se raportează la eveniment, la decizia instanței cu privire la fapta săvârșită (numărul anilor de detenție, articolul de lege în care se înscrie fapta), ce stări le domină în momentul rememorării faptei); - sentimentul de vinovăție; - atitudinea față de actul comis: regret, remușcare; - motivele care au stat la baza crimei (cum s-a ajuns la momentul săvârșirii actului): - ceartă, gelozie; - perioadă lungă de conflict; - act premeditat; - probleme de sănătate mentală; - nu le cunoaște. - evenimentele, deciziile sau intervențiile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
este ca normalitatea în general, o ficțiune în general, o ficțiune ideală” (Fromm, 1978, p. 217). În schimb, O. Rank merge cu definiția sa asupra normalității într-o direcție extremă, considerând că: „Normalitatea este capacitatea de a trăi fără teamă, vinovăție, obsesia păcatului, fără angoase și în deplină responsabilitate a asumării propriilor acte și consecințe” (Fromm, 1978, p. 217). În privința sintagmei de tulburare mentală impusă de către D.S.M.IV TM, redactat sub auspiciile Asociației Psihiatrilor Americani, aceasta, pe lângă faptul că introduce multe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
precizează că utilizează termenul de interviu în accepțiunea de entretien. Metodologia criminologică, deși a adoptat termenul de interviu, îi conferă, de asemenea, o accepțiune mai largă, și anume aceea de convorbire față în față între anchetator și anchetat. Sentimentul de vinovăție prezintă două laturi distincte: vinovăția ca atribuire internă - doar eu sunt vinovat pentru cele întâmplate - și vinovăția ca atribuire externă - doar el/ea/etc. sunt vinovați pentru cele întâmplate. În mod normal există o întrepătrundere între cele două tipuri de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
interviu în accepțiunea de entretien. Metodologia criminologică, deși a adoptat termenul de interviu, îi conferă, de asemenea, o accepțiune mai largă, și anume aceea de convorbire față în față între anchetator și anchetat. Sentimentul de vinovăție prezintă două laturi distincte: vinovăția ca atribuire internă - doar eu sunt vinovat pentru cele întâmplate - și vinovăția ca atribuire externă - doar el/ea/etc. sunt vinovați pentru cele întâmplate. În mod normal există o întrepătrundere între cele două tipuri de vinovăție, fiecare dintre cei doi
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
interviu, îi conferă, de asemenea, o accepțiune mai largă, și anume aceea de convorbire față în față între anchetator și anchetat. Sentimentul de vinovăție prezintă două laturi distincte: vinovăția ca atribuire internă - doar eu sunt vinovat pentru cele întâmplate - și vinovăția ca atribuire externă - doar el/ea/etc. sunt vinovați pentru cele întâmplate. În mod normal există o întrepătrundere între cele două tipuri de vinovăție, fiecare dintre cei doi actori ai actului fiind responsabil într-o măsură mai mare sau mai
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
prezintă două laturi distincte: vinovăția ca atribuire internă - doar eu sunt vinovat pentru cele întâmplate - și vinovăția ca atribuire externă - doar el/ea/etc. sunt vinovați pentru cele întâmplate. În mod normal există o întrepătrundere între cele două tipuri de vinovăție, fiecare dintre cei doi actori ai actului fiind responsabil într-o măsură mai mare sau mai mică de cele întâmplate. Regretul este disociat de remușcare, autonom, individual. Regretul implică deținuta și pedeapsa primită ca urmare a faptei comise. Aceasta regretă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
scăderea apetitului, perturbări ale somnului (dificultăți de adormire, trezire matinală, somn neodihnitor sau chiar coșmar), pierderea interesului pentru lumea exterioară, lipsa de putere și de entuziasm, oboseală constantă, sentimente de inutilitate și neajutorare, gânduri de suicid și moarte, sentimente de vinovăție. Numeroase semne și simptome însoțesc sau exprimă starea depresivă a subiectului (Ciofu, 1998): a) simptome afective, în care lipsa de plăcere în efectuarea oricărei activități constituie caracteristica asențială; se asociază cu tristețe, disperare, pesimism, nesiguranță și sentimente de culpabilitate care
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
