3,544 matches
-
Literature, Ed. Evert A. Duyckinck și George L. Duyckinck, Vol. 1, New York: Scribner's, 1855, 676. Pizer, Donald, "Documentary Narrative as Art: William Manchester and Truman Capote", The Reporter as Artist: A Look at the New Journalism Controversy, Ed. Ronald Weber, New York: Hastings House, 1974, 207-19. ―, Realism and Naturalism in Nineteenth-Century American Literature, Carbondale: Southern Illinois UP, 1966. Plato, "The Death of Socrates, 399 B.C.", Phaedo, Trad. de H. N. Fowler, Retipărit în Eyewitness to History, Ed. John Carey, New York: Avon, 1987
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Century to Our Own Time, Prefață de Herbert Bayard Swope, ediția a 2-a rev., New York: Simon, 1952, 5-6, 10. Solotaroff, Theodore, "Introduction to Writers and Issues", The Reporter as Artist: A Look at the New Journalism Controversy, Ed. Ronald Weber, New York: Hastings House, 1974, 161-66. Stallman, R. W., and E. R. Hagemann, edițiile The New York City Sketches of Stephen Crane and Related Pieces, New York: New York UP, 1966. ―, The War Dispatches of Stephen Crane, New York: New York UP, 1964. Stark, Freya, Baghdad
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Marjorie Chibnall, Vol. 4, Oxford: Clarendon, 1973. Wakefield, Dan, "Harold Hayes and the New Journalism", Nieman Reports (vară 1992): 32-35. ―, "The Personal Voice and the Impersonal Eye", The Reporter as Artist: A Look at the New Journalism Controversy, Ed. Ronald Weber, New York: Hastings House, 1974, 39-48. Walker, Stanley, City Editor, New York: Frederick A. Stokes, 1934. [Ward, Edward "Ned"], London Spy, Aprilie 1699, ediția a 3-a English Literary Periodical Series (1954) 62E. ―, London Spy, Aprilie 1700, Vol. 2 English Literary Periodical
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Series (1954) 62E. Warner, Langdon, "The Editor's Clearing-House: Need Journalism Destroy Literature?", Critic 48 (1906): 469-70. "Washington Notes", New Republic 18 Mai 1927: 353-54. Webb, Joseph, "Historical Perspective on the New Journalism", Journalism History 1.2 (1974): 38-42, 60. Weber, Ronald, "Hemingway's Permanent Records", Literary Journalism in the Twentieth Century, Ed. Norman Sims, New York: Oxford UP, 1990, 21-52. ―, The Literature of Fact: Literary Nonfiction in American Writing, Athens: Ohio UP, 1980. ―, "Some Sort of Artistic Excitement", The Reporter as
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Century, Ed. Norman Sims, New York: Oxford UP, 1990, 21-52. ―, The Literature of Fact: Literary Nonfiction in American Writing, Athens: Ohio UP, 1980. ―, "Some Sort of Artistic Excitement", The Reporter as Artist: A Look at the New Journalism Controversy, Ed. Ronald Weber, New York: Hastings House. 1974, 13-23. Webster's New Collegiate Dictionary, ediția din 1967. Wells, Linton, "Mexico's Bid for Supremacy in Central America", New Republic 18 Mai 1927: 348-50. Whibley, Charles, "Writers of Burlesque and Translators", The Cambridge History of
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
lor prin țară, despre petrecerile în care se consuma LSD, despre primele spectacole susținute de Morții Recunoscători și despre exilul lui Kesey în Mexic. Wolfe nu se axează asupra narațiunii propriu-zise, ci asupra revelațiilor intelectuale și cvasi-religioase ale Farsorilor. 9 Weber, Ronald, "The Literature of Fact: Literary Nonfiction" în American Writing, Athens, Ohio: Ohio U. Press, 1980. 10 Biblioteca Congresului este de facto librăria națională a Statelor Unite și laboratorul de cercetare al Congresului american. Situat în Washington D.C., este una dintre
