4,110 matches
-
acestei atracții copleșitoare. Și poate aș fi înfruntat-o, în orice caz i-aș fi opus o dârză rezistență, dar ea ― oiudat ― nu venea din afară, ci chiar dinăuntrul meu. Mihaela era în mine atotstăpînă... Neavând încotro, mă lăsam pradă vrajei. O vedeam cu spaima pe față, atunci când o sărutasem întîia oară pe scara mansardei; îmi tiuia în urechi obsedant: șapte, șapte, șapte! de la cazinoul din Constanța; retrăiam nebunia posesiunii sau mă înfioram de strigătul ei: "Aș vrea să-ți intru
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
rămăsese viu în mine plângea angrenat într-o dezlănțuire ce nu mai putea fi stăvilită. Și, ciudățenie, plânsul acesta îmi făcea așa de bine! Găsisem un sâmbure de fericire chiar în lacrimi. Când a tăcut orchestra, s-a destrămat și vraja care mă smulsese din realitate. Revenindu-mi luciditatea, m-am îngrozit de aventura în care mă angajasem. Atunci s-a întîmplat ceva uluitor: mi s-a părut că masa noastră a luat foc, că localul în care mă aflam se
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
la pârâu și am luat cu o cană din bomboane niște suc, pentru că florile de acolo trăiesc udate cu suc. Udând-o, ea și-a revenit uimitor de repede și îmi spuse: - Ionuț, îți mulțumesc că m-ai scăpat de vraja sub care eram! - Nu ai de ce să îmi mulțumești, zână frumoasă, care ai renăscut din potirul unei flori! - Îți ofer o petală din aura mea bogată, colorată și strălucitoare! - Îți mulțumesc din suflet! - La revedere, bunule și chipeșule băiețel! Am
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
din manuscrisele lui. Caligrafia ca ritualizare a energiilor și fluidului temperamental, ca terapie, narcoză scriptică și ceremonial mental. Cum ți se îmblânzește fiara odată pictată cu cerneală. Cum se mlădie Kundalini prin stil, syrinx, pană, condei, apoi scrisul la lumânare, vraja ortografiei, literele magice, lumea ca pagină, cuvântul ca bomos sacru, scriitura ca labirint, erotica scrierii, vechile practici de purificare (de la orfico-pitagorei până la epoca doamnei de Săvignă) a ființei înainte de scriere, cu abluțiuni, la cei vechi, și primenire vesti mentară, în
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
speranța că o va vedea pe Euridice, nu-i anunță, oare, pe toți romanticii de mai tîrziu? Dragostea, neconsolată, a cântărețului trac pentru Euridice poate sta lângă orice mare poveste romantică. Și torul este romantic în biografia lui Orfeu. De la vraja cântecului său, care clintea pietrele din loc și domolea furtunile pe mare, la incapacitatea de a ieși din regrete, după ce a pierdut-o pe Euridice, ceea ce le-a făcut pe femeile trace să-l sfâșie într-o clipă de invidie
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Să știi că îmi place. Ai băgat de seamă toate amănuntele dintr-o singură privire.” Asta mă bucură, dar eu nu mă umflu în pene. În pene nu m-am umflat, dar au început să mă viziteze tot mai des vrăjile lui Moș Ene...Mă îmbățoșez să mai citesc o scrisoare, a patriarhului Ierusalimului, din noiembrie 1704. Îmi arunc întâi privirea asupra bătrânului călugăr...Șade liniștit și mă urmărește cu ochii mijiți. „Ai găsit ceva demn de atenție, fiule?” Am găsit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
sigur că știi destule lucruri despre vremurile voievodale... Eu nu mai știu ce se întâmplă în jurul meu. Mi se pare uneori că visez cu ochii deschiși și că trăiesc aievea, când de fapt dorm...Nu cumva?... Nuuu. Nu este nici o vrajă, conașule. Totul este adevărat. Un adevăr pe care îl vei înțelege desăvârșit mai târziu. Acum însă trebuie să urmezi calea pe care ai pornit. Călăuză îți va fi bătrânul călugăr, iar eu voi sta pe aproape, conașule... Să te îmbărbătez
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
fost scrie sau le-a citit după aceea...Pe rând, ca acum”. M-am întors tocmai la timp ca să mă ospătez...După ce am mulțumit lui Dumnezeu pentru îndestulare, am făcut o scurtă plimbare pe malul pârâiașului de lângă chilie. Încărcat de vraja celor văzute, m-am întors în chilioară și, așezat pe marginea patului, am început să citesc în cartea de care mi-a amintit bătrânul... „Biserica lui Hristos aduce o înălțare a firii omenești în una din treptele ierarhiei cerești. Ne
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
