27,129 matches
-
și burse de studiu. După studii strălucite la "Trinity College" din Dublin, audiază prelegerile de estetică ale lui John Ruskin la Universitatea din Oxford, unde se distinge și prin gusturile sale rafinate, îmbrăcămintea elegantă și stilul "dandy" de viață. După absolvire, în 1878, se mută la Londra. În același an, 1878, primește premiul "„Newdigate”" pentru poezie și inițiază mișcarea „Artă pentru Artă”, prin care dezvoltă teoria sa asupra estetismului. În 1882 publică prima sa culegere de versuri, în privința careia criticii nu
Oscar Wilde () [Corola-website/Science/297971_a_299300]
-
dedice mișcării de emancipare a romilor din Turcia, în care își găsește puterea să-și recunoască greșelile și chiar să demisioneze din funcție. De asemenea, decide să-și facă publică identitatea romă considerând că fiica sa este protejată (fiind aproape de absolvirea unui liceu privat de elită și având acces la averea familiei) și puternică (fiind deja majoră). Hussein este concentrat pe propria lui poveste, pe propria lui revendicare a identității, pe poziția lui socială și de părinte, și îi este greu
Privind prin piele () [Corola-website/Science/296152_a_297481]
-
punctul culminant odată cu identificarea unuia dintre studenții prezenți drept agresorul fizic al unei femei din Samaru care venise după apă în căminul de băieți. Această revărsare de proteste era susținută de tensiunile de clasă - locuitorii din Samaru simțeau că după absolvire studenții de față vor deveni parte din forțele responsabile pentru subdezvoltarea lor. În timpul repetițiilor și spectacolului, aceasta ironie a devenit vizibilă și pentru studenți, aceștia recunoscându-și complicitatea la criza socială pe care se apucaseră să o studieze și deconstruiască
Auto-reprezentare prin teatru politic în contexte (de)coloniale. Nigeria, Mexic, Palestina, Peru () [Corola-website/Science/296125_a_297454]
-
de alternativă este atribuit metodelor de tratament care se bazează pe o tradiție empirică, fără baze științifice experimentale. Cuprinde mai multe domnii, din care cele mai cunoscute sunt: "Vezi și articolul Învățământul medical în România" Studiul medicinei - admis numai după absolvirea unei școli medii (liceu) - are loc în facultățile de medicină ale universităților pe o durată în medie de 6 ani. La sfârșitul studiului se acordă un grad de calificare profesională (medic) și dreptul la liberă practică a medicinei, după criterii
Medicină () [Corola-website/Science/296546_a_297875]
-
Despre transformarea suprafețelor prin îndoire" la Societatea Filosofică din Cambridge. Aceasta era una dintre puținele lucrări pur matematice scrise de el, care a demonstrat statura în creștere a lui Maxwell ca matematician. Maxwell a hotărât să rămână la Trinity după absolvire și a cerut o bursă, proces care se aștepta să dureze vreo doi ani. Încurajat de succesul său ca student cercetător, el acea să fie liber, în afara unor îndatoriri de predare și examinare, să urmărească interesele științifice la discreție. Natura
James Clerk Maxwell () [Corola-website/Science/298405_a_299734]
-
Gândirea lui a fost influențată de scrierile lui Thomas Hobbes și René Descartes, însă - spre deosebire de concepția dualistă a acestuia din urmă - Spinoza a avut o reprezentare monistă a lumii, întreaga existență reducându-se la ceea ce el a numit ""Substanță"". După absolvirea școlii, Spinoza a lucrat în întreprinderea comercială a tatălui său. În acest timp elaborează o dizertație asupra principiilor filosofice ale lui Descartes, care va aparea mai târziu (""Renati Descartes principiorum philosophiae mori geometrico demonstrata"", 1663) - singura operă publicată în timpul vieții
Baruch Spinoza () [Corola-website/Science/298446_a_299775]