a pacientului, prin înțelegere, manifestând maximum de receptivitate pentru structura personalității specifice acestuia, modificările survenite în structura și mai ales în dinamica personalității pacientului. Înțelegerea empatică vizează: modificări pozitive ale reprezentării de sine; înlăturarea sentimentului de inferioritateși a celui de vinovăție; reechilibrarea existenței; schimbarea sensului de valori proprii pacientului (Păunescu, Mușu, 1990). ENCEFALOPATIE INFANTILĂ (fr. encéphalopathie infantile; engl. infantile encephalopathy) - Afecțiune lezională a creierului copilului cu repercusiuni asupra funcțiilor cerebrale, mai ales asupra motricității și a dezvoltării psihice. Simptomatologia clinică este
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Apoi cei din cabina tehnică, lumini, muzică. ”Vinovată” este și echipa care asigură buna funcționare administrativ financiară a teatrului. ,,Vinovate” sunt și doamnele care vă primesc la intrarea în teatru, cu zâmbetul lor părintesc. Dar porția cea mai mare de ,,vinovăție” o are directorul teatrului! Vă spun toate acestea pentru că și eu am fost directorul teatrului ,,Maria Filotti” din Brăila peste zece ani. Deci sunt Stan-Pățitu’! Am încercat întotdeauna să nu intru în BASM, gen atât de iubit de către voi, încercând
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
câte-un hermafrodit: aparent o fetiță, care, când se făcea mare, se dovedea a fi altceva. În cele șase nopți care au urmat și În diverse condiții meteorologice, bunicii mei Își dădură mereu Întâlnire În barca de salvare. Sentimentele de vinovăție ale Desdemonei se amplificau În timpul zilei, când stătea pe punte, Întrebându-se dacă nu cumva ea și Lefty erau vinovați pentru toate; dar când venea noaptea se simțea singură și voia să scape din cabină, așa că se furișa Înapoi În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
În putință ca să-și respecte promisiunea de a nu mai naște alți copii. Îl alăptă pe Milton până la trei ani. Continuă să respingă avansurile lui Lefty. Dar era imposibil să o facă În fiecare seară. Erau momente când sentimentul de vinovăție pe care Îl simțea pentru că se măritase cu Lefty intra În conflict cu sentimentul de vinovăție pe care Îl simțea pentru că nu Îl satisfăcea. Erau clipe când nevoia lui Lefty părea atât de disperată, de vrednică de milă, Încât nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Milton până la trei ani. Continuă să respingă avansurile lui Lefty. Dar era imposibil să o facă În fiecare seară. Erau momente când sentimentul de vinovăție pe care Îl simțea pentru că se măritase cu Lefty intra În conflict cu sentimentul de vinovăție pe care Îl simțea pentru că nu Îl satisfăcea. Erau clipe când nevoia lui Lefty părea atât de disperată, de vrednică de milă, Încât nu putea rezista și Îi ceda. Și erau clipe când și ea avea nevoie de plăcere fizică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
la o voce adâncă, de preot? Sau pur și simplu, după zece ani petrecuți În oraș, devenea cetățeancă a Detroitului, asta Însemnând că vedea totul În alb și negru? Mai există o ultimă posibilitate. Ar fi posibil ca sentimentul de vinovăție al bunicii mele, acea spaimă paludică, umedă, care o inunda pe dinăuntru cu regularitate, ca un anotimp ploios, ar fi posibil ca acest virus incurabil să o fi făcut receptivă la farmecul lui Fard. Atinsă de flagelul păcatului, simțea ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
prețul chiriilor. Într-o zi Desdemona văzu o vânzătoare albă refuzând să ia bani de la o clientă de culoare. ― Lasă-i pe tejghea, i-a spus aceasta. Nu voia să-i atingă mâna femeii! Și În zilele alea măcinate de vinovăție, când mintea Îi era plină de teoriile lui Fard, bunica mea ajunse să-i Înțeleagă punctul de vedere. Diavolii cu ochi albaștri erau pretutindeni prin oraș. Și grecii aveau o vorbă veche: „Barba roșie și ochii albaștri prevestesc diavolul“. Ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
și să i se spovedească Desdemonei. Iar singurul antidot pentru acest sentiment era perspectiva câștigului de a doua zi. E foarte posibil ca În pariurile pe numere bunicului meu să se fi strecurat și o notă de autodistrugere. Copleșit de vinovăția supraviețuitorului, se abandona forțelor aleatorii ale universului, Încercând să se pedepsească pentru faptul că era Încă În viață. Dar În principal, jocurile de noroc Îi umpleau pur și simplu zilele goale. Numai eu, din cutia personală a oului meu primordial
