5,822 matches
-
și în modernism, ultimul dintre ei fiind Herbert Marcuse, doctrinarul revoltei tineretului din 1968. Însă moartea veritabilă a artei, spun postmoderniștii, este legată de sfârșitul metafizicii. Muzeul de valori trebuie închis, căci criteriul devine acum "capacitatea operei de a-și pune în discuție propriul ei statut", "ca ironizare a genurilor literare, ca rescriere, ca poetică a citațiunii, ca utilizare a fotografiei înțeleasă nu ca mijloc de realizare de efecte formale, ci în purul si simplul ei semnificat de duplicat"93. De aceea, arta
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
la cazare, într-un hotel sau într-o pensiune, deschideți geamul și aerisiți permanent camera în care stați și dormiți. Pentru că aerul nu se vede, unii oameni nu știu că aerul există. La proiectarea și executarea unor clădiri, nu este pusă în discuție ventilarea și nu se prevăd instalații pentru ventilarea clădirilor. Această ignoranță și omisiune se plătesc cu viața. Substanțele reținute în organismele umane și animale, se vor reintegra în circuitul natural, după încheierea ciclului biologic de viață, când se produce moartea
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
susțin c] trebuie s] ne supunem deoarece trebuie s] ne respect]m promisiunile, dar, așa cum remarcă Hume, si ei „sunt puși în dificultate de întrebarea: De ce ar trebui s] ne respect]m promsiunile?” (Barker, 1960, p. 229). Aceleași elemente care pun în discuție existența unei obligații politice naturale arunc] o umbr] de îndoial] asupra existenței unei obligații personale naturale de a ne respecta promisiunile. Se pare deci c] teoria contractului social, venit] că un r]spuns la disoluția eticii preiluministe, nu a f
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
toți indivizii au obligația de a o respectă” (Gough, 1957, p. 118). A susține c] contractualismul hobbesian ignor] obligația respect]rii celor slabi nu este un argument valabil împotriva acestei teorii, din moment ce tocmai existența unor astfel de obligații morale este pus] în discuție. Dar dac] acest tip de contractualism neag] existența unei diferențe morale reale între bine și r]u pe care indivizii ar trebui s] o respecte, atunci el nu reprezint] un tip de moral], ci o alternativ] la moral]. Teoria pledeaz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ale lumii. v. Relevanță „situațiilor morale” Spre deosebire de cazul dezbaterii contemporane, atenția noastr] trebuie îndreptat] asupra c]ilor prin care dilemele politice specifice încorporeaz] aspecte generale care conecteaz] politicul cu apoliticul și ajut] în a explica de ce arena politic] trebuie s] pun] în discuție atâtea dileme și complicații. Aceste aspecte generale atest] existența anumitor categorii pe care le voi numi „situații morale”. Exist] cel puțin trei asemenea situații relevante pentru tematica noastr]: compromisul, eliberarea și izolarea moral]. În cele ce urmeaz] le voi prezenta
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
astfel nici un motiv pentru a preschimba judec]țile morale în cvasiporunci. Etică poate fi autonom] din punct de vedere logic, dar aceast] tr]s]tur] este comun] oric]rui alt tip de discuție. Dar și aceast] tez] nevinovat] a fost pus] în discuție. A.N. Prior (1914-1969) a propus câteva deducții logice valide în care trebuie s] apare în concluzie, dar nu și în premise. Iat] una dintre acestea: 1) A bea ceai este un lucru obișnuit în Anglia. Prin urmare: 2) Fie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
-i fățărești” etc.), folosind parafraze pe teme biblice și insistând apoi asupra veștejirii păcatelor grele. Fire autoritară și dominatoare, Nifon nu pregetă, în numele unei sacre severități, să se amestece chiar în chestiuni a căror rezolvare, aparținând evident și „ariei” religioase, punea în discuție însăși autoritatea voievodală. Radu cel Mare, întâiul lui protector, va reacționa vehement, cu o replică de-a dreptul monumentală: „Pasă și eși den țara noastră, că viiața și traiul și învățăturile tale noi nu le putem răbda, că strici obiceiurile
VIAŢA PATRIARHULUI NIFON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290531_a_291860]
-
menționăm pe cele de mai jos. Teoria reflecției critice (Brookfield, apud English, 2005) explică învățarea ca pe un proces continuu ce cuprinde patru procese interrelaționate: a) obișnuința (experiența) de a privi cu reticență o anumită asumpție și de a o pune în discuție, de a oreconsidera; b) experiența de a avea o anumită perspectivă asupra structurilor sociale și politice sau a acțiunilor colective, ca alternativă la tendințele generale; c) experiența de a analiza ideile care perpetuează inegalitatea economică și stimulează o cultură a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
anumită perspectivă asupra structurilor sociale și politice sau a acțiunilor colective, ca alternativă la tendințele generale; c) experiența de a analiza ideile care perpetuează inegalitatea economică și stimulează o cultură a „tăcerii”, a neimplicării; d) experiența de a analiza/a pune în discuție discursurileși asumpțiile cu privire la acțiunile „democratice” sau întreprinse în numele democrației. Înțeleasă în acest mod, reflecția critică este o obișnuință de a chestiona asupra lumii, asupra ideilor și practicilor care servesc anumite grupuri de interese. Ideea este ca, în procesul învățării, să