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Third Way to Tell the Story", în Literary Journalism in the Twentieth Century, ed. Norman Sims, New York: Oxford University Press, 1990. 34 Referire la războiul dintre Nord și Sud (1861-1864), pentru abolirea sclaviei. 35 vezi Connery, "The Third Way" 6-7; Weber, "Some Sort" 20; Lounsberry xiv-xv; Wolfe, "New Journalism" 31; Berner, "Literary Notions" 3. (nota autorului). 36 Viața de-a lungul Mississipi-ului și Naivii în străinătate (lb. engl. original). 37 Epoca de aur (lb. engl. orig). 38 Scene din Georgia (lb
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
cea a burilor. Davis a lucrat ca reporter pentru New York Herald, The Times și Scribner's Magazine. 72 Vezi Humphrey despre Reed; Applegate despre Cochhrane; Pauly despre Runyon (Damon Runyon); Roberts despre Day; Kerraine și Yagoda despre Markey și Hecht; Weber despre Hemingay (Hemingay's Permanent Records) (n. a.). 73 Pandantul lui Gibson Girl, personificarea idealului feminim portretizat cu peniță satirică și personaj central într-o serie de povești ilustrate, create de Charles Dana Gibson timp de douăzeci de ani, de la finele
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Proiectul Scriitorilor Federali (n. trad.). 81 Termen folosit în limbajul militar pentru a desemna ziua de declanșare a unei operațiuni ofensive (n. trad.). 82 Vezi Applegate pentru Berger; Mansell pentru McCarthy. 83 Vezi Hellman 6, 7, 72, 101, 126, 142; Weber, Literature of Fact 9, 18, 24; Frus, Politics and Poetics 134; Mills iv-vii, xv; Wakefield, Harold Hayes 32-35; și Harvey 40-45. 84 Vezi Kerrane și Yagoda; Kaul; Applegate; și Connery (Sourcebook). 85 Vezi Mott 113; Folkerts și Teeter 104; F.
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de natură teatrală. Mai multe considerente, de ordin literar și metaliterar, ne-au făcut să adoptăm perspectiva teatrală de interpretare a personajului. 1) Spectacolul lumii Teatrum mundi este o ficțiune culturală, ce se dezvoltă prin analogie cu "dramaturgia socială" (M. Weber, G.H.Mead, E. Goffman) și sugerează o tehnică de investigație și un mod de explicare. Teatralitatea traduce o matrice etnică franceză și genurială feminină 150. La prima vedere, s-ar părea că seriosul secol al XIX-lea este puțin predispus
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
ș.a. Conform cercetărilor unor sociologi de vază că E. Goffman, P.Linton ș.a., comportamentul omului în societate trebuie să fie considerat drept joc, deci că expunere publică și purtare de mască. Erving Goffman a dezvoltat interacționismul simbolic inițiat de Max Weber și G.H.Mead în direcția unei noi abordări, cunoscută sub numele de "dramaturgie socială", care este instrument al gândirii și investigării. Spectacolul, în sens de reprezentare teatrală și divertisment public, s-a adaptat la toate formele sociale, la toate motivațiile
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
a condus la separarea Bisericii de Stat. Nu ne vom opri asupra diferitelor aspecte pe care le-a cunoscut modernizarea, asupra a ceea ce a condiționat-o sau însoțit-o: "desacralizarea lumii" datorată transformării credințelor, conform unei expresii împrumutate de Max Weber de la Schiller, mersul spre egalizarea condițiilor sociale, puternic subliniat de Tocqueville etc. Vom observa că dincolo de particularitățile desfășurării acestor procese în fiecare țară considerată separat, modernizarea a devenit sinonimul occidentalizării și a dus la confecționarea unui model economic propus spre
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
accentuată (adică mult mai dezvoltată pe parcursul a două secole de industrializare și de laicizare) de orice simbol religios și de orice raționalizare creștină a vieții. Nu credem că acesta ar fi capitalismul gândit și dorit a fi aplicabil în lume. Weber scrie în cele două părți ale cărții sale, Etica protestantă și spiritul capitalismului ([1904-1905] 2003), despre efectele protestantismului asupra nașterii capitalismului în cadrul unui grup bine delimitat de studii analoage și în contextul conflictului ce opune interpretările religiei și în special