conciliante pe care de obicei le aduc alții. Cu baba nu vorbea. Baba intrase după cuptor și acolo făcea în cenușă tot felul de vrăjitorii pentru blestemul cel mare, dar nu era cuptorul cu hrubă, de aceea, pesemne, nu prindea vraja. De cum vedea pe Lina, ridica mâinile în sus într-un gest de iad și pieire. Părea că stă acolo pe jăratec, sfîrîindu-și pielea neagră pentru că fusese martoră la pierzare. Baba avea tot tragicul care lipsea bunei Lina, ajunsă, în schimb
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
tăcere! Timpului i-a mai fost smulsă o împlinire. Omul trecător prin efemeritate vieții i-a biruit tăișul coasei ce ne scurtează zilele, cu un lucru ce nu mai are moarte - cu o carte despre viață. Când ieșim de sub imperiul vrăjii acestei clipe solemne, Ion N. Oprea se scutură de sentimentul înălțător ce te cuprinde la sfârșitul unui vis șimi pune în valizuța mea, adesea neîncăpătoare, proiectul unei noi cărți! Plec din apartamentul său de pe malul drept al Bahluiului, copleșit de
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93061]
-
de piciorușe bucuroase. Am coborât într-o gară având deasupra stelele. Printre felinare roșii se alungau, elastic, umbre. Mă însoțea pe întuneric scârțâitul prundului. De pe o arătură înghețată venea mireasmă rece. Primăvara izbucnise pretutindeni cu un susur care părea o vrajă domolită. De peste tot simțeam un suav, ațâțător parfum de femeie. La pod m-am așezat pe parapet : sub mine curgea apa. Începeam să simt tăcerea neagră a tufelor de arin prin care se strecurau vârtejuri. Frângânduse în noapte, un liliac
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
călătorind printre stele. Cum nu-mi păsa de explicații, eram încredințat că mă încónjură un basm. Se isca o zână albă și un popor de gângănii cu rubine strălucite în ochi care îi aținteau bețigașul cu care ea zămislise această vrajă... Doream atunci s-aud glasul necuvântătoarelor și mormăitul scorburilor din sălcii. Deodată mi-au ieșit în cale doi moșnegi. Glasurile lor domoale se auzeau de departe. În miezul umbrei felinarul lor pâlpâia un cerc cretos. Bătrânii zeflemiseau pe-un leneș
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
trist, mergeam prin iarba plină de frunze uscate, aproape fericit. Presupun că, încă de atunci, mă dovedeam sensibil la excitațiile luminii. Oricum, n-am uitat starea care m-a cuprins, în egală măsură limpede și misterioasă. Eram, ca sub o vrajă, uimit de ceea ce mi se întîmpla, dar și intimidat de aerul luminos care mă făcea să aflu că existam. Deodată, vraja s-a rupt. Am descoperit golul din jurul meu, am constatat că eram singur, că nu mai auzeam nici un zgomot
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
Oricum, n-am uitat starea care m-a cuprins, în egală măsură limpede și misterioasă. Eram, ca sub o vrajă, uimit de ceea ce mi se întîmpla, dar și intimidat de aerul luminos care mă făcea să aflu că existam. Deodată, vraja s-a rupt. Am descoperit golul din jurul meu, am constatat că eram singur, că nu mai auzeam nici un zgomot din curte, și m-am speriat. Am impresia că atunci am tras prima spaimă din pricina singurătății. Ambiguitatea acestei prime amintiri nu
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
mi se păreau ultimii bătrâni. Nici o clipă nu mi-a trecut prin minte că, la rândul lor, părinții mei vor îmbătrîni. Acum, întreaga copilărie îmi apare ca un univers naufragiat din care am supraviețuit numai eu. Și poate de aceea vraja copilăriei e chiar mai greu de lămurit decât moartea. Timpul nu reprezenta atunci nimic, nu exista pentru mine, iar lumea începea cu Lisa și sfârșea cu Lisa. Dacă las deoparte Făgărașul, nu-mi amintesc să-mi fi păsat vreodată de ce
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
șipoate peste culmi și peste șoapte să ridice într-o rână o fermecătoare zână plină de sevă-aleasă suptă cu nesaț din coarde împletite în zăpadă și în aștrii fără număr care trec spre locul lor să le salte-nemurire și în vraja zeilor. Îmbătați de epitete și metafore sublime sari batardele străine și catalecticele rime cu idei unduitoare, iar dactilele moderne cu a lor nemărginire cântă în duete blânde liminare portamente potențate în tărie sintagme și interjecții într-o topică sinistră și
Tremur final by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83706_a_85031]
-