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
modalitatea principală de a face față cu succes posibilelor provocări viitoare. 3.1.2. Adulții învață altfel. De la pedagogie la andragogietc " 3.1.2. Adulții învață altfel. De la pedagogie la andragogie" Prelungirea duratei învățării dincolo de vârsta copilăriei și a adolescenței pune în discuție problema specificului educației și a învățării la vârsta adultă și, în acest context, trecerea de la modelul pedagogic de instruire/învățare la cel andragogic. Modelul andragogic al educației se caracterizează printr-o mai mare flexibilitate și adaptabilitate la cerințele, nevoile și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în particular și sunt conștienți de rolul lor concret în funcționarea echipei. 2. Membrii echipei înțeleg rolul lor comun în contextul comunitar. Echipa ca ansamblu este conștientă de importanța acțiunilor organizației pentru comunitatea pe care o deservește. 3. Membrii echipei pun în discuție aspecte care afectează funcționarea grupului. Ei comunică între dânșii aspectele pozitive și negative ale funcționării grupului, cu scopul de a îmbunătăți eficiența acestuia. 4. Membrii echipei se sprijină reciproc în îndeplinirea obiectivelor profesionale. Ei nu lucrează izolat, ci solicită și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
menționăm pe cele de mai jos. Teoria reflecției critice (Brookfield, apud English, 2005) explică învățarea ca pe un proces continuu ce cuprinde patru procese interrelaționate: a) obișnuința (experiența) de a privi cu reticență o anumită asumpție și de a o pune în discuție, de a oreconsidera; b) experiența de a avea o anumită perspectivă asupra structurilor sociale și politice sau a acțiunilor colective, ca alternativă la tendințele generale; c) experiența de a analiza ideile care perpetuează inegalitatea economică și stimulează o cultură a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
anumită perspectivă asupra structurilor sociale și politice sau a acțiunilor colective, ca alternativă la tendințele generale; c) experiența de a analiza ideile care perpetuează inegalitatea economică și stimulează o cultură a „tăcerii”, a neimplicării; d) experiența de a analiza/a pune în discuție discursurileși asumpțiile cu privire la acțiunile „democratice” sau întreprinse în numele democrației. Înțeleasă în acest mod, reflecția critică este o obișnuință de a chestiona asupra lumii, asupra ideilor și practicilor care servesc anumite grupuri de interese. Ideea este ca, în procesul învățării, să
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
modalitatea principală de a face față cu succes posibilelor provocări viitoare. 3.1.2. Adulții învață altfel. De la pedagogie la andragogietc " 3.1.2. Adulții învață altfel. De la pedagogie la andragogie" Prelungirea duratei învățării dincolo de vârsta copilăriei și a adolescenței pune în discuție problema specificului educației și a învățării la vârsta adultă și, în acest context, trecerea de la modelul pedagogic de instruire/învățare la cel andragogic. Modelul andragogic al educației se caracterizează printr-o mai mare flexibilitate și adaptabilitate la cerințele, nevoile și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în particular și sunt conștienți de rolul lor concret în funcționarea echipei. 2. Membrii echipei înțeleg rolul lor comun în contextul comunitar. Echipa ca ansamblu este conștientă de importanța acțiunilor organizației pentru comunitatea pe care o deservește. 3. Membrii echipei pun în discuție aspecte care afectează funcționarea grupului. Ei comunică între dânșii aspectele pozitive și negative ale funcționării grupului, cu scopul de a îmbunătăți eficiența acestuia. 4. Membrii echipei se sprijină reciproc în îndeplinirea obiectivelor profesionale. Ei nu lucrează izolat, ci solicită și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
revenit la nivelul (jalnic) anului 1989... Al doilea Cavaler al Apocalipsei care bântuie prin România este Disprețul, constând în desconsiderarea valorii, în nerecompensarea meritului. La o întâlnire cu oamenii de știință, desfășurată la Sinaia, la care - între altele - a fost pusă în discuție salarizarea universitarilor și a cercetătorilor (care nu depășește decât în rare cazuri 100 de dolari/luna, ceea ce îi va asigura celui în cauză o pensie de vreo 30-40 de dolari, cu care nu-și va putea plăti nici întreținerea apartamentului
[Corola-publishinghouse/Science/85077_a_85864]
-
al Partidului. El continuă linia de independență față de Moscova, stabilind relații cu Germania de Vest și refuzând să rupă relațiile cu Israelul după războiul de șase zile. Mitul politic al „eliberării” României de către Armata Roșie la 23 august 1944 este pus în discuție în 1967. Pentru a aduce Ministerul de Interne, condus încă de puternicul Alexandru Drăghici, sub controlul PCR și al său personal, Ceaușescu a denunțat abuzurile Securității din regimul Dej. O măsură de supraveghere judecătorească a fost impusă activităților MAI și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
