3,815 matches
-
în al cărui jurnal notase că, împreună cu mulțimea curioșilor, cercetase "cu amăruntul toate părțile mehanicești" ale edificiului și constatase că lucrarea făcea cinste realizatorului ei, Carol Mihalic de Hodocin, "după a<l> cărui plan s-au făcut toată această fabrică, vrednică a figura în oricare țară unde de mult sunt întemeiate asemenea fabrici"12. Urmărind festivitățile, un corespondent local nota, în "Albina Românească" din 16 noiembrie 1841, că "pe culmea zidirii mărețe" flutura "bandiera națională" și că, pe arcul de triumf
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ostenelile mele de mai mulți ani în unele privințe numai nemulțumitoare pentru mine și va aduce însămnata slujbă de acum la cunoștința Înălțimii sale, Domnului stăpânitor". Obiectivul urmărit era devoalat în încheierea scrisorii: ruga instituția-destinatar, Epitropia, "a mijloci o recunoștință vrednică meritelor mele, prin o distincție onorabilă (subl. ns.), care adeseori se hotărăște pentru merite mai mici, ba uneori, încă numai prin o protecție"43. Gestul său, aparent inoportun, dar care sugera oarecare frustrare, îzvorâtă din lipsa reacției admirative din partea administrației
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
mereu dispus a face conexiuni și de a utiliza repere pilduitoare din zone mai evoluate ale continentului, cât mai ales atașamentul său după numai patru ani de conviețuire față de țara, societatea și urbea care l-au adoptat ca pe un vrednic fiu. Argumentele sale au convins și de astă dată guvernul, care, exprimându-și acordul de principiu și implicând răspunderea Eforiei pentru transpunerea acestuia în practică, a supus proiectul, prin anafora, aprobării domnitorului. Firește, Mihail Sturdza, care se voia (și era
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
1849, însoțit de o planșă efectuată de același autor, reprezentând "o sțenă la groapa ocnelor", a reprodus de fapt chintesența observațiilor și sugestiile sale formulate în 1846, cum de altfel și precizează nota preliminară: "extract din un memoar oficial al vrednicului nostru montanist, comisul C. Mihalic de Hodocin"12. Surprinzătoare poate părea implicarea montanistului Hodocin într-un domeniu al vieții economice aparent depărtat de profilul pregătirii și al competențelor sale dezvăluite până atunci, anume în cel al transporturilor. După câteva proiecte
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
sau de nerecunoaștere a propriilor sale performanțe tehnice ca "dovezi de științe fundamentale și de experiență practică", se declara gata a se resemna și a respecta decizia luată împotrivă-i. Însă, în caz contrar, solicita reintegrarea sa pe "un post vrednic, unit cu inspecția apeducurilor de aici (Iași n.ns.), pe care are a le aduce în o stare mult mai completă". În plus, se îndatora a descoperi, în preajma capitalei, rezerve încă neexploatate de rocă pentru producerea pietrelor cubice, atât de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
necumpătata exportație a lemnului, prin numeroasele și peste analoghie aflătoarele ferestei, toată valea cea mare a Bistriței cu a<le> ei lăturalnice văi, se vede stirpită de lemne și provizioanele copacilor câștigate prin învechime se mistuiesc prin un abuz (catahrisis) vrednic de tânguire. Pe lângă această întrebuințare a pădurilor, mai este încă și alt rău, carele nici într-un chip nu se poate dezvinovăți. Cu înmulțirea înpoporării pe fieșcare an și cu sporirea vitelor, mai ales a numeroaselor turme de capre, sporește
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
acum a pădurilor din valea Bistriței și a-i îndemna ca să introducă o iconomie mai bună și mai regulată. Căci, desăvârșita povățuire cătră o sistematică și regulată iconomie a pădurilor ar alcătui o carte însemnătoare. Un soi de copaci foarte vrednic de prețuit, ce să află la poalele muntelui Ceahlău, a căruia preț însă nu este încă cunoscut aice în țară, învrednicește ca să recomenduesc cultura acestui soi de arbor pretutindene, nu numai în cuprinsul Bistriței, ci îndeobștie în toată țara, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
că, pre lângă plăcere, vor afla și câteva învățături folositoare. Aceste insecte, atât de însemnate prin a<l> lor instinct pentru arte, amori și sârguință, de demult s-au numărat de cătră om între animalile dumesnice. Casnica lor economie este vrednică de mirare. Ele trăiesc în soțietate numeroasă numită roi, ca de 20 mii lucrători fără sex, din 1.600 albine de parte bărbătească și din o femee ce se numește împărăteasă (matcă). Lucrătoarele sînt cele mai mici și înformează statul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