distincție firească, bine definită. Bărbatul însă, era de-a dreptul frumos. O cuprinse teama. O voce ca aceasta, o personalitate ca asta... Și-l închipui convingând imperiul linnean să-i împlinească voia. Mulțimile hipnotizate. Cei mai importanți bărbați vrăjiți. Rupse vraja cu un efort de voință. Spuse: - Sunteți Czinczar? - Sunt Czinczar. Identificarea aceea limpede i-a oferit Lydiei un alt răgaz, deși mai scurt. Dar de data asta și-a revenit mai repede. Și complet. Ochii i s-au îngustat. S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
iarbă, sub cerul imens, trandafiriu, ascul tând toaca și privind rândunelele ce dădeau roată. Așezat pe-o rână și privind cerul, Romulus avea o înfăți șare deosebit de melancolică. „La ce te gân dești?“ l-am întrebat, cuprins și eu de vraja acelei seri. „Mă-ntreb de câte cartușe ar fi nevoie ca să dai jos toate rândunelele“, mi-a răspuns, cu aceeași ex presie de melancolie pe chip... Ne-am întors la București înghesuindu-ne toți într-un com par timent de
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
simt, îmi zise ea. Dar vreau ca tu să continui să mă iubești. - Voi veni la tine când se va însera. Pot sta până la miezul nopții. Va trebui totuși să mă conduci înapoi la iaht. - Desigur. Ne-am sărutat, dar vraja parcă s-a rupt. O mare agitată se așternea în fața mea. Flota dispăruse complet. Ziua murea. Mă simțeam deposedat sexual și abia așteptam să vină noaptea ca să ne întâlnim. Câteva minute mai târziu o pornisem din nou înot spre
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
iar biroul lui se golește în stradă. El e printre ultimii. Când se strecoară afară pe ușă și o vede, se oprește, surprins. Ea se întoarce și se apropie de el, încercând să nu gândească, murmurându-și cuvântul mortal - o vrajă protectoare. El îi iese în cale. Ține bărbia ridicată, iar ochii lui se plimbă peste tot. — Doamne, spune el. Cum arăți... O dorește, chiar și acum, chiar și după tot ce-i făcuse. Poate mai mult, din pricina asta. Vrea s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Trupu-n vacanța verii este mai plin de rare satisfacții, arde ale sale noi reacții ca-n gurile de Rai, pe creste. Trag cu-aripa-ntre picioare nisipul auriu, fierbinte: senzații dulci, ispititoare încep vioi să mă alinte. Nu le-ocolesc, le trăiesc vraja, începe luna lui Cuptor, vara-i în toi și toată plaja e-un laic Rai clocotitor. Las sutienul și-a mirare ce soare se aprinde n trup când fagurii în stup se rup de mierea binefăcătoare. 1983 Versuri discrete, armonii
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
mai departe și să ne bucurăm de viață de munci, de prunci și suferinți; prin dragoste putem la față să ne schimbăm, devenind sfinți. 2011 Lecția Eminescu Universală prin idei, națională prin emoții în armonia ei cu toții descoperim codrii merei. Vraja adâncilor trăiri reflexii, semne de mirare și ale noastre vechi zidiri, actuale dar și viitoare. Modernă-n tot ceea ce are mai mișcător, mai transparent un acum pururea prezent, și atâtea semne de ntrebare. Poetu-i un Ierusalim cu teme sfinte, naționale
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
interplanetare. O lume de visuri spre undeva unde inima va afla ale ei paradisuri. Ca-n „Invitation au voyage”, a lui Baudelaire între atâtea minuni vei prinde curaj - ul ciocârliilor când zboară în cer. Vis de copii zburdalnici, inocenți, maturi vraja unei naturi plină de euforii. 1946 Această dublă frenezie Orice-ntrebare-i plecare la drum vertical și peste aceste plictisuri de-acum. Visarea, ca orice visare nu-ntotdeauna face rod; al timpului miriapod vrea să ne calce în picioare. Unii
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
tentații, printre neștiut și hăuri, sunt în lume-atâtea găuri, negre, ca pe mări pirații. Viața-i plină de răscruci, de contraste și suspine; izolat ca o rușine, omule, unde te duci? VARIAȚIUNI PE TEME INVERS LEONARDGAVRILIENE 1. Enigmatic e Pământul Vrajă polară -n zori de gheață, fascinație bizară și unică în viață; argint și aur în alert joc de rubine ideale, în întunericul incert în fața zorilor în zale, lungi coliere care-acu-s o puzderie de flori, râuri legănând în sus roiurile de
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
vise mai cred că, totuși, și-n abis e o Penelopă ce asteaptă. 12. Degeaba Te așteptam pân’ la plictis, Ileană Cosânzeană blondă, pe tine-a vieții mele sondă de energie și de vis; și prins-așa în a ta vrajă făceam la dragoste de strajă. Te așteptam să-ți încap golul cu plinul meu nerăbdător când universu-și umple holul cu flori de munte și mohor ca în legenda Loreley pe Rinul vieții-n luna mai... Te așteptam cu munți de
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]