26,883 matches
-
nou rezervor, care le va fi livrat peste trei zile, timp în care vizitează muzeele și piramida în trepte de la . Pleacă de la Cairo la 22 mai, dar mai au o problemă: la Adana constată că lonjeroanele superioare de la fuzelajul ghinionistului avion YR-ACK sunt fisurate. Se face o reparație improvizată și, pentru a nu solicita coada avionului, se obține aprobarea să nu mai aterizeze la Istanbul, făcând formalitățile vamale la Eskișehir. Sosesc la Băneasa la 25 mai, fiind întâmpinați de mulțime și
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
și piramida în trepte de la . Pleacă de la Cairo la 22 mai, dar mai au o problemă: la Adana constată că lonjeroanele superioare de la fuzelajul ghinionistului avion YR-ACK sunt fisurate. Se face o reparație improvizată și, pentru a nu solicita coada avionului, se obține aprobarea să nu mai aterizeze la Istanbul, făcând formalitățile vamale la Eskișehir. Sosesc la Băneasa la 25 mai, fiind întâmpinați de mulțime și oficialități: g-ral Paul Angelescu (ministrul Apărării), g-ral Radu Irimescu și acad. Nicolae Caranfil (fostul subsecretar
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
a bucurat de o largă recunoaștere în România, ziare ca "Universul", "Unirea Poporului" publicând articole despre el. Pe baza jurnalelor de bord ale raidurilor la Malakal și Capetown și a memoriilor lui Davidescu în 1975 Paul Baltagi a publicat cartea "Avioane românești străbat Africa", în acel moment coautorii Alexandru Cernescu și George Davidescu fiind trecuți în neființă. George-Valentin Bibescu (1880-1941) înființează în 1909 Clubul Aviatic Român, iar în 1912 Liga Națională Aeriană. Între anii 1911-1912 a fost comandant al Școlii de
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
escadră în 1944. Urmează Școala de pilotaj și obține brevetul de pilot nr. 226/6.06.1921 și cel de observator la 24 noiembrie 1922. În iulie 1931 participă la un raid de 3000 km cu o formație de 5 avioane Potez 25 construite la IAR Brașov, pilotate de echipaje ale Școlii Militare de Ofițeri de Aviație București: Haralambie Giossanu (comandant școală 1931-1932), lt-com. Cernescu, lt. Nicolae Balotescu (comandant școală 1946-1948), Rudolf Malinovschi și Gheorghe Nicolau. Traseul a fost București - Lvov
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
cabinetului militar al lui Ion Antonescu. Ulterior a deținut funcția de director al aviației civile. Nu a luptat pe front. Mihail Pantazi (1897-1936), ofițer de artilerie, ulterior aviator, luptă în Primul Război Mondial. După război este profesor de motoare de avion și inițiator al ARPA. Evoluează în numeroase demonstrații de acrobație aeriană, fiind unul dintre membrii inițiali ai formației Dracii Roșii. Ia parte la raidurile din 1933 și 1935 din Africa. Gheorghe Jienescu (1894-1971), ofițer de infanterie ulterior aviator, luptă în
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
al doilea într-un raid european la care au participat 35 de concurenți din 8 țări: Belgia, Cehoslovacia, Elveția, Franța, Germania, Italia, Polonia și România. Tot în 1931, împreună cu cpt. av. Ion Drăgan, câștigă Cupa anuală Roma-București zburând cu un avion Potez. Este detașat ca pilot de linie în aviația civilă, fiind foarte bun la menținerea capului compas la zborul fără repere. Cpt. Olteanu a decedat în 1936 într-un accident de avion. Irina Burnaia (1909-1997), avocată în baroul Ilfov, obține
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