săptămâni, apoi pentru aceea trebuiesc a să cumpăra înainte de a să așeza meșterii și calfele cu leafă. De vreme ce dorita bună ispravă a unui asemenea așezământ să poate aștepta numai de la o bine chibzuită alegere a meșterilor, care să fie oameni vrednici și iscusiți în meșteșugul lor, apoi pentru aceea, asemenea persoane trebuie de pe acum căutate, însă tocmai de atunce așezate cu leafă, cât vor fi gata atât lăcuințele, laboratoarele și uneltele, precum și materialurile trebuitoare. Ca ucenici, mai cu folos s-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
fost arendator moșiei Svinițe (Swinicze), în comitatul Aba-Ujavar (Aba-Ujvarer), după care au trecut ca arendator a crăeștii fabrici de hârtie de la Roșcani (Roskany), pre care au reformat-o după sistema cea mai nouă. Asupra tuturor acestor arătări, iscălitul poate înfățoșa vrednice de credință documenturi. În urmarea întâmplătoarelor păgubiri ce au cercat iscălitul și în nădejdea ca să poată prin a<le> sale iconomice, tehnice și montanistice cunoștințe afla un folos mai mare în aceste Prințipaturi, s-au înduplecat iscălitul a-și lăsa
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
mai mic număr de ucenici pentru ca să poată mai bine a să deprinde lângă maestri, iar la anu va spori numărul lor în analoghia propășirii ce vor face acei întâi ucenici, va spori. La această școală se vor primi și tineri vrednici și a cărora părinți vor purta grijă de îmbrăcăminte, iar a lor țânere va fi cu cheltuiala școalei. Aice deprinzându-se ucenicii în deosăbite sus-însămnate lucrări, meșterii cu agiutoriul lor să fie datori a pregăti pân la iarnă, după cele
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
î.Hr. 10 Sau Hipocrate din Cos, celebru medic din Grecia antică, considerat părintele medicinei (secolele V-IV î.Hr.). 11 Antonius Musa, teolog german (1485-1547). 12 Cine nu crede, citească pe Ferro, Floier-Han ș.a. 13 "Extract din un memoar oficial a vrednicului nostru muntanistic, comisul Sc. Mihailik de Hodocin." 14 Reprodusă pe pagina de gardă a acestui studiu. 15 Păstorie și lucrare de pământ (precizarea termenilor aparține autorului studiului n.ns.). 16 "Primind în coloanele noastre acest articul important, compus de vrednicul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
vrednicului nostru muntanistic, comisul Sc. Mihailik de Hodocin." 14 Reprodusă pe pagina de gardă a acestui studiu. 15 Păstorie și lucrare de pământ (precizarea termenilor aparține autorului studiului n.ns.). 16 "Primind în coloanele noastre acest articul important, compus de vrednicul de toată lauda și neobositul montanist D. comis Mihalik de Hodocin, care cel dintâi ne-au dat o descriere lămuritoare despre avuțiile cuprinse în măruntaiele munților noștri, îndemnăm pe toți acei dd. cititori ce se ocupă de industria și comerțul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de multă vreme cum să crească, să se pună în valoare (sau să piară) în universul ultraconcurențial al literelor. Pentru ca o carte să se lăfăie în vitrinele marilor librării, împingîndu-le mai încolo sau chiar sub masă pe rivalele mai puțin vrednice, autorii trebuie să desfășoare toată gama artificiilor de seducție pe care societatea de consum le poate imagina, încercînd să se impună în acest sport egotist prin accente individuale unice, adesea cel puțin la fel de importante ca stilul. Cine îl mai poate
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
cotidiană, mutații ce suscită interogațiile cele mai firești privind cauzele, necesitatea și efectele lor. Prin urmare, departe de a fi o aventură care nu duce la nimic, de la care nu se așteaptă nimic, studierea postmodernismului atrage atenția asupra unui fenomen vrednic de interes pentru cercetătorul ce-și propune o "analiză serioasă", fără riscul de a crea discrepanța dintre, ca să spunem așa, caracterul științific al abordării și cel derizoriu al obiectului supus analizei. De altminteri, unele din studiile realizate până acum pe
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
pre viață călcând-o, pe pământ înspre cer la zenit, singur El Limba Lui, izvorul de-acolo îndurării de-aici. Câmp luminos țesut ăn raza minții... ...pe locul unde ultima chacră sprijină cerul sufletul unduitor ațipește precum sideful negrăbit și vrednic licărul seminal smălțuie embrionul divin în uterul nopții cu genunchii la gură în rugăciune am vegheat, Mamă, la nașterea ta întunecată ocrotită n-am mai fost de atunci măcar de cuvântul tău geamăt măcar de lacrimi sau de lumina ce
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/8647_a_9972]
-
atâția ani, este imposibil de stabilit dacă moartea a survenit accidental sau dacă a fost vorba despre un suicid sau, mai grav, de o crimă. Moartea dovedită a contesei rezolvă, simultan, și problemele de succesiune, singurele care-l preocupă pe vrednicul avocat. Deznodământul aduce și o notă de umor: biblioteca atât de prețioasă a contelui Andor a fost cumpărată, la un preț derizoriu, de un anticar din Pesta. O sută de volume însă au fost puse cu grijă deoparte pentru narator