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
aduce explicația weberiană. Sombart explică raționalitatea capitalistă prin elemente raționale, reducând deci raționalul la el însuși. Nimic surprinzător în ideea modernității capitalismului câtă vreme acesta se poate sprijini pe matematică, modernă ea însăși, pentru a-și ține contabilitatea. Teza lui Weber răstoarnă raționamentul, propunând drept cauză a "spiritului" capitalist un element irațional: "asceza" puritanilor "în mijlocul lumii". "Monahismul medieval, ascetic în afara lumii, avea deja o organizare rațională a vieții, dar această organizare era exterioară vieții cotidiene și chiar i se opunea. În
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
asceza în mijlocul lumii, organizarea rațională a vieții are drept scop pătrunderea în lumea cotidianului, și nu constituirea unei enclave în cadrul ei. De aceea, ea se exprimă ca virtute în profesie și reprezintă o trăsătură esențială a spiritului capitalist. De asemenea, Weber trebuie să explice cum asceza este cauza unei forme economice tipice capitalismului, reinvestirea câștigurilor în capital: "Asceza protestantă în lume [...] a combătut cu toată puterea întrebuințarea fără stavilă de către individ a bunurilor pe care acesta le posedă; ea a restrâns
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
ajunge la un "rezultat vizibil: crearea capitalului prin constrângerea ascetică de a economisi. Limitările care blocau consumarea bunului dobândit nu puteau decât să favorizeze utilizarea lui productivă drept capital investit" (Borlandi et al., 2009, p. 855). Capitalismul explicat de către Max Weber este de-a dreptul extraordinar de dorit. Drept este că aceste formulări și cartea în sine mai sus-menționată rămân capodopere ale sociologiei, însă dezvoltarea lumii actuale pe principii exclusiv umane înlătură sau se depărtează de ceea ce se credea a fi
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
mondiale se datorează tot unei influențe creștine. Creștinismul pentru Europa a fost (și este în continuare, chiar dacă e lăsat în umbră) cel ce a furnizat unitatea interstatală, promovarea valorilor morale ale existenței, înfrumusețarea culturală a continentului și inclusiv, potrivit lui Max Weber, baza nașterii "spiritului" capitalist. Creștinismul constituie o parte integrantă și definitorie a culturii europene. Fără cunoștințele oferite de aceasta nu putem înțelege istoria și cultura acestui continent și nu putem prețui catedralele, mănăstirile, bisericile, operele de artă vizuală și muzicală
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
București, 2006. Vasile Târgovișteanul, "Opera caritativă a Bisericii din primele veacuri creștine", în "Ortodoxia", nr. 2/1991. Vălică, M.; Chirilă, P.; Băndoiu, A.; Popescu, G. C., Teologie Socială, Editura Christiana, București, 2007. Vlăsceanu, L. (coord.), Sociologie, Editura Polirom, Iași, 2010. Weber, M., Etica protestantă și spiritul capitalist, Editura Incitatus, București, 2003. Weiler, J., Un` ' Europa cristiana. Un saggio esplorativo, Biblioteca Universale Rizzoli, 2003. Yannaras, C., Libertatea Moralei, Editura Anastasia, București, 2002. Zamfir, C. (coord.), Politici sociale în România 1990-1998, Editura Expert
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
current best practice. World World J Emerg Surg 2006, 31(1):24. 281. Way L: Surgical diagnosis and treatment. Lange Medical Book 1991, pp 540-543, 527-551. 282. Way LW: Current surgical: diagnosis and treatment. Lange Medical Book 1991; 456-469. 283. Weber JT: Community-associated methicillin-resistant Staphylococcus aureus. Clin Infect Dis 2005, 41:S269-272. 284. Wedmore CV, Williams TJ: Control of vascular permeability by polymorphonuclear leukocytes in Inflammation Nature.1981;289-646. 285. Weiss G, Reimnitz P, Hampel B, Muehlhofer E, Lippert H, AIDA