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mai conținea petrol, ci era un bec electric. Timp de trei zile n-am primit nici o veste de la Milton. Când Tessie se Întorcea din călătoriile ei până la parter, Începusem să detectez, pe lângă dârele de lacrimi de pe obraji, vagi urme de vinovăție. Întotdeauna moartea Îi face pe oameni practici. Așa că În timp ce se afla la parter, căutând hrană, Tessie scotocise și prin biroul lui Milton. Citise clauzele poliței sale de asigurare de viață. Verificase soldul contului lor de pensie. Își evaluase Înfățișarea În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
În sfârșit, ceva În neregulă cu ea, ceva organic, și pentru că nu rata nici o ocazie să colinde prin ținutul copilăriei sale. Pe doctor Îl chema Müller. German prin naștere, se lepăda de rasa sa atunci când venea vorba de mâncare. Cu vinovăție postbelică, condamna bratvurștul, sauerbraten și Königsberger Klopse ca pe niște mâncăruri vecine cu otrava. Erau Hitlerul alimentelor. În schimb, considera propria noastră dietă grecească - vinetele plutind În sos de roșii, sosurile de castraveți și pasta de pește cu ouă, pilaful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
curând Își făcu de lucru peste o farfurie de scrob și mă convinse și pe mine să mănânc. ― O să am niște arsuri infernale, mi-a spus ea. Am Înțeles imediat mesajul nerostit. Obiectul nu voia nici un fel de dramă, nici o vinovăție. Și nici romantism. Îi dădea Înainte cu scrobul ca să separe noaptea de zi, ca să fie clar că lucrurile care se petreceau noaptea, pe care le făceam noaptea, n-aveau nici o legătură cu orele din timpul zilei. Pe deasupra, mai era și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
greșit? Mă tem să nu eșuez... căci dacă eșuez... voi muri. Nu de mâna Guvernului, ci de remușcare. Eu i-am condamnat pe colegii mei, pe prietenii mei, camarazii mei de aventuri, la moarte. Voi muri de rușine și de vinovăție. Un sentiment de vinovăție atât de puternic încât, în puterea lui, inima încetează să mai bată și sufletul se duce singur în cel mai adânc abis al Iadului, fără a mai aștepta judecata ce urmează după ultima clipă a vieții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
nu eșuez... căci dacă eșuez... voi muri. Nu de mâna Guvernului, ci de remușcare. Eu i-am condamnat pe colegii mei, pe prietenii mei, camarazii mei de aventuri, la moarte. Voi muri de rușine și de vinovăție. Un sentiment de vinovăție atât de puternic încât, în puterea lui, inima încetează să mai bată și sufletul se duce singur în cel mai adânc abis al Iadului, fără a mai aștepta judecata ce urmează după ultima clipă a vieții, ultima gură de aer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
iertat și liber să-ți continui viața de unde ai lăsat-o sau vei simți în curând tăișul rece al metalului ce va curma șirul gândurilor pe vecie și va pune capăt speranțelor și dorințelor. E insuportabil! Simt acel sentiment de vinovăție acum în cea mai mică măsură și mi se pare de nesuportat. E teribil. Viețile celor la care țin și care m-au ajutat depind de mine. Dacă nu sunt în stare să-i salvez? Voi reuși, în acest caz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
ritul roman, exaltarea religiei ca reflecție a statului. Răz boa iele civile, exilările, exproprierile, teama de despot, chiar groaza că în lăturarea despo tului nu aduce altceva decât anarhie, toate aces tea au indus în sufletul oamenilor un sentiment de vinovăție și nesiguranță. Înainte, romanii se îndoiau de ei înșiși și nu mai credeau în republică. El, și numai el, a reușit să exorcizeze aceste sentimente negative. Tatăl său adoptiv a întruchipat, cu bună știință sau nu, credința în propria stea
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
discheta în computer, adică discheta cu poza mea, și apăs ATTACH, butonul din partea de jos a e-mailului. Atașez poza la scrisoare și apăs SEND. Când apare mesajul care-mi spune că a fost trimis, răsuflu ușurată și mă uit cu vinovăție la Geraldine. ― N-ar fi un coșmar dacă ar vrea să mă vadă? ― Nu fi fraieră. E la mii de kilometri depărtare, ești în siguranță. Hai să mergem să bem un ceai. ― Te-a sunat mama ta, îmi strigă Sophie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]