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de către casa regală din România pentru a decora o sală a castelului Peleș, reședința de vară a familiei regale. Leon Bachelin face referire la contribuția klimtiană în monografia pe care o consacră castelului Peleș. "Decorația veselă, și foarte grațioasă, e vrednică de serbările spiritului pentru care e hotărâtă și e făcută de D-nii G și E Klint (sic) și Th Masch (sic) artiști care și-au făcut în urmă un mare nume cu picturile ce au executat la Muzeul de Bele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
wilhelmiene, unde, printre bucățile enorme, zăceau atlanți și cariatide cu trupuri desfigurate și sfărîmate. Alexanderplatz nu mai avea contururi. Pe Leipzigerstrasse, rămășițele instituțiilor odinioară bancare, administrative sau comerciale dezvăluiau în toată goliciunea lor puțurile metalice ale ascensoarelor. Firme gigantice atîrnau, vrednice de milă, în căutarea unui alfabet pierdut. Tiersgarten, cîndva un parc păduros desfătător, își pierduse copacii, secerați de lupte. Ceva mai tîrziu, în iarna 1945-1946, berlinezii i-au doborît și pe cei rămași. Parcul a devenit astfel o uriașă grădină
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
găsit-o în două surse istorice, ambele credibile. Prima, ne vine de la însemnările făcute de către preotul Constantin I. Manoilescu în paginile „synodicului” Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir” din satul Mărășeni, aflat la 8 km. nord-vest de Vaslui. Vrednicul de pioasă amintire preot, a scris următoarele: „...în ziua de marți, 22 August 1944, armatele rusești au rupt frontul de apărare dela sud vest de Iași și au cuprins și județul Vaslui, iar pe la orele 4 după amiaza și’au
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
în întâmpinarea rușilor cu pâine, sare și rachiu au fost evreii. De altfel, nu peste mult timp, ei au fost și primii jefuiți, și am demonstrat că aceste adevărate asalturi asupra prăvăliilor și caselor de locuit au fost comise de către „vrednicii” ostași ai „tătucului” Stalin, în ciuda faptului că păgubiții au fost obligați să scrie în reclamațiile lor date la Poliția administrativă că acestea ar fi fost comise de către...nemți, or respectivii soldați abandonaseră în mare grabă Vasluiul pentru a se putea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
la data de 29 august, acești minoritari și-au impus și primul primar de după Constantin Capră, plecat în refugiu, în persoana avocatului Victor Gherțler care, din cine ști ce motive, nu a făcut prea mulți purici pe fotoliul mult mai vrednicilor înaintași, de vreme ce la 17 septembrie 1944 fost schimbat cu maiorul (în rezervă) Calinovici C. Ioan. Aventura politică profund anti românească, dar și anti-evreiască (datorită luptei acerbe împotriva propriilor organizații sioniste!) a unor evrei vasluieni aflați în strânsă cârdășie și cu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
iunie, 1945, deci la trei luni și 21 de zile de la cocoțarea la putere a guvernului „democratic” condus de către marioneta Petru Groza, care-și mai punea cu fudulie vădită și prefixul „doctor” pe semnătură, ca să vadă poporul cu ce conducător vrednic și cu multă carte îl procopsise mârșavul emisar stalinist Andrei Vâșinski, cu ajutorul pumnului izbit în masă și a înjurăturilor cazone. f. Cheltuieli imense pentru confortul foștilor inamici de la Răsărit O altă comunicare semnată de către delegatul CRPAA Nicolaescu, avea numărul 246
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
funest al rușilor Dacă ofițerii moscali de pe la Comisiile aliate de control se loveau de handicapul necunoașterii limbii, problema nu era așa de gravă atâta timp cât erau serviți cu nemărginită credință și devotament absolut de către jandarmi sau polițiști care, cu o meticulozitate vrednică de un scop mai bun, întocmeau mereu situații cu refugiații ce se mai aflau, încă, pe teritoriul județului Tutova sau al orașului Bârlad, spre a fi forțați să se repatrieze. Angajații celor două instituții de forță întocmeau tabele cu aceștia
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
puerile, de care nu m-aș putea vreodată căi îndestul."), în timpul repetițiilor la Scrisoarea pierdută mărturisește că "sunt extra nervos", pentru O noapte furtunoasă în Dealul Spirei sau Numărul 9 organizează după opinia unui ziar "o reclamă pe o scară vrednică de cel mai iscusit negustor american" iar pentru poeziile sale pe care le apreciază realist, speră că "versurile mele umile pot găsi, ca să zic așa, locul lor într-o mică antologie a poeților din veacul lui Carol I". Totuși, și
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]