-
Marină, a funcționat și "Școala de Ofițeri de Rezervă de Marină", cu durata de 6 luni pe serie, în cadrul căreia erau pregătiți ingineri absolvenți de facultăți tehnice, în contextul satisfacerii stagiului militar cu termen redus, timp de 6 luni. La absolvire, elevii primeau gradul de sublocotenent în rezerva Marinei Militare, mai multe serii, de cca 70 de elevi, organizați la fiecare serie într-o companie, absolvind această școală. După cel de-al Doilea Război Mondial instituția a schimbat mai multe denumiri
Academia Navală „Mircea cel Bătrân” () [Corola-website/Science/298486_a_299815]
-
cea a . Sistemul de învățământ luxemburghez este trilingv: primii ani de școală primară se predau în luxemburgheză, înainte de a schimba în germană; în timp ce în liceu, la limba de instruire devine franceza. Competența în toate cele trei limbi este necesară pentru absolvirea gimnaziului, însă jumătate din elevi părăsesc școala fără un certificat de calificare, copiii de imigranți fiind deosebit de defavorizați. În plus față de cele trei limbi oficiale, în învățământul obligatoriu se predă și o mare parte din populația din Luxemburg vorbește această
Luxemburg () [Corola-website/Science/298529_a_299858]
-
din județul Brăila, iar pe cele secundare la Brăila, luându-și bacalaureatul în 1905. Se înscrie mai apoi la Facultatea de Litere și Filozofie din București pe care o absolvă în anul 1908, în clasa lui profesorului Iuliu Valaori. După absolvire devine profesor de greacă și latină liceul din Alexandria (1912) și mai apoi la Seminarul Central din București (1913). În anul 1922, își dă doctoratul cu teza „"Tradiție și cugetare în literatura greacă"”, avândul ca îndrumător pe D. Burileanu, în fața
Cezar Papacostea () [Corola-website/Science/307101_a_308430]
-
o perioada paradisiacă, de care actualul academician își amintește cu un sentiment de fericită nostalgie: decorul natural în care se afla orașul Plopeni, cu pădurea lui de stejari seculari, oferea un cadru ideal pentru un copil curios și activ. După absolvirea clasei a VII-a, a fost admis la Liceul „Ion Luca Caragiale” din Ploiești, a obținut note maxime la toate disciplinele (1956-1960). Face parte din generația de aur a liceului, generație cu care se mândreau profesorii de atunci și cu
Ioan Tomescu () [Corola-website/Science/307098_a_308427]
-
de Calcul (1960-1965) și, la fel ca la liceu, se distinge prin premiul I și premiul II la fazele naționale ale olimpiadelor studențești de matematică. În 1965 este singurul absolvent de la toate facultățile de matematică din țară cu media de absolvire 10. Este licențiat în matematică la specializarea informatică după ce susține o teză de licență despre " Analiza și sinteza multipolilor cu contacte". Patru ani mai târziu, îl găsim din nou la studiu ca tânăr doctorand, orientat tot către specializarea informatică. În
Ioan Tomescu () [Corola-website/Science/307098_a_308427]
-
ca tânăr doctorand, orientat tot către specializarea informatică. În 1971 elaborează și susține teza de doctorat "Metode combinatorii în teoria automatelor finite", avându-l drept conducător științific pe reputatul profesor Grigore C. Moisil, membru al Academiei Române. În primul an după absolvire am lucrat la Centrul de Calcul al Universității (Moisil voia să știm să programăm bine), am programat în cod mașina, în Fortran etc. și am participat la contracte ale CCUB cu unități economice și de cercetare." Iată așadar o carieră
Ioan Tomescu () [Corola-website/Science/307098_a_308427]
-