Drăgan, câștigă Cupa anuală Roma-București zburând cu un avion Potez. Este detașat ca pilot de linie în aviația civilă, fiind foarte bun la menținerea capului compas la zborul fără repere. Cpt. Olteanu a decedat în 1936 într-un accident de avion. Irina Burnaia (1909-1997), avocată în baroul Ilfov, obține brevetul de pilot civil nr. 3/27.10.1933. Zburătoare pasionată, participă la mai multe raiduri și demonstrații aviatice. În al Doilea Război Mondial este comandanta unei escadrile de transport, la Odesa
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
cetățean italian, în anul 1970, reușind să se stabilească în Italia.In perioadă 1972-1975 studiază și devine absolventa la prestigioasa Accademia di Belle Arti din Romă. În toamna anului 1978, la propunerea unui amic italian, s-a îmbarcat într-un avion spre Tokyo urmând să-și deschidă o expoziție de pictură în capitala Japoniei. Conform relatărilor din autobiografia unui fost dezertor american în Coreea de Nord și apropiat al victimei, Charles Robert Jenkins, zborul sau făcea o escală pe aeroportul din Phenian, unde
Doina Bumbea () [Corola-website/Science/331692_a_333021]
-
Războiul din Golf, și, mai recent, în Irak și Afganistan. Punțile de zbor cu unghi ale portavioanelor folosesc catapulte cu aburi pentru lansare și cabluri de oprire pentru frânare în timpul aterizării pe punte. Capacitatea portavionului este de aproximativ 90 de avioane. După scoaterea din uz a avioanelor F-14 Tomcat, avioanele de luptă folosite pe portavion sunt în primul rând F/A-18E/F Super Hornet, F/A-18A + și F/A-18C Hornet. În plus față de avioanele de la bord, portavioanele mai au și armament
Clasa de portavioane Nimitz () [Corola-website/Science/331694_a_333023]
-
în Irak și Afganistan. Punțile de zbor cu unghi ale portavioanelor folosesc catapulte cu aburi pentru lansare și cabluri de oprire pentru frânare în timpul aterizării pe punte. Capacitatea portavionului este de aproximativ 90 de avioane. După scoaterea din uz a avioanelor F-14 Tomcat, avioanele de luptă folosite pe portavion sunt în primul rând F/A-18E/F Super Hornet, F/A-18A + și F/A-18C Hornet. În plus față de avioanele de la bord, portavioanele mai au și armament defensiv de luptă cu rază scurtă
Clasa de portavioane Nimitz () [Corola-website/Science/331694_a_333023]
-
Afganistan. Punțile de zbor cu unghi ale portavioanelor folosesc catapulte cu aburi pentru lansare și cabluri de oprire pentru frânare în timpul aterizării pe punte. Capacitatea portavionului este de aproximativ 90 de avioane. După scoaterea din uz a avioanelor F-14 Tomcat, avioanele de luptă folosite pe portavion sunt în primul rând F/A-18E/F Super Hornet, F/A-18A + și F/A-18C Hornet. În plus față de avioanele de la bord, portavioanele mai au și armament defensiv de luptă cu rază scurtă de acțiune pentru
Clasa de portavioane Nimitz () [Corola-website/Science/331694_a_333023]
-
Capacitatea portavionului este de aproximativ 90 de avioane. După scoaterea din uz a avioanelor F-14 Tomcat, avioanele de luptă folosite pe portavion sunt în primul rând F/A-18E/F Super Hornet, F/A-18A + și F/A-18C Hornet. În plus față de avioanele de la bord, portavioanele mai au și armament defensiv de luptă cu rază scurtă de acțiune pentru luptă împotriva avioanelor și apărare cu rachete. Sistemulde propulsie este acționat de două reactoare atomice Westingshouse A4W, ce pot dezvolta o putere de 190MW
Clasa de portavioane Nimitz () [Corola-website/Science/331694_a_333023]
-
folosite pe portavion sunt în primul rând F/A-18E/F Super Hornet, F/A-18A + și F/A-18C Hornet. În plus față de avioanele de la bord, portavioanele mai au și armament defensiv de luptă cu rază scurtă de acțiune pentru luptă împotriva avioanelor și apărare cu rachete. Sistemulde propulsie este acționat de două reactoare atomice Westingshouse A4W, ce pot dezvolta o putere de 190MW, patru turbine cu aburi, capabile să dezvolte o viteză de 30 noduri (56 km/h). Reactoarele prin fisiune nucleară