îi permite acest lucru, generând în fapt un blocaj în cursul justiției<ref id=”2”>Raport MCV, 2012, p. 15; Technical Report MCV 2012, p. 30.</ref>. Agenția Națională de Integritate a suferit, de asemenea, din cauza faptului că a fost pusă în discuție însăși baza juridică a acesteia, dar și datorită unor proceduri judecătorești lente „și a unei cooperări insuficiente între alte autoritățile administrative, magistrați și ANI<ref id=”3”>Raport MCV, 2012, pp. 16-17. </ref>”. Mai mult, „deși au fost primite notificări
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
că ori nu se formează acid, ori că acesta este mascat de o alcalinitate mai puternică. În ceea ce ne privește, considerăm că este vorba de coexistența ambelor tipuri de metabolism, cu preponderența firească a aceluia fotoautotrof. De altfel, însuși autorul pune în discuție - în finalul articolului - un posibil caracter heterotrof al metabolismului algal, posibil de stimulat prin adaosul de compuși mai complecși, în care caz funcția clorofilei capătă o importanță secundară [56]. Luând în considerare toate acestea rezultă că un control al proliferării
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
cărora instalațiile de alimentare cu apă pot fi asimilate cu cazul a, iar cele de epurare, ca și foulingului biologic exterior cu cazul b, sunt susținute/confirmate și folosind drept criteriu de analiză mediul lor caracteristic; evident, și aici trebuie puse în discuție și unele deosebiri de nuanță care definesc fiecare caz în parte. 2.3.2. Bioticul Bioticul, adică foulingul biologic propriu-zis, constituie cea mai complexă și dinamică componentă a acestui ecosistem, atât compozițional cât și comportamental, contribuind în cea mai mare
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
răcire, foulingul biologic este chiar folositor, căci mărește suprafața de evaporare a apei, cerința principală a funcționării turnului de răcire; un motiv pentru care - și acum anticipăm - în soluția finală îl vom lăsa „pradă“ foulingului biologic. O implicație aparent stranie pune în discuție calitățile apei însăși. Foulingul biologic, prin componenta sa autotrofă, în special fotoautotrofă, extrage din apă, preponderent, anumiți izotopi ai hidrogenului și oxigenului pentru sine însuși; este abilitatea plantelor [96]. Apa rămasă în exteriorul organismelor capătă astfel o altă compoziție izotopică
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
și 0,6 mg/L pentru fungi [16]. Pentru distrugerea formelor sporulate ale microorganismelor, dozele trebuiesc majorate drastic, ajungând până la chiar 100 mg/L [118]; mai mult, pH-urile bazice ale apei conduc la necesitatea măririi dozei [16]. Rezerva noastră pune în discuție caracterul corosiv al clorului însuși, dar și volatilitatea lui. O observație generală arată doze mai mari necesare combaterii algelor decât a fungilor, fapt pe care îl legăm cu caracterul independent energetic al autotrofelor, care își pot orienta efortul spre neutralizarea
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
o arată și [16] care, în consecința aplicării sulfatului de Cu constată dispariția populației de Anabaena compensată de proliferarea diatomeelor. Mecanismul funcționează deci chiar în interiorul unui grup mai restrâns, cum sunt algele. Bacteriile acidifică mediul, iar algele îl alcalinizează [56]; punând în discuție doar parametrul parțial care este pH-ul, găsim un alt argument împotriva dezechilibrării calitative a biocenozei, de altfel aproape neutre, în favoarea bacteriilor (heterotrofelor) corosive. 3.1.3. Fungicidele Aceste substanțe constituie o altă categorie de substanțe cu efect specific, orientat
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
la un loc, microorganismele sunt distruse. Mai mult, ca radiație penetrantă, ea este greu de ecranat, astfel încât poate prezenta nocivitate pentru mediul înconjurător, înțelegând prin acesta în special componenta sa biotică, inclusiv umană. 3.1.5. Mutageneza Există voci care pun în discuție adăugarea la acțiunea asupra mediului și a uneia asupra organismelor, mai precis inducerea mutagenezei pentru a le reduce șansele de existență sau/și efectul biocorosiv [16]. în ceea ce ne privește, această metodă potențială este complet inacceptabilă din mai multe motive
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
directe pe alge sau când experimentul pe alge este dificil. Singura deosebire dintre cele două cazuri constă în valoarea rH-ului constă în valoarea rH-ului optim (24,8 la Secale cereale, respectiv 14,6 la Chlorella). Comentarea figurii 88 pune în discuție faptul că algele au și posibilitatea utilizării unui metabolism de tip heterotrof (v. §2.2.2.3.2.5), fapt susținut de valoarea reducătoare a rH-ului optim dar sunt caracterizate în mod obișnuit, determinat genetic, de un metabolism autotrof
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]