sa. Și-a început activitatea științifică încă de pe băncile școlii, lucrarea sa de diplomă, făcută în colaborare cu Octavian Smigelschi, având ca temă „Studiul unui canal navigabil Cernavodă - Constanța”. Traseul propus este practic traseul actualului canal Dunăre-Marea Neagră. Imediat după absolvire, fiind asistent, efectuează o serie de vizite de documentare la uzinele Voith din Sankt Pölten, Escher Wyss din Zürich, și la laboratoarele universităților tehnice din Zürich (ETH), Viena, Praga, Budapesta, Torino și Milano. În 1928, Pompiliu Nicolau, care preda disciplinele
Aurel Bărglăzan () [Corola-website/Science/307102_a_308431]
-
Academiei Române din anul 1963, ales și membru de onoare post-mortem al Academiei Oamenilor de Știință din România. Între anii 1921-1926 a studiat la Școala Politehnică din București, unde s-a specializat în inginerie electromagnetică, obținând titlul de inginer electrotehnician. După absolvire, în 1927, s-a angajat la "Societatea de Gaz și Electricitate" din București, unde a lucrat timp de douăzeci de ani. După 10 ani de activitate a fost numit subdirector tehnic al întreprinderii. Activitatea sa a fost întreruptă în 1940-1944
Martin Bercovici () [Corola-website/Science/307107_a_308436]
-
studiilor a fost hirotesit protosinghel (1947), funcționând un timp ca preot la Mănăstirea Călugăra - Oravița, stareț al Mănăstirii “Martirii Neamului" din Baia de Arieș, apoi ca responsabil al internatului școlii de cântăreți bisericești de la Mănăstirea Radu Vodă din București. După absolvirea Facultății protosinghelul este numit ca preot slujitor la Catedrala Patriarhală din București (1953-1957), apoi devine vicar administrativ la Episcopia Romanului și Hușilor (1957-1963). În anul 1958 a fost hirotesit arhimandrit. Ulterior devine preot-paroh al Catedralei Reîntregirii din Alba Iulia (1963-1973
Emilian Birdaș () [Corola-website/Science/307113_a_308442]
-
român, membru titular (1992) al Academiei Române. A fost membru corespondent al Academiei de Stiinte din România începând cu 28 mai 1938. Părinții săi erau intelectuali, tatăl fiind profesorul Constantin Kirițescu, mâna dreaptă a marelui om de școală Spiru Haret. După absolvirea claselor secundare la Liceul “Matei Basarab” din Capitală, s-a înscris la Facultatea de Drept a Universității bucureștene, al cărei licențiat a devenit în 1929. Concomitent, a urmat cursurile Academiei de Înalte Studii Industriale și Comerciale, pe care le-a
Costin Kirițescu () [Corola-website/Science/307118_a_308447]
-
avea și vioară. Între timp s-a înscris la cursurile de doctorat ale Universității berlineze. Concomitent, a făcut practică la Camera de Comerț Germano-Română din Berlin (1931-1934) și la una dintre cele mai însemnate bănci germane - Dresdner Bank (1932-1934). După absolvirea cursurilor de 4 ani (1930-1934) la Universitatea “Friedrich Wilhelm” din Berlin, în cadrul unei ședințe solemne i s-a înmânat diplomă de doctor - în economie și filozofie - al acestei universități. După acest succes, s-a întors acasă și la puțină vreme
Costin Kirițescu () [Corola-website/Science/307118_a_308447]
-
azi în Republica Cehă) - d. 19 ianuarie 1905, București) a fost un medic român de origine cehă-austriacă și de etnie evreiască , membru titular (de la 30 iunie 1879) și vicepreședinte al Academiei Române (1885-1886). s-a stabilit la București în 1858, după absolvirea Facultății de Medicină din Viena. A fost o personalitate științifică în domeniul igienei, îndeplinind funcția de medic-șef al Capitalei și a participat la Războiul de Independență al României conducând spitalele militare din Turnu Măgurele. Iacob Demeter Felix s-a
Iacob Felix () [Corola-website/Science/307139_a_308468]
-
1858 pe cel de magistru în obstetrică, iar la 20 aprilie pe cel de doctor în chirurgie. În perioada respectivă, regulamentul universitar austriac prevedea obligația de obținere a unei diplome în fiecare din cele trei ramuri principale ale medicinei. După absolvirea facultății, doctorul Iacob Felix a decis să încerce să-și exercite meseria într-o țară în care nu se lovea de concurența unor confrați cu mijloace financiare mai importante și se duce la București unde, la 16 august 1858, se