Clasa de portavioane Nimitz () [Corola-website/Science/331694_a_333023]
-
Ca urmare a folosirii energiei nucleare, portavioanele pot fi în serviciu neîntrerupt(fără realimentare) 20 de ani, având o durată de viață de peste 50 de ani . Pentru desfășurarea unui portavion, pe acesta trebuie îmbarcate una din cele trei escadre de avioane destinate portavioanelor (Carrier Air Wings-CVW). Portavioanele pot găzdui la bord cel mult 130 de F/A-18 Hornets sau 85-90 aeronave de diferite tipuri, dar de obicei pe portavioane sunt 64 de aeronave. Deși escadrele sunt integrate, urmărind portavionul acolo
Clasa de portavioane Nimitz () [Corola-website/Science/331694_a_333023]
-
de întreținere a aeronavelor și de manipulare a muniției și pentru proceduri de urgență. Fiecare persoană de pe puntea de zbor poartă haine de culori diferite pentru ca rolul acestora să fie ușor de identificat. O escadră tipică poate include Tipuri de avioane care s-au folosit anterior pe această clasă de portavioane includ: Puntea de zbor este înclinată la nouă grade, ceea ce facilitează decolarea și aterizarea avioanelor. Acest unghi a punții a fost ușor redus față de portavioanele anterioare, deoarece această formă îmbunătățește
Clasa de portavioane Nimitz () [Corola-website/Science/331694_a_333023]
-
pentru ca rolul acestora să fie ușor de identificat. O escadră tipică poate include Tipuri de avioane care s-au folosit anterior pe această clasă de portavioane includ: Puntea de zbor este înclinată la nouă grade, ceea ce facilitează decolarea și aterizarea avioanelor. Acest unghi a punții a fost ușor redus față de portavioanele anterioare, deoarece această formă îmbunătățește fluxul de aer în jurul portavionului. Patru catapulte cu abur sunt utilizate pentru lansarea avioanelor, și patru cabluri sunt folosite pentru frânarea acestora la aterizare. Cele
Clasa de portavioane Nimitz () [Corola-website/Science/331694_a_333023]
-
zbor este înclinată la nouă grade, ceea ce facilitează decolarea și aterizarea avioanelor. Acest unghi a punții a fost ușor redus față de portavioanele anterioare, deoarece această formă îmbunătățește fluxul de aer în jurul portavionului. Patru catapulte cu abur sunt utilizate pentru lansarea avioanelor, și patru cabluri sunt folosite pentru frânarea acestora la aterizare. Cele două noi portavioane, Ronald Reagan și George H.W. Bush au doar trei cabluri fiecare, deoarece al patrulea era folosit foarte rar pe navele mai vechi și prin urmare
Clasa de portavioane Nimitz () [Corola-website/Science/331694_a_333023]
-
centralele lor nucleare Navele au fost inițial clasificate doar ca portavioane de atac, dar au fost construite și cu echipament antisubmarin începând de la USS Carl Vinson. Alte îmbunătățiri includ sisteme radar mai bune și facilități, care permit navelor să comande avioanele pentru lupta antisubmarin mai eficient folosind de exemplu facilități de vedere sub apă (common undersea picture-CUP), care folosește sonar pentru a permite o mai bună evaluare a amenințării de pe submarine
Clasa de portavioane Nimitz () [Corola-website/Science/331694_a_333023]
-
decembrie 1941, care a ridicat semnificativ moralul americanilor, si a deteriorat moralul japonezilor. Raidul a fost planificat și condusă de locotenent-colonelul Forțelor Aeriene ale Armatei SUA, James "Jimmy" Doolittle. Șaisprezece bombardiere mijlocii B-25 Mitchell au fost lansate fără escorta de avioane de vânătoare de pe portavionul american USS Horneț din Oceanul Pacific de Vest, departe de țărmurile japoneze, fiecare avion având un echipaj de cinci oameni. Planul era că avioanele să bombardeze ținte militare din Japonia, si continuându-și zborul spre vest, să