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
al., 1991], ceea ce, reducând elasticitatea (complianța) ventriculului stâng, alterează umplerea diastolică. Fibroza miocardică este mai marcată în suprasarcina de presiune decât în cea de volum și este favorizată de factori cum ar fi senescența, ischemia, catecolaminele, angiotensina II și aldosteronul [Weber et al., 1989; Robert et al., 1995]. Hipertrofia, apoptoza și fibroza miocitară sunt procese influentațe de factori constituționali și genetici, hormoni, factori de creștere și citokine precum endotelina 1, angiotensina II, insulin-like growth factor și factorul de necroză tumorală a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
microscopic, dincolo de hipertrofia miocardiocitelor, HVS se caracterizează prin creșterea cantității de colagen din cadrul matricei interstițiale. Hipertrofia celulelor musculare miocardice determină o alungire a duratei potențialelor de acțiune, iar fibroza interstițială determină reducerea amplitudinii potențialelor de acțiune sau chiar tăcere electrică [Weber et al., 1993]. Aceste mecanisme sunt responsabile în ultimă instanță de variabilitatea crescută a repolarizării ventriculare, iar neomogenitatea 355AFECTAREA CARDIACĂ LA PACIENTUL RENAL acestor fenomene poate determina circuite de reintrare și declanșarea aritmiilor ventriculare. La fel ca în cazul pacienților
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
acțiunile franceze sunt mai remuneratoare și mai puțin riscante decât acțiunile englezești în timp ce un investitor englez va crede exact contrariul! Dacă s-ar întâlni într-o cafenea (sau un pubă, discuția ar risca deci să fie destul de animată... Kilka și Weber (2000Ă au studiat predicțiile investitorilor germani și americani (studențiă asupra evoluțiilor viitoare ale acțiunilor germane și americane. Fiecare individ trebuia să dea pentru trei perechi binaționale de acțiuni ale unor societăți comparabile ca mărime și sector industrial următoarele: -nivelul de
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
de petrecut un timp foarte îndelungat pentru a ne familiariza cu firmele locale. Dacă vreți să știți mai mult FRENCH K. și POBERTA J.M. (1991Ă, «Investor diversification and international equity markets», American Economic Review, 81(2Ă, 222-248. KILKA M. și WEBER M. (2000Ă, «Home biais in international stock return expectations», Journal of Psychology and Financial Markets, 1, 176-192. LI K. (2004Ă, «Confidence in the familiar: an international perspective», Journal of Financial and Quantitative Analysis, 39, 47-68. 14 De ce ați cumpărat acțiuni
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
putut să prezică în trecut este parțial influențată de cunoașterea istoriei. Ei nu reușesc să facă complet abstracție de informație și să se pună în pielea indivizilor care trebuie să-și facă previziunile și alegerile în timp real. Biais și Weber (2006Ă au folosit a treia metodă pentru a evidenția diversiunea retrospectivă în judecățile individuale. Ei le-au cerut la 90 de bancheri care lucrau în meseriile trading-ului la Londra și la Frankfurt să răspundă la zece întrebări referitoare la estimarea
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
cinci o estimare a posteriori. Rezultatele pe care le-au obținut demonstrează o diversiune retrospectivă semnificativă: La Londra La Frankfurt Mediană Medie Număr de observații 0,635 0,547 49 0,5 0,579 41 În mod interesant, Biais și Weber ne informează că bancherii cei mai puțin supuși diversiunii de față sunt și cei care au salariile cele mai mari. Ei arată că diferențele de diversiune între bancheri nu sunt datorate experienței. Ele provin fără îndoială din diferențele interpersonale. Bancherii
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]