Iacob Felix () [Corola-website/Science/307139_a_308468]
-
resurselor materiale, a vrut să părăsească școala. Oscar Han l-a ajutat să-și ia examenele din doi ani într-unul singur și astfel Caragea a reușit să-și termine studiile. S-a făcut cunoscut încă din 1933, imediat după absolvirea Academiei, când a expus primele sale lucrări de sculptură mică la Salonul oficial, făcându-se remarcat prin construcția volumelor și finețea modelajului. În 1934 a deschis prima expoziție de lucrări cu subiect folcloric în care a expus și câteva de
Boris Caragea () [Corola-website/Science/307145_a_308474]
-
le-a făcut la Atena unde din 1856 studiază filologia. Ajunge să fie un foarte bun cunoscător al istoriei și literaturii vechi eline, pentru care avea o dragoste deosebită. Cu toate acestea ca bun român de origine și sentimente, după absolvirea facultății în 1864 Caragiani emigrează în România. Deși a ales să trăiască în România, Ioan Caragiani se va mai duce de câteva ori să viziteze locurile aromânești de la sud de Dunăre. În 1865 obține un post de profesor la Gimnaziul
Ioan D. Caragiani () [Corola-website/Science/307146_a_308475]
-
10 iulie 1873, Fântânele, județul Bacău, România - d. 7 ianuarie 1944, București) a fost un geolog și paleontolog român, membru titular (1911) al Academiei Române. Rămas orfan de mic copil, Ion Simionescu a fost crescut la Botoșani de bunica lui. După absolvirea liceului a studiat la facultatea de Științe Naturale a Universității din Iași, unde a fost elevul chimistului Petru Poni și al geologului Grigore Cobălcescu. Specializându-se în geologie și paleontologie, Simionescu a devenit în 1900 profesor la Universitatea din Iași
Ion Th. Simionescu () [Corola-website/Science/307154_a_308483]
-
Universității din Hamburg, Germania, care este autorul (împreună cu biologul doctor Georgeta Cardoș, de la "Institutul de biologie Victor Babeș" din București) unui studiu de paleogenetică comparată a populațiilor vechi și foarte vechi de pe teritoriul României cu populația actuală a României. După absolvirea studiilor liceale la Cernăuți, a urmat și absolvit Facultatea de Biologie la Universitatea din Cernăuți, după care au urmat diverse specializări la Berlin, Stockholm, Lund, Uppsala, Göteborg etc. Din 1948, a fost cercetător la Institutul de Celuloză și Hârtie din
Ludovic Iosif Urban Rudescu () [Corola-website/Science/307162_a_308491]
-
născut primii doi copii, Claudia și Alexandru. Odată cu începerea Primul Război Mondial, Nichita a fost mobilizat în armata țaristă și datorită studiilor pe care le avea a fost trimis la Școala de ofițeri „Marele Duce Mihail Nicolaevici" din Minsk. După absolvirea școlii a fost căpitan în Regimentul 3 de Grăniceri din Tiflis, între 15 ianuarie 1915 și 29 ianuarie 1918. A luptat pe frontul din Persia și Turcia și a fost decorat cu mai multe Ordine printre care și Crucea Ordin
Nichita P. Smochină () [Corola-website/Science/307158_a_308487]
-
trecut, la 25 decembrie 1919, cu soția Agapia, Nistrul înghețat în Basarabia, dar fără cei doi copii și s-a stabilit la Iași. În ianuarie 1922 a susținut, la Universitatea din Iași, examenul de echivalare și a obținut diploma de absolvire a cursurilor liceale, secția modernă. S-a înscris la Facultatea de Litere și Filozofie și la Facultatea de Drept. În timpul studiilor universitare a desfășurat o activitate fructuoasă în rândul studenților și a colaborat la „Tribuna Românilor de peste Hotare”, „Arhiva de
Nichita P. Smochină () [Corola-website/Science/307158_a_308487]