Raidul Doolittle () [Corola-website/Science/331706_a_333035]
-
și condusă de locotenent-colonelul Forțelor Aeriene ale Armatei SUA, James "Jimmy" Doolittle. Șaisprezece bombardiere mijlocii B-25 Mitchell au fost lansate fără escorta de avioane de vânătoare de pe portavionul american USS Horneț din Oceanul Pacific de Vest, departe de țărmurile japoneze, fiecare avion având un echipaj de cinci oameni. Planul era că avioanele să bombardeze ținte militare din Japonia, si continuându-și zborul spre vest, să aterizeze în Chină, deoarece aterizarea cu un bombardier mediu pe Horneț era imposibilă. Cincisprezece bombardiere a reușit
Raidul Doolittle () [Corola-website/Science/331706_a_333035]
-
Jimmy" Doolittle. Șaisprezece bombardiere mijlocii B-25 Mitchell au fost lansate fără escorta de avioane de vânătoare de pe portavionul american USS Horneț din Oceanul Pacific de Vest, departe de țărmurile japoneze, fiecare avion având un echipaj de cinci oameni. Planul era că avioanele să bombardeze ținte militare din Japonia, si continuându-și zborul spre vest, să aterizeze în Chină, deoarece aterizarea cu un bombardier mediu pe Horneț era imposibilă. Cincisprezece bombardiere a reușit să ajungă în Chină, iar unul a aterizat în Uniunea
Raidul Doolittle () [Corola-website/Science/331706_a_333035]
-
Isoroku Yamamoto de a ataca Insula Midway în Pacificul Central - un atac care s-a transformat într-o înfrângere strategică decisivă a Marinei Imperiale Japoneze de către UȘ Navy în Bătălia de la Midway. Doolittle, care au crezut inițial că pierderea tuturor avioanelor o sa aiba consecință că va fi judecat de Curtea Marțiala, de fapt a primit Medalia de Onoare și a fost promovat cu două grade, la rangul de general de brigadă.
Raidul Doolittle () [Corola-website/Science/331706_a_333035]
-
au înlocuit cu treizeci tunuri antiaeriene Oerlikon de 20 mm. Un indiciu al unei viitoare misiuni a avut loc la 2 februarie 1942, cănd Horneț a plecat din Norfolk cu două bombardiere medii tip B-25 Mitchell pe punte. Pe mare avioanele au fost lansate spre surprinderea și uimirea echipajului de pe Horneț. Echipajul nu a fost conștient de semnificația acestui experiment, astfel că Horneț a revenit la Norfolk, apoi s-a pregătit să plece de luptă, si la 4 martie a navigat
USS Hornet (CV-8) () [Corola-website/Science/331708_a_333037]
-
dar în dimineața zilei de 18 aprilie, Nitto Maru, o navă de patrulare japoneză, a descoperit navele americane. Nashville a scufundat imediat navă de patrulare , dar japonezii au fost alertați despre apropierea navelor americane. Doolittle a fost forțat să lanseze avioanele prematur, de la 1.100 km, în loc de 830 km planificați. Din cauza acestei decizii, pe drum a aparut problema lipsei de combustibil și niciuna din cele 16 avioane nu au ajuns la locul lor de aterizare planificat în Chină. După război, s-
USS Hornet (CV-8) () [Corola-website/Science/331708_a_333037]
-
japonezii au fost alertați despre apropierea navelor americane. Doolittle a fost forțat să lanseze avioanele prematur, de la 1.100 km, în loc de 830 km planificați. Din cauza acestei decizii, pe drum a aparut problema lipsei de combustibil și niciuna din cele 16 avioane nu au ajuns la locul lor de aterizare planificat în Chină. După război, s-a constatat că Tokio a primit mesajul de la Nitto Maru într-o formă deformata și că nava japoneză a fost scufundata înainte de a putea trimite un
USS Hornet (CV-8) () [Corola-website/Science/331708_a_333037]